Centenarul de stat: miniştri care nu-şi vorbesc, judeţe fără bani, proiecte de secolul XIX

Au trecut aproape trei luni din anul Centenarului şi niciun județ nu știe pe ce fonduri guvernamentale se poate baza pentru sărbătorirea Marii Uniri.

Situaţia s-a complicat după ce ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, George Ivașcu, a hotărât să reevalueze toate cele 2.042 de propuneri pe care autorităţile locale le-au trimis la Bucureşti în mandatul predecesorului său, Lucian Romaşcanu.

Astfel, Guvernul nu are, încă, o listă finală a proiectelor care vor primi câte o felie din bugetul total alocat Centenarului, 150 de milioane de lei.

Şi, cu toate că a trecut mai bine de o lună și jumătate de când este ministru, George Ivașcu amână să se prezinte în fața Parlamentului pentru a discuta despre acţiunile concrete pe care le va gira Departamentul Centenar, aflat în subordinea sa.

Întârzierea şi haosul sunt rezumate de unul dintre cei mai supăraţi edili, primarul municipiului Alba Iulia.

"Nu doar ca primar, ci eu, omul din Transilvania, n-aş fi crezut că poate exista atâta nepăsare şi indolență", a spus Mircea Hava pentru PressOne.

"Trebuie pus stop acestor serbări"

Săptămâna trecută, ministrul George Ivaşcu a absentat la audierile din Parlament pe tema Centenarului. A avut timp, totuşi, să participe la emisiunea "România 9" de la TVR 1.

Invitat la ediţia din 15 martie, el a anunţat că, din totalul de 2.042 de proiecte validate de predecesorul său, le-a eliminat pe cele care l-au "paralizat".

George Ivașcu. Foto: Lucian Muntean

"Oamenii, săracii, au pus acolo tot ce credeau că e reprezentativ pentru ei.

Un exemplu de ce am găsit? Să editez o carte despre bolile cele mai frecvente în ultimii 100 de ani, într-un anumit județ.

Nu mai zic de spectacole de poezie patriotică, reabilitare de drumuri și căi de acces (...) sau turneu de fotbal la care vor participa echipe din județ.

Trebuie pus stop acestor serbări", a spus ministrul Culturii la TVR.

El a precizat că lucrează la o nouă strategie, "un nou proiect de viziune și concept".

"Termenul e sfârșitul lunii, pentru că săptămâna viitoare (în această săptămână − n.r.) avem a doua întâlnire a Comitetului interministerial, în care se va parafa acest calendar", a spus Ivașcu.

El s-a plâns că nu a găsit la Minister un mecanism legal de plată pentru cei care depun proiecte și a anunţat că Guvernul va adopta o Ordonanță de Urgență în acest sens.

Lucian Romașcanu. Foto: Lucian Muntean

Contactat de PressOne, fostul ministru Lucian Romașcanu susține că atât validarea celor 2.042 de proiecte, cât și emiterea actului normativ pentru implementarea sistemului de transfer al banilor între Minister și fiecare organizator rămăseseră în sarcina succesorului său.

"Probabil au existat alte priorități sau o regândire a modului în care se aleg proiectele.

În orice situație, e destul de târziu", ne-a declarat Romașcanu.

L-am întrebat dacă s-a întâlnit vreodată cu George Ivașcu pentru a discuta despre proiectele dedicate Centenarului.

"Mi-am arătat disponibilitatea. Probabil că agenda dânsului a fost suficient de aglomerată la preluarea mandatului, astfel încât nu am reușit să ne vedem până acum".

Subliniem, deci: în anul Centenarului, cei doi miniştri ai Culturii n-au găsit timp sau n-au putut renunţa la orgolii ca să se întâlnească şi să discute despre stadiul în care se află cel mai important dosar al lui 2018.

"De 7-8 luni, de când am trimis adresa, nici măcar răspuns nu am primit"

Haosul de la Bucureşti se reflectă în teritoriu.

Am stat de vorbă cu mai mulţi primari şi președinți de Consilii Județene pentru a afla în ce stadiu se află pregătirile.

Unii nu au știut ce să ne răspundă, pentru că au delegat această problemă. Alţii s-au plâns că, deşi au trimis propuneri încă de anul trecut, nu au primit niciun semn de la Ministerul Culturii.

O mulţime de proiecte au de-a face mai degrabă cu urbanismul sau cu infrastructura decât cu un eveniment cultural.

De exemplu, Consiliul Județean Arad își dorește, pe lângă spectacole și sesiuni de comunicări, amenajarea falezei răului Mureș, definită drept "cel mai important loc de întâlnire pentru tinerii și vârstnicii arădeni, spațiu de promenadă și recreere".

Cum?

Prin amplasarea de-a lungul falezei a 530 fotolii individuale care să aibă inscripționate pe spătar textul Declarației de la Alba Iulia (un cuvânt pe fiecare fotoliu), laolaltă cu plantarea de arbuști ornamentali.

Iată un alt exemplu de proiect trimis la Guvern:

"De 7-8 luni, de când am trimis adresa, nici măcar răspuns nu am primit", ne-a declarat președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca.

Principalul obiectiv al arădenilor este însă un Monument:

Suma totală pe care CJ Arad o solicită Ministerului Culturii pentru Centenar este de 6.280.000 euro.

"Nu primim finanțare, asta e viața, ne facem noi temele"

Nici președintele CJ Argeș, Dan Manu, nu a primit vreun răspuns de la Ministerul Culturii, deși a trimis 11 propuneri de finanțare încă din decembrie.

"După cum știți, la Ministerul Culturii încă se fac comisii, comitete pentru Centenar", a comentat el, ironic.

Proiectele trimise de CJ Argeș la Ministerul Culturii includ expoziţii, parade militare, simpozioane de istorie militară şi filme documentare.

Ba chiar recrearea atmosferei din Primului Război Mondial și punerea în scenă a Marii Adunări de la Alba Iulia.

"Știți foarte bine că am aprins Flacăra Centenarului, care va merge în fiecare localitate din județul Argeș în semn de respect pentru cei care au luptat în Primul Război Mondial.

Am reperat participanții la Primul Război Mondial din fiecare localitate, chiar din fiecare sat. Cu această ocazie, atunci când ne ducem cu Flacăra Centenarului în localitate, dăm diplomă de Centenar urmașilor celor care au fost acum 100 de ani în lupte", a detaliat Dan Manu.

El a mai precizat că proiectele vor fi derulate şi în lipsa finanţării de la Guvern:

"Nu primim finanțare, asta e viața, ne facem noi temele în judeţ pe banii noștri".

Şi vicepreședintele CJ Bihor, Ioan Mang, ne-a declarat că vor merge mai departe cu proiectele indiferent de răspunsul de la Ministerul Culturii:

"Primul eveniment care s-a desfăşurat în cadrul Consiliului Județean, împreună cu Muzeul Țării Crișurilor, a fost legat de realizarea unui film care a şi fost prezentat, cu Aurel Lazăr, în casa căruia s-a scris Proclamația.

Am mers pe urmele celor care au fost delegați la Marea Unire şi montăm plăci comemorative cu numele delegaţilor în fiecare comună care a avut delegați. Am organizat mai multe spectacole deja și mergem înainte".

"Fostul secretar de stat, domnul Cotîrleț, mi-a confirmat că proiectele sunt foarte bune"

Nici Maramureșul nu a primit un răspuns final de la Guvern, deși Consiliul Județean a trimis, de mai bine de două luni, peste 100 de proiecte dedicate Centenarului.

Gabriel Zetea. Foto: Lucian Muntean

"Le-am cerut doar să fie cuprinse în programul Centenar, pentru a se ști de ele ca și manifestări", ne-a spus președintele CJ Maramureș, Gabriel Zetea.

Dintre proiectele trimise la Bucureşti, ni le-a amintit pe următoarele: reabilitarea Casei memoriale a lui Gheorghe Pop de Băsești, reabilitarea Casei Memoriale Ioan Mihalyi de Apşa din Sighetu Marmației, reabilitarea Pieței Unirii din Baia Mare, precum și realizarea de busturi și statui.

"Am avut o discuție cu fostul secretar de stat de la Departamentul Centenar, domnul Cotîrleț, care mi-a confirmat că, din punctul lor de vedere, proiectele pe care le-am depus sunt foarte bune.

Doar că nu am primit o adresă oficială cum că sunt aprobate ca şi finanțare. Așteptăm", ne-a declarat Gabriel Zetea.

"Domnul Cotîrleţ" este tânărul membru PSD care a ales politica pentru că nu şi-a atins potenţialul de fotbalist.

Paul Cotîrleț a fost demis în 7 martie

Ministrul Culturii, George Ivașcu, l-a demis în 7 martie pe secretarul de stat Paul Cotîrleţ. Totodată, el a decis reorganizarea Departamentului Identitate Națională, condus de Cotîrleţ, departament care răspunde de organizarea Centenarului Marii Uniri.

"Activitatea desfășurată până în prezent de acest Departament nu a avut un concept unitar, cu principii, teme, acțiuni bine definite și nici criterii de selecție, obiective coerente sau reprezentative astfel că, până în prezent, nu se poate definitiva o listă finală a proiectelor finanțabile", astfel îşi motiva Ivașcu decizia, într-un comunicat de presă.

 "Ei încă nu s-au trezit că 1 decembrie este peste câteva luni"

Mult mai supărat pe oficialii de la București este primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava. El a declarat pentru PressOne că nu știe ce să mai facă și că banii de care dispune sunt insuficienți.

"Ei încă nu s-au trezit că 1 decembrie este peste câteva luni. Ei nu au înțeles că unirea s-a făcut la Alba Iulia. Bunicii noștri au făcut-o aici. Sunt atât de supărat, dar nu numai eu: toată lumea este supărată.

Vă mai spun un lucru, fiindcă ni se spune − «Puneți de la voi». Dar toată lumea a uitat că, prin Legea bugetului, toți am fost văduviți de sume importante.

Ni s-au furat bani, la Alba Iulia am pierdut peste 30 de milioane de lei. Dacă am fi avut acești bani, cred că discutam altfel", ne-a precizat Hava.

Mircea Hava. Foto: Lucian Muntean

Primarul din Alba Iulia spune că Guvernul nu a întreprins nimic în privinţa Monumentului Marii Uniri.

"Piatra trebuie adusă din Bulgaria, pentru că în Bulgaria se exploatează, și dă-i, și dă-i. Monumentul, la final, va avea o mie și ceva de tone, și încă nu s-a mișcat nimic, nimic.

Nu știu ce așteaptă. Eu le-am propus «n» soluții. Timp ar fi dacă s-ar începe toate operațiunile de la 1 aprilie. Monumentul e cea mai mare problemă.

M-am întâlnit o dată cu domnul Ivașcu și pe urmă m-am dus din nou. Văd că eu mă duc în fiecare luni acolo. Măcar să îi enervez!

Vă spun, e tragicomic. Şi mie îmi vine să râd, pe cuvântul meu, e tragicomic.

Nu doar ca primar, ci eu, omul din Transilvania, n-aş fi crezut că poate exista atâta nepăsare şi indolență. Nu știu ce cuvinte să mai spun", a mai declarat Hava pentru PressOne.

Monumentul Marii Uniri de la Alba Iulia, în atenția Corpului de Control al premierului 

George Ivașcu a solicitat, săptămâna trecută, aprobarea unei misiuni a Corpului de Control al premierului care să verifice activitatea Ministerului Culturii în ceea ce privește Monumentul Marii Uniri de la Alba Iulia.

În noiembrie 2017, Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, depus încă din 2015, privind construirea Monumentului Marii Uniri.

Pentru acest obiectiv, de la bugetul de stat ar urma să fie alocaţi maximum 18,8 milioane lei.

"Suma va fi utilizată pentru demararea lucrărilor necesare în anul 2017 şi finalizarea acestora în anul 2018, cu încadrarea în bugetul aprobat în acest scop Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale şi Consiliului Local Alba Iulia", se precizează în textul proiectului.

 "O să avem și sponsorii, mulțam lui Dumnezeu că încă mai există în România"

L-am întrebat pe primarul Hava ce alte proiecte, în afară de Monument, urmează să fie realizate la Alba Iulia în acest an.

"Curățire la tot ce înseamnă porțile Cetății și toate statuile, începând cu Mihai Viteazul, busturile. Pentru treaba asta, noi am digitalizat totul și totul s-a desfășurat în plan.

Între aceste proiecte este și casa primului primar de la 1918, Camil Velican, pe care noi am răscumpărat-o, am făcut proiectarea, avem tot- tot.

Pe prima listă de propuneri aveam în jur de 800 de milioane de lei, dar ne trebuie mai mulți. Eu am spus acolo cât.

Avem nevoie, de exemplu, pentru Parcul Caragiale din centrul orașului, 500.000 de lei cu schimbat vegetație, curățat statui − o refacere serioasă, nu tăiem iarba și punem patru panseluțe".

Deși recunoaşte că depinde de fondurile de la Ministerul Culturii, Hava spune că este silit să se descurce.

"O să avem și sponsorii, mulțam lui Dumnezeu că încă mai există în România.

Pe cuvânt, este jenant să te duci să îi spui − «Hai, mă, te rog frumos, în virtutea prieteniei de 40 de ani, hai, că tu poți, ai de unde, fă și tu prin consiliul de administrație o sută sau măcar cincizeci de mii de euro pentru chestia asta». Este dureros şi jenant", ne-a mai spus Mircea Hava.

Demisia ministrului Ivașcu, cerută în plenul Camerei Deputaților

Președintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaților, liberalul Gigel Știrbu, a cerut săptămâna trecută, în plen, ca PSD să îl demită pe George Ivaşcu. El a spus că, în caz contrar, PNL va iniţia o moţiune simplă împotriva ministrului Culturii.

Gigel Știrbu. Foto: Octav Ganea / Inquam Photos

Solicitarea lui Știrbu a venit ca urmare a absenţei lui Ivașcu de la discuţiile din Comisia de Cultură, care îi trimisese patru invitații să prezinte stadiul pregătirilor pentru Centenar.

Ivașcu a absentat și de la ședința Comisiei speciale a Parlamentului pentru celebrarea Centenarului, care îi ceruse lista finală cu proiectele validate.

Când ar urma să vină ministrul Culturii în fața acestei comisiii speciale?

"Ne-a rugat să reprogramăm fără dată. Gândiți-vă că le-au trebuit trei luni să facă comitet interministerial. Fuga asta de comisii, așa ceva eu nu am pomenit", ne-a spus deputatul Florin Roman (PNL), membru în Comisia specială pentru celebrarea Centenarului.

Iohannis: "În niciun caz nu-mi doresc să recreăm «Cântarea României»"

Săptămâna trecută, şi președintele Klaus Iohannis a luat atitudine pe tema Centenarului, în cadrul unei dezbateri organizate special în acest scop la Palatul Cotroceni. El a criticat faptul că manifestările dedicate Centenarului se pregătesc în lipsa unui cadru legal, care să fi fost adoptat de Parlament.

"Din păcate, jocul politic mărunt a avut câştig de cauză în faţa unei rare oportunităţi: aceea de a construi consens politic, coeziune şi angajament social în jurul unor obiective şi proiecte de modernizare a ţării, continuând idealurile Marii Uniri", a spus Iohannis.

Referindu-se la proiectele dedicate Centenarului, preşedintele a spus că nu își dorește generarea unui "festivism inutil".

"În niciun caz nu-mi doresc să recreăm Cântarea României. Vă amintiţi unii dintre dumeavoastră ce a fost: o sumă de evenimente culturale, unele dintre ele chiar bune. Dar nu-mi amintesc că ar fi apărut, aşa, o mândrie, o bucurie naţională de acolo", a declarat Klaus Iohannis.