Beirut: exploziile zguduie o țară aflată în colaps

Actualizare ora 20:00 – cel puțin 135 de morți și 5.000 de răniți s-au înregistrat în urma exploziei din portul industrial al Beirutului, conform ministrului Sănătății din Liban.

Guvernul libanez a instituit starea de urgență în capitala țării pentru două săptămâni. O anchetă preliminară a stabilit că „ani de neglijență și inacțiune” au dus la acest teribil accident. Zeci de mii de oameni au rămas fără locuințe, iar echipe de salvatori încearcă să mai găsească supraviețuitori sub ruine.

Cu puțin înainte de ora 18.07, un depozit din portul industrial al Beirutului lua foc. Autoritățile spun că acolo erau stocate materiale explozive, mai precis 2750 de tone de azotat de amoniu. Inițial s-a crezut că e vorba de artificii și nu se știe încă exact de la ce a pornit incendiul.

Cert este că mai întâi a avut loc o primă explozie, urmată de o serie de explozii mai mici, care au atras atenția locuitorilor.

La ora 18.08, acestea au fost urmate de o a doua explozie, mult mai mare, care a devastat atât portul industrial aflat în nordul orașului, cât și o mare parte din centrul acesuia. Autoritățile se așteaptă la o „tragedie de proporții”, cu multe mii de victime.

Azotatul de amoniu era stocat în port încă din 2013, când un vapor care venea din Georgia, sub pavilion moldovenesc, cu destinația Mozambic, a întâmpinat probleme tehnice. Vaporul a fost apoi abandonat de proprietari, iar încărcătura de azotat de amoniu a fost stocată în port, pentru a fi vândută la licitație ulterior.

Depozitul care a explodat era înconjurat de zeci de hale industriale și de depozitare, de câteva parcări cu sute de mașini și de o autostradă foarte circulată. De altfel, imaginile de după explozie arată zeci de mașini distruse și aruncate de colo-colo pe șosea. Unda de șoc a pulverizat clădirile din jurul depozitului și a spart geamurile clădirilor pe o rază de cel puțin doi kilometri.

Au fost raportate geamuri sparte și la 24 de kilometri depărtare. La căderea serii, echipajele de pompieri se luptau cu flăcările în zona portuară, iar un singur spital raporta sute de răniți și făcea apel disperat la donări de sânge.

Un comunicat MAE arată că „până la acest moment, autorităţile locale nu au notificat ambasada cu privire la existenţa unor cetăţeni români printre persoanele afectate, iar la nivelul misiunii diplomatice nu au fost primite solicitări de asistenţă consulară”. Imobilul Ambasadei României de la Beirut a suferit avarii minore.

Atât Hezbollah, cât și Israel au negat că ar avea vreo legătură cu explozia. Generalul maior Abbas Ibrahim, directorul Securității Generale, a declarat pentru presă că în depozit se aflau materiale explozive confiscate în urmă cu șase ani.

Premierul Hassan Diab a declarat ziua de miercuri o „zi de doliu național”, iar ministrul sănătății a spus că s-a înregistrat un „număr foarte mare de răniți.”

Explozia a fost atât de puternică încât s-a auzit și la 240 de kilometri depărtare, în insula Cipru.

Unii comentatori au făcut legătura între explozia de azi și faptul că vineri se așteaptă verdictul în cazul a patru suspecți pentru asasinarea prim-ministrului Rafik Hariri în 2005.

Libanul se confrunta, chiar înaintea exploziei, cu o profundă criză economică și socială. Moneda țării s-a devalorizat pe piața reală cu peste 80% de la începutul anului, iar zeci de mii de libanezi au mari probleme în a-și hrăni familiile.

Țara a dat practic faliment în această primăvară, când nu și-a mai putut plăti datoriile. Interesant de remarcat că majoritatea datoriei de 92 de miliarde de dolari (170% din PIB) este deținută nu de bănci sau investitori străini, ci chiar de către elitele politice și financiare libaneze – 3700 de libanezi dețin peste 50% din averea țării.

Faptul că portul din Beirut este acum complet distrus va îngreuna și mai tare eforturile de ajutor promise deja de mai multe țări.

Un stat eșuat, rupt între Hezbollah și partidele susținute de Vest, aflat sub spectrul foametei, este lovit acum și de o tragedie de proporții, care riscă să-i accentueze căderea.