Câini

Filmul Câini, debutul în lungmetraj al regizorului Bogdan Mirică, s-a impus deja în trei festivaluri internaţionale importante. La Cannes a primit premiul FIPRESCI în cadrul secţiunii Un Certain Regard, a urmat Trofeul Transilvania la TIFF, după care două distincţii la Sarajevo, pentru cel mai bun actor (Gheorghe Visu) şi menţiunea specială a juriului (acordată regizorului).

Cu un astfel de palmares, filmul se validează ca demers solid, mai ales pentru că propune ceva nou în raport cu estetica şi problematica Noului Cinema Românesc (NCR), aşa cum era acesta la începuturile lui.

Faţă de acele începuturi, interesele cineaştilor importanţi de la noi s-au diversificat în ultima vreme. Fiecare şi-a rafinat direcţia ori a căutat noi forme cinematografice.

Între timp, au apărut şi alţi regizori talentaţi, interesaţi de un cinema profund, unde fiecare cuvânt e rostit cu un soi de greutate, fiind gândit în acord cu aşteptările criticii, dar şi ale publicului autohton, care e tot mai numeros şi mai dificil de păcălit.

Bogdan Mirică (născut în 1978) face parte din acest nou grup care e dezinteresat să se alinieze normelor NCR. Până acum, el a regizat o parte din episoadele serialului Umbre de la HBO, precum şi Bora Bora, desemnat cel mai bun scurtmetraj la TIFF 2011 şi câștigător al Marelui Premiu al juriului la Angers, în 2012.

Bagajul său profesional – a lucrat în publicitate, ca redactor, copywriter și scriitor până în 2005, când a decis că merită să se dedice filmului – îi oferă o înţelegere diferită a cinemaului în raport cu, de pildă, căutările lui Puiu, Porumboiu sau Jude, mai preocupaţi de relaţia teoretică cu ficţiunile pe care le gândesc.

Mirică e mai direct în abordarea narativă. Tocmai de aceea, el alege linia unui cinema de gen, pe care arată că îl stăpâneşte foarte bine, ţinând cont şi de faptul că se află la debut în lungmetraj şi a lucrat cu un buget relativ mic.

Ca să poată turna Câini, el a strâns bani de-a lungul câtorva ani, timp în care a participat la workshop-uri şi pitch-uri internaţionale. Iar această experienţă, uneori chinuitoare, l-a întărit. E un detaliu pe care l-a repetat în mai multe interviuri:

Am început singur și am stat mult timp așa: cred că vreo doi ani. Apoi am găsit un producător român, unul francez, au urmat workshop-uri unde am dezvoltat și modificat scenariul. Începi singur, foarte singur, și termini cu foarte mulți oameni în jurul tău — unii te susțin, alții încearcă să-ți confiște filmul. E un proces normal, cred. Nu mă plâng.

Bogdan Mirică, la TIFF 2016. Foto: tiff.ro

În Câini, povestea e aparent simplă, dar felul în care Mirică o împachetează creează mai multe straturi şi chei de receptare.

Rușii sunt foarte aproape de spargerea frontului și, în același timp, încă departe. Ce ar însemna un colaps al armatei ucrainene în regiunea Donbas

Cade frontul ucrainean? Sau a căzut deja? Din primăvara acestui an vin cu o frecvență aproape zilnică vești tot mai alarmante legate de situația din ce în ce mai precară a trupelor Kievului de pe linia frontului din Donbas, care înglobează greu încercatele regiuni Donețk și Lugansk din sud-estul Ucrainei. Cele două regiuni au reprezentat, de altfel, pretextul principal al invaziei ordonate de Vladimir Putin în februarie 2022, iar acum reprezintă principalul obiectiv strategic al Kremlinului.

Psihologii români nu sunt evaluați psihologic la intrarea în profesie. Verificarea periodică a sănătății lor mintale, doar o „obligație morală”

„Ce pârghii de monitorizare a bunelor practicii există după câștigarea dreptului de practică autonomă?”, s-a întrebat PressOne. 

În primul rând, e firul principal: orăşeanul Roman (Dragoş Bucur) moşteneşte de la bunicul său decedat un teren enorm, într-o zonă deşertificată din zona graniţei de răsărit; l-ar vinde, pentru că nu îl interesează viaţa la ţară; odată ajuns acolo, îl (re)întâlneşte pe Samir (Vlad Ivanov), fosta mână dreaptă a bunicului său, care îl sfătuieşte (mai întâi, prieteneşte) să lase lucrurile aşa cum sunt de generaţii.

Pe această ciocnire de mentalităţi, Bogdan Mirică decantează intriga fără grabă: ruralul e înrădăcinat în obiceiuri de neînţeles pentru tânărul venit de la oraş cu dorinţa de a rezolva o tranzacţie rapidă.

Spre deosebire de Samir, om al locului, Roman vede pământul ca pe ceva străin, fără vreun alt rost decât potenţialul financiar.

În confruntare se interpune poliţistul satului, Hogaş (Gheorghe Visu, într-un rol de sinteză), a cărui stare precară de sănătate îl transformă în cel care, la o adică, nu mai are nimic de pierdut.

Către momentele finale, când conflictul ajunge la apogeu, am fi tentaţi să credem că regizorul va uza de un montaj mai alert, pentru a forţa, prin mijloace cinematografice, ridicarea tensiunii.

Acest lucru nu se întâmplă şi filmul lui Mirică rămâne până la capăt un slow-thriller-western, comparabil cu No Country for Old Men prin anvergura personajelor, atitudinea faţă de ele şi faţă de situaţie.

Prin Câini, Mirică spune că este firesc ca anumite lucruri să se schimbe de la o generaţie la alta şi că violenţa vine din incapacitatea celor „aşezaţi” de a accepta noua rânduire.

La fel se întâmplă în Hell or High Water (regia David Mackenzie), proiectat tot în cadrul secţiunii Un Certain Regard de la Cannes.

Şi acolo există această schemă narativă a străinului (de loc, de obiceiuri) care tulbură apele. În consecinţă, oamenii locului i se opun cu duritate, după reguli proprii, iar reprezentanţii legii, rutinaţi, rămân în expectativă până la o intervenţie decisivă.

Vlad Ivanov face un rol grozav în "Câini". Foto: Iulia Weiss

Felul în care Bogdan Mirică îşi construieşte personajele ne arată o preocupare pentru conflictul bine-rău, ceea ce îl diferenţiază de cinemaul românesc produs din 2000 încoace.

La un moment dat, Samir spune: „Mi-e frică de Dumnezeu, dar și lui îi e frică de mine”. Aici, s-ar putea argumenta că Vlad Ivanov joacă ce ştie el mai bine şi că toate rolurile sale mari au fost de indivizi antipatici şi periculoşi.

Numai că el a găsit de fiecare dată o nuanţă nouă, nefructificată până atunci: rămân memorabili domnul Bebe din 4, 3, 2, tatăl din Principii de viaţă şi, în special, Franco din Snowpiercer.

Ivanov e, cu siguranţă, bad guy-ul cu multe feţe din filmul românesc.

„De obicei, lumea include așa, într-o nișă, toate personajele pe care le joc eu: sunt personaje negative. E foarte simplu și foarte simplist spus personaje negative. Cea mai mare grijă a mea când joc personajele astea e ca următorul să nu semene cu cel care a fost. Dacă mi se pare cumva că o propunere de personaj seamănă cu ce am mai făcut, nu o accept”. (Vlad Ivanov, într-un interviu)

*

Celălalt rol special este cel al polițistului, pentru care, trebuie spus, Gheorghe Visu a slăbit 25 de kilograme.

Chiar dacă, în ultimii ani, a apărut mai mult în telenovele, Visu le dă o lecţie celor care nu îl mai creditau şi arată că anumite preconcepţii – de pildă, cine joacă în soaps e un actor modest – pot fi extrem de nefericite.

De public şi de festival în egală măsură, filmul Câini face cunoscut încă un regizor român talentat şi îl aduce pe Bogdan Mirică foarte aproape de vârful ierarhiei cineaştilor din ţară.

Câini

Regia şi scenariul: Bogdan Mirică
Cu: Dragoş Bucur, Vlad Ivanov, Gheorghe Visu, Raluca Aprodu, Costel Caşcaval, Emilian Oprea.
★★★☆☆

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€