Așteptarea lui Ionuț

Ioana Epure

Director editorial

Azi-noapte, Ionuț a murit. 

„Era un om care iubea viața și-i iubea foarte mult pe cei din jurul lui, și indiferent cât de greu era tot el încuraja oamenii. Tot el era puterea noastră, oricât de greu era, deși era mereu cu tubul de oxigen după el, tot el îmi spunea că este alături de mine. A fost, este și va fi viața mea toată. Cea mai mare iubire”, povestește soția lui, Nora.

Plânge la telefon, în timp ce aleargă între morgă și biserică, dar e și furioasă:  

„A tot cerșit atâția ani o șansă! La toți a cerșit o șansă. Au zis că promit, că fac, că vorbesc, în Italia. Noi tot scriam. Ne răspundeau, nu zic nu. Dar n-au vrut să-l primescă.” 

Ionuț Anghel. Foto Facebook "Alături de Ionuț Anghel"

Ionuț Anghel avea 35 de ani, un copil de doi ani și o boală pulmonară obstructiv-cronică din cauza căreia plămânii lui funcționau la 15% din capacitate. În teorie, Ionuț ar fi putut avea o șansă la viață, dacă ar fi primit un transplant de plămâni. 

Acest lucru nu s-a întâmplat însă, din cauză că, de trei ani, Ministerul Sănătății nu este capabil să realizeze un acord cu un alt stat din UE, prin care să fie preluate  cazuri precum cel al lui Ionuț. Niciunul dintre cei trei miniștri ai Sănătății care s-au schimbat în ultimii trei ani n-a reușit să rezolve această problemă. 

Am vrut să aflăm cum explică politicienii responsabili de această situație lista lungă de eșecuri ale statului care l-a condamnat pe Ionuț Anghel la moarte. Și dacă suntem toți de vină și pentru moartea sa. 

Scandalul care i-a lăsat pe pacienții români fără aer

Până în 2017, în baza unui acord între România și Austria, pacienții români care aveau nevoie de transplant de plămâni ajungeau la AKH, în Viena, unde doar în 2019 s-au făcut 93 de transplanturi de plămâni. 

Cetățenii care schimbă orașul. Cum a reînviat Grupul Inițiativa Favorit un cinema bătrân, simbol al comunității din Drumul Taberei

Povestea grupului de inițiativă civică ce a readus la viață bătrânul cinema Favorit, un simbol al comunității din Drumul Taberei.

Câteva lucruri pe care ar trebui să le știi înainte să comanzi de pe Shein și Temu

Pe fundalul scumpirii costului vieții aproape peste tot în lume, cei doi giganți chinezi, Temu și Shein, au avut parte de o creștere masivă, datorată, în mare măsură, unor strategii agresive de preț. Însă în spatele prețurilor mici se ascund câteva detalii importante, pe care ar trebui să le știm cu toții înainte să comandăm.

Însă AKH a încheiat colaborarea cu statul român, în urma unui scandal care a implicat Spitalul Sfânta Maria, pe doctorul Narcis Copcă - managerul spitalului și primarul Gabriela Firea, pe de o parte, și pe ministrul Sănătății din perioada 2016-2017, Vlad Voiculescu, de cealaltă parte. 

Vlad Voiculescu susținea că spitalul Sfânta Maria nu îndeplinește criteriile necesare pentru efectuarea operațiilor de transplant de plămâni. La România TV, Gabriela Firea îl acuza că vrea să trimită pacienții în străinătate ca aceștia să se împrumute și să se îndatoreze. 

Aliat de nădejde al Gabrielei Firea în blocarea accesului românilor la transplanturile de plămâni din străinătate, doctorul Narcis Copcă este în continuare directorul Spitalului Clinic Sfânta Maria din București. Și cetățean de onoare al orașului.

Narcis Copcă vedea în trimiterea pacienților români în străinătate pentru transplant: 

„exodul organelor românești. Urma să se întâmple, exact ca în cazul plămânului, același lucru cu ficații, rinichii și inimile românilor. (...) Ministrul Vlad Voiculescu vrea să dezmembreze morții români și să le trimită toate organele în străinătate!”

AKH a decis că preferă să se țină departe de scandaluri politice, și a încheiat colaborarea cu statul român.

Astfel, singurul loc în care pacienții români mai puteau face transplant de plămâni a rămas Spitalul Sfânta Maria din București.

Ionuț și familia lui. Foto Facebook "Alături de Ionuț Anghel"

Din păcate, spitalul Sfânta Maria este, conform lui Radu Zamfir, directorul Agenției Naționale a Transplantului, încă la nivel de pionierat în ceea ce privește această operație. Practic, doar cazurile simple pot fi rezolvate acolo, nu și cele grave, așa cum era cazul lui Ionuț Anghel. Motiv pentru care, în ultimii doi ani, s-au realizat doar 8 intervenții de acest tip la spitalul Sfânta Maria. 

„Fiecare centru trece printr-o evoluție, de la pionierat la etapa de low volume center și etapa de high volume center, în care sunt propriu-zis tratate cazurile din ce în ce mai complexe. La noi în țară e un singur centru care face transplant pulmonar, și acesta este în etapa de pionierat”, spune Radu Zamfir. 

Singura soluție pentru Ionuț era un nou acord, în baza căruia să poată beneficia de această operație în altă țară. 

Acordul care n-a mai fost

În august 2019, Ministerul Sănătății anunța, victorios, un nou acord, cu Ungaria, în baza căruia 15 pacienți puteau beneficia, anual, de această procedură. Acordul, însă, deși anunțat cu surle și trâmbițe, nu a fost niciodată finalizat. Am încercat să aflăm de ce - dar nimeni nu poate explica exact:

„Legat de acordul cu Ungaria, la discuțiile aproape de finalizare partea ungară a schimbat condițiile și puteau să ne facă exact cazurile pe care le făceam și noi la Sfânta Maria. Și practic nu le făceau pe cele de care aveam nevoie ca o completare a cazurilor de la Sfânta Maria. Ei au un singur centru de transplant pulmonar și șeful de program al centrului respectiv așa a zis la ultima discuție. Cazurile complexe și pediatrice ungurii au zis că nu pot să le facă. Practic, nu ne ajuta. Rămâneau aceleași cazuri nerezolvate. Toate obligațiile financiare din partea României erau acceptate aproape necondiționat”, spune Radu Zamfir. 

Florin Corneliu Buicu (PSD), președinte al Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaților, a declarat pentru PressOne că: 

„Acordul cu Ungaria a fost discutat, dar înțeleg că de fapt este vorba de Eurotransplant cu care ar trebui semnat contractul, iar discuțiile legate de Ungaria sau Franța ar fi fost doar un contract bilateral cu țările acestea. Înțeleg că au început discuțiile, a plecat Pintea, n-a mai vrut Ungaria, a fost Franța, a plecat Costache, n-a mai fost Franța, a apărut pandemia. Ca să fii membru în Eurotransplant există inclusiv o taxă care trebuie plătită de fiecare stat. Probabil un milion, un milion jumate de euro. România ar trebui să-și permită, nu știu de ce n-a făcut-o.” 

Câteva luni mai târziu, noul ministrul al Sănătății, Victor Costache, anunța un nou acord, de data aceasta cu Franța:   

„Ne-am înțeles cu specialiștii și conducerea unității medicale să preia cazurile grave, complexe, care necesită transplant pulmonar și care nu se pot rezolva în Romania. Mai mult, vom deschide cu medicii francezi un program de pregătire pentru specialiștii români în domeniul transplantului și al chirurgiei oncologice”, declara pe 5 februarie 2020 ministrul Sănătății, Victor Costache, după vizita de lucru de la Spitalul Universitar Foch. 

Însă nici acel acord nu a fost finalizat. Nici în acest caz nimeni nu poate spune de ce - nici Florin Corneliu Buicu, nici Radu Zamfir. 

Fostul ministru Costache și actualul ministru, Nelu Tătaru, nu au răspuns solicitărilor PressOne până la ora publicării acestui material. 

Ionuț și soția lui. Foto Facebook "Alături de Ionuț Anghel"

Ministerul Sănătății a trimis însă o precizare, conform căreia: 

„(...) în urma demersurilor Ministerului Sănătății și a specialiștilor Agenției Națională de Transplant, Memorandumul de Înțelegere cu Ungaria era planificat să se finalizeze în acest an, dar, după ultima discuție din primăvară în care trebuiau stabilite detaliile tehnice, partea ungară a declinat cererea de rezolvare a cazurilor severe și pediatrice, cele care nu se efectuează în țara noastră și pentru care începuseră demersurile.

În aceste condiții, s-au început demersuri pentru încheierea altor înțelegeri și s-au demarat procedurile pentru un Acord cu Italia care se află în acest moment în curs de avizare de către partea italiană.

În ceea ce privește cazului foarte grav și rar al domnului Ionuț Anghel, reprezentanții Agenției Naționale de Transplant au demarat procedurile la Agenția similară din Italia pentru rezolvarea acestuia în mod punctual. Cu toate acestea, cu toate eforturile susținute depuse, niciunul din centrele de transplant italiene nu au acceptat transferul. Având în vedere răspunsul Italiei, ANT a început demersurile și în Franța.”

Ghinionul lui Ionuț Anghel a fost însă că, la punctul la care au început negocierile cu italienii, deja cazul lui se agravase prea tare. 

„Situația lui Ionuț a fost tratată punctual, separat de acord, pentru a fi rezolvată mai repede, dar centrele din Italia și-au declinat (sic) posibilitatea de a face transplantul, pentru că era un caz care ar fi avut riscuri mult prea mari și aproape sigur ar fi avut o evoluție infaustă post-operator”, mai spune Radu Zamfir.

Cu alte cuvinte, atunci când starea lui Ionuț s-a înrăutățit suficient de tare încât situația lui să fie tratată „punctual, separat de acord”, era deja prea târziu pentru el. 

Conform directorului Agenției Naționale a Transplantului, „sunt șanse mari ca acordul cu italienii să fie încheiat destul de repede, poate chiar până la sfârșitul anului”.

În Parlament, în Comisia pentru sănătate publică din Senat, subiectul nici nu s-a discutat, conform lui Laszlo Attila, președinte al acestei comisii: 

„Nu știu de cazul lui Ionuț Anghel. Azi dimineață am văzut o știre foarte scurtă, deci n-am urmărit, îmi cer scuze. Nu s-a discutat niciodată situația transplantelor de plămâni în comisie. S-a discutat doar pe marginea propunerii privind modificarea legii transplantului. Era o inițiativă legislativă și au fost formulate o serie de amendamente la acea propunere care a ajuns pe masa noastră, a deputatului Ungureanu. Nu mai știu ce conținea, a fost parcă anul acesta în sesiunea din primăvară. Acordul este treaba Guvernului și a Agenției Naționale de Transplant.”

Iar din Camera Deputaților, vina este plasată pe Guvern: 

„Dacă dați o căutare o Google, o să vedeți solicitările mele personale legate de posibilitatea de transplant și în România, și-n afara țării, mai ales pentru transplantul pulmonar. Problema e că Ministerul Sănătății trebuia să închidă un acord. Pe care înțeleg că nu l-au închis. Nu știu de ce. Poate ar trebui să întrebați Ministerul Sănătății”, spune Corneliu Florin Buicu, președintele Comisiei pentru sănătate și familie. 

„Toți suntem oameni și suntem egali”

În urma lui rămâne un copil de doi ani și neputința unei soții care a luptat cot la cot cu soțul ei:

„Starea lui s-a agravat în ultima lună, foarte mult, extraordinar de mult. O lună, o lună și jumătate. Dar până în acea lună și jumătate noi de când am fost la minister și de când am vorbit cu ei. Ar fi trebuit să fie transferat în regim de urgență, așa cum s-a întâmplat și cu medicul de la ATI. Că toți suntem oameni și suntem egali. Nu e nimeni mai presus decât nimeni. Și Ionuț merita o șansă.” 

Ionuț nu este primul român care moare în aceste condiții. Acum doi ani murea Călin Farcaș, de 29 de ani, care reușise să strângă bani pentru propria-i operație, atâta că nu a mai avut unde să o facă - în lipsa unui acord interstatal. În situația lui se află și Adela Simion, de 34 de ani, și alte  zeci de români care au sau vor avea nevoie de transplant de plămâni. 

Pentru aceștia, Nora, soția lui Ionuț, are un singur îndemn:

„Să lupte, să lupte cu acest sistem, poate ei vor avea vreo șansă. Cu siguranță el și-ar fi dorit asta. Ca oamenii aceia în suferință să aibă o șansă dacă el nu a avut.”

Ionuț Anghel, ultima postare de pe pagina lui de Facebook, acum două zile, 15 noiembrie 2020