Ce este moneda digitală, sperietoarea care-l face pe George Simion să ceară referendum pentru banii cash

La începutul lunii octombrie, George Simion anunța că partidul pe care-l conduce urmează să strângă semnături pentru două referendumuri de modificare a Constituției: unul dezgroapă tema referendumului eșuat din 2018, cel cu familia formată dintre un bărbat și o femeie, iar al doilea urmărește introducerea plăților în numerar în Constituție.

A doua temă nu este o invenție originală marca AUR. Așa cum remarcă și George Simion într-un răspuns oficial transmis PressOne, există inițiative similare în Austria și Elveția, iar în Slovacia dreptul de a plăti cash pentru servicii și bunuri este deja parte din Constituție. 

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

De regulă, în Europa și pretutindeni, ideea de a consfinți plățile cash prin modificarea Constituției pleacă de la îngrijorarea că acestea ar putea fi interzise sau limitate sever de guverne sau entități suprastatale precum Uniunea Europeană. În România, narațiuni false pe această temă circulă încă din timpul pandemiei, când la nivel european apăreau și primele discuții despre un euro digital. 

„Vedem îngrijorări de genul ăsta în Germania, unde o bună parte din plăți sunt făcute încă în cash, dar mai ales în Statele Unite, unde un potențial dolar digital a devenit subiect de controversă politică între democrați și republicani”, a declarat, sub anonimat, un economist român specializat în sistemul bancar european. 

În România, subiectul a fost dezgropat și a pătruns în mainstream după ce guvernul Ciolacu a anunțat reducerea plafonului pentru plățile numerar – atât cele efectuate de persoane fizice, cât și cele dintre firme. Anumite voci din societate resping justificarea că reducerea plafonului ar avea rolul de a combate evaziunea fiscală și insistă că, de fapt, se pavează drumul către o lume în care banii fizici vor dispărea cu totul și vor deveni doar niște numere pe un ecran.

„Posibilitatea de a plăti cu numerar este o componentă intrinsecă a ideii de libertate, drept fundamental și inalienabil. Noi o apărăm de orice formă care aduce atingere acestui drept și avem ca argumente, printre altele, exemplele celor trei drepturi care se constrâng, în viziunea noastră, prevăzute de Constituţie: art. 23 privind libertatea individuală, art. 44 privind dreptul de proprietate privată (fiind o barieră pusă între cetățean și banul câștigat) și art. 45 privind libertatea economică!”, argumentează George Simion într-un răspuns oficial.

Așadar, de ce ne mai trebuie lei sau euro digitali dacă putem face oricum transferuri online? Și ce ar însemna pentru români o tranziție către o monedă digitală?

Ce este o monedă digitală emisă de banca centrală?

Specialiștii din domeniul bancar spun că o monedă digitală națională, adică emisă de banca centrală a fiecărui stat, nu ar înlocui plățile cu numerar, ci le-ar complementa. Adică cele două forme de plată ar funcționa în paralel. Astfel, dacă Banca Națională a României (BNR) ar începe mâine să emită lei digitali, aceștia ar fi convertibili în lei cash 1 la 1. 

Specialiștii arată, de asemenea, că propunerile de a crea versiuni digitale ale monedelor naționale au apărut în contextul în care oamenii folosesc tot mai rar bani cash, iar cei pe care-i au în conturi sunt bani privați, emiși de băncile comerciale. Ei sunt convertiți în bani publici când extragem cash de la bancomat, dar atâta timp cât sunt doar numere într-un cont bancar privat, ei nu reprezintă o creanță a băncii centrale. 

„Majoritatea banilor există, de fapt, în formă de conturi. Ideea unei monede digitale emise de către banca centrală este de a oferi o creanță a băncii centrale în formă digitală”, a continuat expertul român consultat de PressOne. 

Specialiștii atenționează că trebuie făcută diferențierea dintre banii publici, care deocamdată pot exista doar sub formă de numerar și cei privați, care sunt creați prin conturile din băncile comerciale. Cele două tipuri de bani sunt interoperabile – adică, dacă ai 10 euro în contul bancar, îi poți converti oricând în 10 euro cash – dar nu reprezintă același lucru. Un euro sau un leu digital ar putea fi folosit oricând în loc de cash, fără a te baza pe prestatori privați de servicii de plată. 

La nivel european, demersurile sunt deja într-un stadiu avansat. Banca Europeană Centrală a anunțat pe 18 octombrie trecerea în faza „preparatorie” a creării unui monede europene digitale, după doi ani în care a investigat cum ar putea arăta și cum ar fi distribuită.

Momentan, pare că vor exista două opțiuni de stocare a banilor digitali: ori într-un portofel digital, ori pe un card fizic emis de o instituție publică (Poșta, de exemplu). În felul acesta, ar fi acoperiți atât oamenii familiarizați cu tehnologiile digitale, dar și cei care nu au acces la smartphone-uri, aplicații sau conturi bancare. 

Întrebat cum i se pare ideea de euro sau leu digital, liderul AUR a declarat că exclude orice renunțare la moneda fizică și nu susține nicio prevedere care ar îngrădi libertățile cetățenești și ar spori „controlul asupra individului”. Simion pare să respingă, cel puțin momentan, și scenariul în care banii fizici și cei digitali ar cooexista. Spune că orice măsură ce are caracter fiscal ar trebui anunțată cu 2 ani înainte de adoptare, pentru a fi dezbătută suficient și pentru a fi evaluat impactul economic.

„Orice tranziție care schimbă fundamental o paradigmă se face cu pași mărunți”, spune George Simion într-un comunicat transmis PressOne.

Cât de legitime sunt temerile privind confidențialitatea?

La început lunii septembrie, publicația britanică Financial Times publica un material explicativ în care arăta că, într-o lume post-COVID, banii digitali au devenit unul dintre cele mai fierbinți subiecte pe seama cărora se dau războaie culturale în politică, presă și mediul online. Îndemnul de a plăti doar cash și de a respinge orice formă de monedă digitală ca expresie supremă a libertății este popular peste tot în Europa și America de Nord, nu doar în România. 

Președintele AUR pare convins că discuțiile despre implementarea unei monede digitale pregătesc terenul pentru interzicerea completă, pas cu pas, a banilor cash. De ce ar dori guvernele europene și UE să interzică banii cash? Pentru „controlul maselor prin instituțiile bancare și favorizarea acestora”.

„Să facem un exercițiu de imaginație: la fiecare plată prin mijloace electronice se va percepe un comision, pe care cu siguranță nu-l vor suporta nici băncile, nici comercianții, ci cetățeanul care va plăti o sumă mai mare pentru produsele cumpărate, deci vor crește și prețurile”, susține George Simion.

Analiza Financial Times arăta că apariția unei monede digitale poate genera și îngrijorări legitime privind dreptul la intimitate și viața privată. Astăzi, dacă plătești numerar pentru ceva, statului îi va fi foarte greu, dacă nu imposibil, să lege achiziția respectivă de identitatea ta. Cum ar decurge, însă, lucrurile într-o lume în care plățile se fac preponderent cu bani digitali emiși de banca centrală? Oare statului român nu i-ar fi mult mai ușor să monitorizeze fiecare plată făcută vreodată?

Specialiștii care au stat de vorbă cu PressOne recunosc că există îngrijorări legitime în legătură cu dreptul la viața privată, pentru că plățile digitale implică în mod automat mai puțină confidențialitate decât cele cu numerar. Dar acest lucru se aplică deja plăților făcute prin transfer bancar. Apariția unei monede digitale emise de Banca Centrală nu ar schimba cu mult situația pentru cei care deja plătesc mai mult cu telefonul/cardul decât cu bani cash. 

În plus, spun ei, Uniunea Europeană are oricum un standard al protecției datelor personale foarte ridicat, deci autoritățile statelor membre nu vor avea, brusc, dreptul de a monitoriza pe oricine, oricând și în orice circumstanțe. 

„Băncile ar vedea un șir de caractere, nu persoane cu nume și prenume. Ar vedea că de la portofelul cu numărul cutare s-au dus bani către portofelul cu numărul cutare. În caz că se suspectează o fraudă, se știe codul portofelului de unde au plecat banii și se opresc. Codul e atașat identității tale, dar se pot crea reguli. De exemplu, să nu aibă nimeni acces la identitatea ta decât pe baza unui ordin judecătoresc”, a explicat pentru PressOne analistul financiar Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA România. 

Cât de sigură ar fi o monedă digitală?

O altă îngrijorare, exprimată inclusiv de băncile centrale, este că că într-o lume în care majoritatea banilor sunt digitali, aceștia pot să dispară cu totul din economie în urma unui atac cibernetic. De aceea, crearea unui ecosistem monetar digital trebuie să vină la pachet cu o arhitectură de securitate care să garanteze integritatea și confidențialitatea datelor. 

„Ce se întâmplă cu banii cetățenilor în cazul unei pene de curent ori în cazul unui atac cibernetic asupra sistemelor bancare de plată?”, se întreabă și George Simion.

Totuși, specialiștii consultați de PressOne argumentează că nu ne-am confrunta cu o amenințare nouă, pentru că actuala infrastructură financiară este deja vulnerabilă în fața atacurilor și incidentelor de securitate cibernetică. O monedă digitală emisă de banca centrală nu ar fi în mod inerent mai mult sau mai puțin vulnerabilă decât sistemele existente, spun ei. O să depindă foarte mult de design și soluțiile de acces care vor fi implementate de fiecare stat. 

„Soluțiile de acces și utilizare de către consumatori sunt încă în faza exploratorie. (…) Banii cash ar rămâne cea mai sigură soluție în cazul unui incident de securitate cibernetică ce afectează, de exemplu, plățile cu cardul, retragerile de numerar sau serviciile bancare online. Dar un euro digital ar putea să constituie un mecanism de urgență pentru plățile electronice în magazine, în cazul în care alte forme de plată privată devin inutilizabile”, a explicat specialistul în sistemul bancar european intervievat de PressOne. 

Cert este că, cel puțin momentan, nu s-a pus niciodată și nicăieri problema digitalizării complete și eliminarea banilor cash din economie.

În multe locuri din lume, discuțiile despre monede digitale emise de băncile centrale sunt încă în faza de „cum ar fi dacă?”. În România, de exemplu, ideea de leu digital este la nivel de proiect și reprezentanții BNR dau asigurări că într-o țară în care 24% dintre angajați încă primesc salariul în plic, nu se pune problema dispariției numerarului.