Unde găsim mărțișoare de autor în București primăvara asta

Am vrut să văd cum arată mărțișoarele primăverii 2021, din ce și cum sunt confecționate, cine sunt oamenii care le fac? Am descoperit astfel că acestea sunt foarte diverse, multe fiind unicate, cu rang de bijuterii și făcute în special de adevărați creatori: designeri, artiști ceramiști și pictori.

Aceștia, pe lângă originalitate și prețiozitate conferită de materiale deosebite, le înnobilează cu propria poveste, uneori fiind o continuare a temelor artistice pe care le au ca preocupare.

Cine a crezut că mărțișorul a rămas o chestie banală, legată cu ață alb-roșu, înseamnă că nu e la curent cu trendul din acest domeniu. Mărțișorul a ajuns o opera de artă în sine, miniaturală ce-i drept, pe care o putem găsi în expoziții, în magazine de design, pe website-uri ale artiștilor sau la târguri dedicate. Și dacă îți propui să oferi un mărțișor cuiva drag, poți alege unul din acesta unicat, creat de autor, mult mai prețios decât cele de duzină, fabricate în China, care de fapt inundă tarabele în aceste zile.

Răzvan Supuran – creatorul de hârtie manuală

Răzvan Supuran a studiat Filosofia. După ce a început o carieră jurnalistică, la Cluj-Napoca și apoi la București, a hotărât să se dedice pasiunii sale – a reînviat meșteșugul producerii hârtiei manuale. La Atelierul de carte de la Muzeul Țăranului Român, unde a activat ani buni, Răzvan a făcut hârtie, tipar manual, legătorie, carte obiect, dar și obiecte decorative sau instalații din hârtie manuală mulată pe corp uman.

De câțiva ani a ales să se mute din București împreună cu familia, într-un sat la poalele Munților Apuseni, la Ribicioara, județul Hunedoara. Acolo a continuat să creeze hârtie manuală cu inserții de plante culese din flora locală.

Face și mărțișoare inedite, cu semințe, care după ce sunt purtate pot fi plantate și înfloresc. Le însoțește și cu texte literare sau poeme scrise de el.

“Mărțișorul
De la răsucirea marțiană la plantarea venusiană

La-nceput a fost răsucirea. Fir alb, fir negru.

De fapt, în cele mai multe folosiri, firele erau maro și gălbui. La împrimăvărare – sigur nu de 1 martie al actualului calendar -, fetele luau câte un smoc de lână deschisă la culoare și unul de nuanță cât mai închisă și le răsuceau între dejte. Atârnau șnururile pe ramurile tinere ale pomilor roditori. Îmi imaginez că făceau fiecare pas al ritualului într-o anume zi, la un anume ceas.

Din ritual a rămas semnul. Șnur alb-roș, legat musai de ceva cât mai cochet. De la lână la mătase artificială, de la ramurile pomilor din propria livadă la obiecte artificiale vehiculate comercial. Semnul s-a făcut simbol. Simbolul – modă. Acestea nu-s tradiții, ci trădări.

Împletite două fire, ce ar putea să iasă? Ceva nou. Adică, gestul în sine e însămânțare – mai mult sau mai puțin simbolică. Am născocit mărțișorul plantabil prin 2007. Am pus grâu, neghină, trifoi, semințe de flori, de copaci, de legume și de plante exotice. Le-am făcut ca pe niște cărticele în miniatură sau ca simple bucăți de hârtie plantabilă.

Anul acesta am făcut numai cu semințe de flori sălbatice de câmp. Culese de pe una dintre ultimele văi de munte virgine ale continentului.

Celelalte cuvinte despre mărțișoare sunt poezii.”

Marius Stanciu – atelierul de ceramică

Marius Stanciu a studiat Universitatea de Arte din București, Secția Ceramică. Ceramist pasionat, Marius a participat la burse de specialitate în Atena, Grecia, în 2013, apoi la simpozioane internaționale de artă în Bulgaria, în 2015, dar și la expoziții de grup sau bienale de artă contemporană.

În atelierul său de ceramică din București artistul creează lucrări de ceramică atât sculpturale sau decorative cât și unele utilitare, precum platouri, farfurii sau boluri de ceai, având clienți restaurante sofisticate sau realizatori de emisiuni TV.

Odată cu perioada asta legată de restricțiile impuse de pandemie, cum multe activități din zona HORECA s-au diminuat, au scăzut și numărul comenzilor.

Recent a primit o invitație de participare la Târgul Mărțișorului organizat de Muzeul Țăranului Român, târg la care mai fusese în anii trecuți. Inițial a zis că nu participă, dar apoi s-a întrebat: “ce-ar fi totuși dacă aș mai face niște mărțișoare? Unele mai minimaliste, de genul desenelor sincere făcute de copii?” Astfel a creat din porțelan căsuțe, nori, copaci, dar și unele mai amuzante precum porcul zburător.

A regăsit în atelier formele din ipsos pentru mărțișoarele din anii precedenți, cu modele inspirate din scoarțele oltenești, idee avută de colega lui, Mara Maria Mușat, cu care a expus la târgul de mărțișor. Acestea reprezintă pomul vieții, calul înaripat, păsări și flori.

Chiar dacă mărțișorul în varianta finală pare o chestie mică, albă, smălțuită și cu puțină culoare, acesta trece printr-un proces elaborat, cu multe ore de muncă. Marius a detaliat cum anume se face:

“În prima etapă se pregătește matrița de turnare, confecționată din ipsos. În forma din interiorul matriței se toarnă barbotina (porțelanul lichid), care apoi se lasă la uscare câteva zile. Apoi se finisează cu un burete cu apă, în special la muchii și colțuri. Urmează prima ardere (numită biscuitare) în cuptorul ceramic, la temperatura de 900 grade Celsius, proces cu durată de 10 ore. Ulterior se decorează cu pigmenți ceramici, cu oxizi și pigmenți de temperatură înaltă. Se glazurează și abia apoi se pune din nou la a doua ardere în cuptor, care ajunge la temperatura de 1248-1260 de grade Celsius, între 12-16 ore. La unele porțelanuri se mai decorează cu lustere (nuanțe transparente, sidefii) și cu aur coloidal. După care are loc a treia ardere și ultima.”

În acest mod, Marius face serii scurte cam de 50 de exemplare. Pe lângă mărțișoare a mai pregătit mici vaze decorative numai bune pentru ghioceii de sezon.

Cristina Olteanu – AlbAlb

Cristina Olteanu are propriul magazinul prin care își propune să promoveze arta și designul românesc de calitate. Aflat într-o frumoasă vilă din cartierul Dorobanți, acest magazin este mai degrabă o galerie de artă contemporană. Cristina a făcut o selecție extrem de riguroasă de creații ale artiștilor români. Tot ce găsești e cât se poate de modern, frumos și de bun gust. Lucrări precum obiecte de design, creații vestimentare, grafică și pictură, ceramică și bijuterii, toate acestea umplu elegant spațiul.

Carla Szabo expune cercei, broșe din porțelan și medalioane, bijuterii care pot fi purtate cu siguranță și după luna martie.

Diana Cojocaru – broșe frumos pictate, ce reprezintă mâini feminine delicate, care țin flori

Ceramic Sparrow: Andreea Lazarescu și Tiberiu Dancilă

Cei doi artiști au creat o serie de broșe-mărțișor din porțelan, elaborat decorate, pictate manual cu diverși coloranți ceramici, lustere și aur. Diverse forme de păsări, fluturi, ciuperci, purcei zburători, baloane și inimioare te pot pune în dificultate în momentul în care trebuie să decizi pe care o alegi.

Gruni

Este un brand al ilustratoarei Livia Coloji, o echipă de două persoane, cu vreo douăzeci de colaboratori. Este un studio-magazin din Timişoara ce produce bijuterii, veselă și obiecte decorative contemporane cu un design propriu. Mărțișoarele expuse sunt confecționate din porțelan, find decorate într-o notă jovială, cu pisici, bufnițe, rândunele și inimioare

Maria Paltin

Maria poate fi ușor recunoscută prin insectele ei din porțelan, adevărate sculpturi în miniatură. Lucrate minuțios atât formele cu detalii anatomice realiste cât și decorul, aceste broșe sunt cu totul speciale.

Daniela Cățoi – broșe din porțelan decorate cu lustere și aur coloidal

Karakter Studio

Karakter propune bijuterii contemporane cu un design aparte, făcute din pastă ceramică, pictate manual cu forme și culori diverse.

Târgul Mărțișorului

S-a deschis de joi, 25 februarie, în curtea Muzeului Țăranului Român. Expozanții au fost atent selecționați, astfel că aici pot fi găsite doar mărțișoare și decorațiuni handmade, puse în vânzare chiar de autorii lor.

Raul Georgescu este din Brașov, dar s-a stabilit la București după studiile de Sculptură la Unarte. El s-a specializat în sculptură în metal. Participă la acest târg al treilea an consecutiv.

Expune o serie tematică intitulată Mime, inspirată din măști de teatru, expresii faciale, fragmente de portrete. De fapt a recreat pe un soclu o scenă de teatru în miniatură, cu cortina roșie ridicată, actorii fiind brățări, broșe, cercei, pandantive, coliere și ace de păr. Acestea sunt confecționate din metale precum cupru, zinc, inox, alamă, bronz și argint.

Privite atent, nu poți să nu remarci unicitatea fiecăreia, atât ca expresie cât și detaliu de lucru. “Fiecare a trecut printr-un proces tehnic elaborat. Mai întâi se taie tabla din metalul respectiv la dimensiunea potrivită. Se trasează un desen orientativ. Apoi are loc un proces de decălire a tablei pentru a deveni mai maleabilă, etapă ce poate necesita chiar și zile de lucru. Urmează ciocanele care bat suprafața tablei pentru a reda volumul imaginat inițial. Se bate de mână pe suprafețe de durități diferite, pe lemn, plumb sau cauciuc. Se finisează marginile prin traforare și polizare după care se aplică acizi pentru obținerea aspectului de patinare a anumitor suprafețe. La final se lustruiește cu ceară“, spune Raul.

Acest procedeu elaborat de modelare plastică a metalului se aplică în același mod și la sculpturile de dimensiuni mari. Autorul le prețuiește pe fiecare în parte. Sunt unicate, deci nu poate păstra mostre. Din anii precedenți și până în prezent, Raul spune că a vândut în jur de 300 de astfel de sculpturi-bijuterii miniaturale. A fost încântat să afle că unii clienți le păstrează acasă expuse pe mici socluri.

La ediția din acest an a târgului am văzut zeci de standuri, poate chiar peste o sută. Mulți artiști, uni care vând, alți care au venit să-și vadă colegii. Sunt mii de mărțișoare, confecționate din toate materialele posibile, cu prețuri pornind de la 5 lei până la două-trei sute de lei. Sunt pe alese și ce mi se pare important este că acestea nu riscă să fie uitate în vreun sertar, cum e soarta celor de duzină, ci pot fi păstrate și colecționate ca lucrări de artă, pe a cărei autor ai avut ocazia să-l cunoști.