Cea mai curată Ţară din ţară

La Târgu Lăpuș, în Maramureș, o comunitate urbană de 11.000 de locuitori și cele 13 sate aparținătoare au realizat ceva ce nu există în niciun mare oraș din țară.

70% din deșeuri sunt colectate selectiv pe 6 fracții: hârtie+carton, sticlă, metal, plastic, biodegradabile și "alte deșeuri" (solide, voluminoase sau haine).

Rețineți acest procent: 70%.

Ţara Lăpuşului este singura zonă din Transilvania și, cu siguranță, una dintre puținele din România în care problema gunoaielor este abordată responsabil.

În cel mai recent Raport final privind situația deșeurilor din România, întocmit după o anchetă a Comisiei de Mediu din Senat, Târgu Lăpuș este dat ca exemplu de bune practici.

Și nu doar că aici funcționează colectarea selectivă, dar administrația locală are un proiect de transformare a plasticului nereciclabil în carburant.

Care e secretul?

O combinație improbabilă între un primar ambițios, militar de carieră, și un fizician ecologist care vine din zona ONG-urilor. Doi oameni au reușit să impună o mentalitate și o rutină care pot servi drept model în orice localitate din țară.

Credeți că sunt apreciați pentru acest succes?

Nu mai demult de 2016, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Menajere din Maramureș a cerut excluderea orașului Târgu Lăpuș din rândurile sale.

Primarul din Târgu Lăpuș, Mitru Leșe, a început bătălia cu gunoaiele în 2006.

De atunci încoace, sistemul s-a dezvoltat atât de mult, încât o eventuală adoptare a normelor prevăzute de faimoasele SMID-uri județene (Sisteme de Management Integrat al Deșeurilor) ar însemna un regres.

Dacă, în restul țării, colectare selectivă înseamnă împărțirea deșeurilor în umede și uscate (reciclabile), în Târgu Lăpuș se colectează la sursă șase tipuri de gunoi.

Apoi, o parte dintre aceste gunoaie sunt transportate și valorificate de firmele care au contracte cu Primăria.

Aceasta este cauza conflictului cu autoritățile județene: primarul Mitru Leșe n-a fost de acord ca serviciile de salubrizare să fie atribuite unui operator unic.

"Un an jumate a durat războiul, de nu mai știam pe unde stăm. Eram decepționat. Nu știam ce să fac, credeți-mă. Toată lumea zicea că io-s vinovat. «Leșe trebe ejectat!»

M-au dat afară de la Asociație. «Toate neșansele și toată nefuncționalitatea sistemului pe județ îs din cauza lui!»

Din cauza mea nu pot face ei treaba! Atunci m-am ambiționat și am luat drumurile la rând, să le demonstrez că nu e vina noastră. Ce regret cel mai mult e că puteam fi în alt stadiu", spune Mitru Leșe.

Dar cum se ajunsese aici?

Casă din Târgu Lăpuș.

În anul 2000, inginerul Mitru Leșe − absolvent al Academiei Tehnice Militare cu specializarea Automobile și Tancuri, fost inspector financiar al MApN pe Transilvania − s-a pensionat și s-a întors acasă, în satul Borcut de lângă Târgu Lăpuș.

Atunci, în 2000, a candidat la Primărie din partea PSD. Ulterior avea să treacă la PNL. Acum are patru mandate și jumătate, dar spune că nu mai cerșește voturi, boala partidelor și a primarilor.

În 2005, Leșe a fost selectat într-un grup de lucru finanțat de Bruxelles, care trebuia să elaboreze un soi de manual al primarului pentru situații de urgență.

A fost cooptat fiindcă fusese ofițer și cunoștea proceduri de intervenție. (De altfel, educația militară și-a pus amprenta pe tot ceea ce a făcut el în Lăpuş.)

"Mergând în mai multe țări din Europa și fiind singurul primar, i-am rugat pe universitarii ăia, doctori în software − dacă îi înțepai, numa' software curgea din ei −, i-am rugat să îmi faciliteze întâlniri cu administrațiile locale, să pricep modul cum se gestionează ei.

Și, printre altele, m-a interesat modul de colectare, gestiunea gunoiului. Mi-am făcut o imagine".

Acea imagine era complet diferită de realitatea de-acasă.

"La noi vezi ditamai containerul de 4 metri cubi și o groapă de gunoi improvizată între blocuri. Tot îi amestecat, mizerie peste tot".

Când am fost noi la Târgu Lăpuș, era ziua pentru hârtie/carton și plastic.

"Eu sunt pensionar militar, am casă aici, făcută dinainte să fiu primar, am mașină, îs om la locu' meu, proprietar de hectare de teren. Nu-s interesat să am un servici la Primărie. M-am întors acasă după 25 de ani și-am vrut să arăt că se poate face ceva și aici, în orașul ăsta mic".

Mitru Leșe, primar în Târgu Lăpuș

Târgu Lăpuș e în centrul unui cerc imaginar, la 110 kilometri de granița cu Ungaria, 110 de Cluj-Napoca și 110 de Bistrița.

E centrul administrativ al Țării Lăpușului − regiune istorică și geografică −, iar suprafața pe care o administrează este de 23.470 de hectare.

Cele mai îndepărtate localități care aparțin de orășel sunt la distanţă de 20 de kilometri. E o formulă administrativă rară, dar funcționează din 1968, de când comuniștii au ridicat târgul la statut de oraș.

În 2007, după ce se plimbase prin Europa, Mitru Leșe era, așadar, un primar preocupat de situația gunoaielor care umpleau văile din Ţara Lăpuşului.

În acel an, când linia de finanțare europeană a SMID-urilor a fost lansată cu surle și trâmbițe la Athénée Palace, în prezența ministrului de atunci al Mediului, Korodi Attila, primarul Mitru Leșe a furat startul.

S-a apucat să aplice colectarea selectivă direct la sursă. Spune că a avut un acord verbal din partea lui Korodi. Cei de la județ îl sfătuiseră să nu facă nimic, doar să aștepte SMID-ul.

Dar SMID-ul nu mai vine...

Primarul Mitru Leşe.

"Am făcut o colaborare cu Olanda, am luat pubele de 240 de litri la prețuri modice și-am început să le las la Asociațiile de locatari de la blocuri.

Dacă omul plătește 1-2 lei pe pubelă, e responsabil de ea mai mult decât dacă i-o dai gratis. Și am început să adunăm cu 2-3 fracții.

M-am lansat într-un proiect finanțat prin PHARE. Mi-am achiziționat mii de pubele. Le-am inscripționat pe capac cu Târgu Lăpuș, iar în laterale aveau serii. Când le-am dat, știam cine avea gestiunea.

Pe urmă mi-am pus întrebarea: ce dotări de transport să-mi cumpăr? Având și formația de automobilist, am calculat: ce compactoare de gunoi mi-ar trebui?

Am reușit, prin achiziții publice, să iau cele mai noi compactoare din țară: trei Mercedesuri Euro 5".

Lucrător de la centrul de salubrizare Târgu Lăpuș.

Mitru Leșe e pasionat de mașini și mașinării. Are carnet auto din 1974 și susține că a condus "1-2 milioane de kilometri".

Să poată, ar demonta până la ultimul șurub mecanisme complicate și le-ar reface, ca pe puzzle-uri, cu satisfacție.

Spune că a "filat" Mercedesurile și că i-a cerut producătorului să aibă cutii automate și pe șasiu nemțesc, de la tata lor de-acasă, nu turcești.

"M-am dus lângă Praga, unde era constructorul, ca tot omul de la țară de-aici, din Târgu Lăpuș, și i-am dus o sticlă de țuică și niște pliante.

Alții, când deschid diplomatul, scot laptopul. Eu mi-am scos halatul și le-am zis să îmi permită să intru în hala de asamblare. Să învăț.

Când am intrat, mă regăseam undeva în '81, când am terminat eu Academia de montaj de la Brașov. Ce-i cu aia, cum îi cu aia?".

Așa s-a instruit Leșe cum să utilizeze compactoarele de gunoi.

Întors acasă, a contractat o firmă de consultanță și, împreună, au stabilit un regulament de colectare, trasee de operaționalizare și timpii necesari.

Apoi a mai cumpărat două mașini, o Scania și-un Golf, și o bandă transportoare pentru oamenii care lucrează la depozitul de gunoaie.

Depozitul de sticlă din Târgu Lăpuș.

"Ce mă deranjează cel mai mult e că am muncit să-mi asigur această bază operațională de transport, iar acum SMID-ul vrea să o dau la dispoziția județului. Să le pun la comun la dispoziția operatorului care va fi? Noi am primit bani europeni pentru ele şi nu sunt de acord cu asta.
Gospodărește, n-a fost făcut logic acest proiect SMID. Un gospodar întâi își face casa și dup-aia își cumpără mobilă. Noi n-avem casa. S-au cumpărat dotările, igluurile alea de la stațiile de transfer, şi deja s-au copt sub cerul liber plasticurile alea. Astea trebuiau să fie ultimele. Mai întâi trebuia să existe locul unde să fie duse, să funcționeze depozitul mare!"

Mitru Leșe, primar în Târgu Lăpuș

*

Prin 2009, când se interesa de metodele europene de gestiune a deșeurilor, primarul Mitru Leșe l-a cunoscut pe ecologistul clujean Körösfőy Sandor. Acesta avea să se ocupe cu instruirea de specialitate a întregului personal din Primărie, inclusiv a edilului-șef.

S-a lucrat atât de intens, încât, într-o seară de sâmbătă, pe la 7, o funcționară a cerut permisiunea să plece de la workshop-ul susținut de Körösfőy, fiindcă trebuia să participe la o nuntă.

Traseele stabilite atunci sunt valabile și azi.

Sticla se ridică la prima colectare a fiecărei luni. Marțea, mașinile Primăriei merg la Inău și Borcut, miercurea − la Groape și Răzoare, joia, la Dobric, vinerea, la Rogoz și Dămăcușeni. Și așa mai departe.

Orășenii și sătenii își scot pubelele în poartă.

La sfârșitul anului trecut, Körösfőy a fost numit șeful Serviciului de Salubrizare al orașului Târgu Lăpuș. Face un cuplu inedit împreună cu primarul cel milităros.

În această vară, ei vor implementa sistemul de compost. Localnicii vor primi lăzi speciale și vor fi învățați să-și facă acasă îngrășământ din resturile menajere.

Primarul Leșe se gândește să cumpere și concasoare pentru deșeurile provenite din construcții: din cărămida reciclată se poate produce zgură pentru terenurile de sport.

Körösfőy Sandor.

"Începem să amenajăm un fel de eco-centru de pregătire pentru reutilizare. Asta e prima etapă în gestionarea deșeurilor − reutilizarea.

Adică vine omul, aduce un televizor și poate i-l putem repara. Vine, aduce o ușă de apartament scoasă, că a înlocuit-o cu una mai modernă, dar poate aia veche e bună la o cabană sau la toaleta din curtea de la țară.

Eu mă gândesc la ceva, dar încă nici nu i-am povestit primarului, că e destul de complicat: vreau să introduc un sistem de cupoane.

Dacă aduci un sac de ciment, jumătate de pachet de gresie sau altele, primești cuponul cu care, din același depozit, poți să-ți iei uși, ferestre, ce ai nevoie, ca un fel de Oser (târg de vechituri − n.r.), dar pe cupoane din astea. Ăstea-s gândurile mele de ecologist, nu fac parte neapărat din fișa postului", spune Körösfőy Sandor.

Fizician de profesie, s-a apucat să lucreze la un prototip de extruder, care urmează să toace reziduurile din plastic ce nu pot fi vândute fiindcă sunt plasticuri combinate. În acest moment, acestea reprezintă 60% din cantitatea de deșeuri selectate.

Din acel plastic tocat se vor putea face, de exemplu, lăzile pentru compost care vor fi distribuite cetățenilor.

"Nu e rocket science", zice Körösfőy.

Pentru acest ecologist pasionat, Târgu Lăpuș e un laborator în care se poate observa simplu că, dacă există voință din partea administrației locale, comunitatea se deprinde cu binele.

"Vreau să dezvolt un fel de kit pentru orice primărie. Să poată primi la cheie, de-a gata, inclusiv instalația de extruder la care lucrez, cu tocător cu tot.

Să pot să îi spun − uite, asta e investiția pe care trebuie să o fac și ăsta e rezultatul. E vorba de întregul pachet: strategie locală, plan de gestionare a deșeurilor, regulament, mod de colectare, pliante.

Să fie un pachet aplicabil oriunde. Care să fie viabil și la scară mică, și la scară mare", spune Körösfőy Sandor.

În biroul de protocol al Primăriei, primarul Mitru Leșe îl ascultă pe colegul său și apoi intervine:

"Am auzit că în Milano este unu' Tanfoglio, un inventator care prepară petrol din plasticul murdar.

L-am invitat aicea, o venit, și-atunci am vrut să pornesc instalația de cracare (proces de descompunere folosit în industria petrolieră − n.r.). Dar, la volumul pe care îl avem noi, nu sunt instalații așa de mici.

N-am cedat. M-am mai interesat în țară. Am găsit la Rupea unul care făcea cracare, dar nu doar din plastic murdar, ci și din anvelope".

Și, nici una, nici două, ne aduce să mirosim un bidon de 5 litri plin cu o substanță neagră și vâscoasă: "E petrol de la Rupea. Îmi fac combustibilu' meu".

*

Apropo de iniţiativă: Primăria Târgu Lăpuș vinde lunar hârtia și plasticul reciclate, sortate pe categorii de culori, firmei care oferă prețul cel mai mare.

Vânzările acoperă 15% din bugetul Serviciului de Salubritate, adică 20.000 de lei.

Și mai are Primăria propriul serviciu de deszăpezire, cu angajați care vara lucrează la spații verzi, dar și serviciu de asfaltare aproape gata de funcţionare: a fost dotat cu mașină de decupat gropi și motospray.

În 2008, în timpul campaniei electorale pentru al treilea mandat, când s-a apucat să demonteze cotețele de găini și de porci din centrul orașului ca să construiască locuințe în sistem ANL, lui Leșe i s-a transmis că neam de neamului lui n-o să mai fie votat.

În aceste zile, Mitru Leşe e la IFAT München − unul dintre cele mai mari târguri internaționale destinate serviciilor publice de apă, canal și management al deșeurilor.

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează