Mircea Gherase

Sibiul a ieșit pe locul al doilea în topul celor celor mai bune orașe din România, după un sondaj în care cititorii PressOne au putut ierarhiza în jurul unor criterii care țin de siguranță, spații verzi și de relaxare, costul vieții, curățenie, administrație, trafic, soluții de smart city sau calitatea vieții. Am încercat să aflăm în ce constă prețul succesului unui oraș care a crescut simțitor în ultimul deceniu și care sunt atuurile lui în competiția cu marile orașe din România.

”Voiam să știu că am făcut, literlamente, tot ce puteam să fac să-l avem pe Dominic primar și să arate orașul ăsta așa cum s-ar cuveni.” ne spune Anca Nistor, consilier de comunicare în echipa de campanie a lui Dominic Fritz, primarul nou ales al Timișoarei.

Dominic Fritz este neamț get beget. S-a născut în Germania, a crescut într-o famile cu opt copii și, mărturisește, așa a fost nevoit de mic copil să învețe arta negocierii. În 2003, la 19 ani, a venit pentru să facă voluntariat la o casă de copii din Timișoara, unde a învățat româna. Și, spune el, s-a îndrăgostit de Timișoara.Decizia de a se implica în politică, în România, a luat-o în 2017, odată cu protestele de aici, când își sfătuia prietenii să nu plece din țară. Cu un job sigur în diplomația occidentală și trăind în Berlin, Fritz și-a dat seama de poziția puțin ipocrită în care se afla, așa că și-a dat demisia din funcția de șef de cabinet și s-a mutat la Timișoara.

În 2015, când a fost inaugurată, pista de cicloturism ce pleacă din Timișoara până la graniță cu Serbia era cea mai lungă pista de biciclete din România, având o lungime de 37 km.

O incursiune cu caiacul pe Nera, prin chei, îți oferă o altă perspectivă asupra aceluiași lucru: chei sălbatice, turiști puțini, un râu când domol, când mai aprig și dacă ești norocos să ajungi aici în luna mai, mirosul dulceag al liliacului înflorit.

Singapore, țara-oraș, a trecut într-o generație de la o națiune din lumea a treia, la o țara cu unul dintre cele mai ridicate niveluri de trai din lume. Cum a făcut lucrul ăsta? A investit masiv în educație. Am stat de vorbă cu Iulius Careiba, profesor care se ocupă cu implementarea noilor tehnologii la o școală din Singapore.

Ceea ce părea imposibil în urmă cu două luni, a devenit normă azi: școala online. Am stat de vorbă cu doi profesori de materii vocaționale, pian și arte vizuale, despre cum arată școala online pentru ei.

Sunt copiii prea relaxați? Stau prea mult pe tabletă? Nu fac mișcare, nu mănâncă? Se plictisesc și evident, uneori, ne enervează pe noi, părinții. - Primul lucru pe care să-l faci e să te relaxezi cu privire la acest subiect, îmi spune Mirela Pop, psihoterapeut și mamă a trei copii.

O comunitate mică de șvabi din Foieni, județul Satu Mare, ne învață lecția dură a lui ”acasă”.

Pe 6 iunie 2019, în localitatea Valea Uzului, românii și maghiarii din zonă de graniță a județelor Bacău și Harghita au ajuns la violență fizică, după ce au fost ambalați de reprezentanții locali ai partidelor politice, UDMR și ALDE, să participe la două comemorări ale unor soldați, morți în primul război mondial.

În seara de 9 martie 2017, Jiva Sorin, pădurar la Ocolul Silvic Gurahonț, se întorcea cu mașina proprie de la lucru, din pădure. A auzit o bubuitură. Coborând din mașină și-a dat seama că cineva a tras asupra mașinii. A doua rafală l-a rănit grav. Când s-a dezmeticit a luat-o pe jos spre cantonul Bălești, ca să-și salveze viața. La doi ani distanță, făptașul e încă liber.

Cooperativele și asociațiile de producători au existat cu mult timp înainte ca regimul comunist să facă din ideea lucrului la comun un mijloc de deposedare a micilor fermieri de pământ, animale și mijloace de producție. O idee veche și bună a fost transformată de ideologii comuniști într-un eșesc răsunător. Am omis datele statistice despre ce a însemnat colectivizarea în timpul comunismului, în România, ce beneficii fiscale au în prezent cooperativele nou înființate, câte și cum sunt distribuite, în schimb am stat de vorbă cu oamenii implicați în acest proces: fie că vorbim de un director de CAP, care nu s-a deființat după '89, ci s-a transformat într-un combinat agro-industrial, fie că ascultăm povestea unui preot pensionar, care a trait ”live” procesul de colectivizare din '49, sau a unui tânăr întreprinzător care vede în asocierea de tip cooperativă o modalitate de a-și face munca de promovare și vînzare mai ușoară și mai eficientă. (Reporteri: Mircea Gherase, Matei M. Bărbulescu, imagine: Lucian Muntean, Mircea Gherase, montaj: Mircea Gherase)

Dacă pe o stradă, cea mai prăpădită casă devine frumoasă, automat ordinea de pe strada respectivă se schimbă. E logica îmbrățișată de echipa asociației "Acasă în Banat", care au conceput un eveniment menit să demonstreze cine-i "fruncea" satelor. "Color the village" e o inițiativă pusă la cale de orășeni pur-sânge, dintre cei care au stat toată viața lor numai la oraș, dar care s-au trezit brusc cu o nostalgie vis-a-vis de viața la sat. Cu grave probleme de dezvoltare și infrastructură, programe de modernizare eșuate lamentabil, comunități depopulate și case într-o avansată stare de degradare, satele românești par să se surpe sub propria pasivitate. Și totuși, cineva a avut o idee, care funcționează. Cineva le-a întins o mână. Cineva s-a oprit să-i întrebe ce mai fac și cum pot fi ajutați.

O dată pe an, la Beba Veche, autoritățile române deschid Triplex Confinium, un punct temporar de trecere a frontierei, unde se unesc granițele României, Ungariei și Serbiei. În luna mai, o dată pe an, se demolează zidul nevăzut dintre trei țări. Așa se sărbătorește Ziua Cooperării Euroregionale Dunăre – Criş – Mureş – Tisa (D.K.M.T.). PressOne a însoțit o familie din Sânicolau Mare (România), care își vizitează, cu această ocazie, rudele din Kübekháza (Ungaria).