SeeYou: aplicația care ajută persoanele nevăzătoare să fie văzute și de restul lumii

Andreea Soare

Colaborator

„Prin prezența voastră aici, a fiecăruia, ne ajutați să facem SeeYou mai bun". 

Cu aceste cuvinte începe o întâlnire de lucru dintre un grup de voluntari și mai mulți nevăzători care și-au propus să extindă și să îmbunătățească o aplicație care face viața persoanelor cu deficiențe de vedere puțin mai bună în fiecare zi.

SeeYou este o platformă care conectează nevăzătorii cu voluntari dispuși să îi însoțească în spațiile publice sau să îi ajute în diferite activități. Este, de altfel, prima aplicație din România care facilitează această legătură și deschide noi oportunități pentru o viață mai independentă pentru nevăzători.

Foto: Andreea Soare

În România, persoanele cu deficiențe de vedere se lovesc încă de multe bariere în calea lor către o viață independentă, una din acestea fiind infrastructura fizică. În societatea civilă se nasc totuși proiecte care urmăresc construirea unei societăți echitabile pentru toți. Acesta este și scopul Asociației Metodelor Alternative de Integrare Socială (AMAIS) care, prin proiectul SeeYou, urmărește să ofere soluții la nevoile de relaționare și de deplasare ale nevăzătorilor.

În parteneriat cu Asociația Nevăzătorilor din România (ANR), filiala Cluj, și cu sprijinul Fundației Orange prin programul „Lumea prin culoare și sunet”, AMAIS va dezvolta softul ce oferă soluția digitală, dar și o comunitate, deoarece aplicația va fi funcțională doar prin oamenii ce o vor utiliza.

Dorința de integrare și conștientizarea independenței

„SeeYou m-a ajutat atât tehnic, cât și pe partea de socializare. În sensul că am întâlnit oameni care mi-au devenit prieteni, cu care am dezvoltat o relație foarte faină și împreună cu ei am trecut tot felul de bariere”, povestește Vasi.

Vasi, pe numele lui întreg Vasile Capră, are 34 de ani și lucrează la radio. Bărbatul este din Roman și de un an jumătate s-a mutat singur în București. Cam tot atunci a început să folosească și platforma. „Am folosit SeeYou de la început, înainte să reușesc să devin mai independent.” Înainte avea nevoie de cineva pentru a merge prin gară sau aeroport, pentru a se îmbarca sau debarca din trenuri. În prezent merge singur peste tot. Dacă are nevoie totuși de ajutor contactează, prin intermediul aplicației, cuplul de voluntari cu care a format o relație mai strânsă - sau alți voluntari. 

Vasi s-a născut cu o dizabilitate de vedere. „O parte dintre noi suntem foarte dezinvolți cu asta. E cam ultima problemă pe care o avem, așa că ne autoironizăm, pentru că oricum nu ai de ales.” Bărbatul povestește despre cât de diferit îi percep unii oameni din jur și crede că prin conștientizarea realității și empatie lucrurile vor începe să se schimbe. 

„Am folosit SeeYou de la început, înainte să reușesc să devin mai independent”, spune Vasi (al doilea din dreapta). Foto: Andreea Soare

Câteva lucruri pe care ar trebui să le știi înainte să comanzi de pe Shein și Temu

Pe fundalul scumpirii costului vieții aproape peste tot în lume, cei doi giganți chinezi, Temu și Shein, au avut parte de o creștere masivă, datorată, în mare măsură, unor strategii agresive de preț. Însă în spatele prețurilor mici se ascund câteva detalii importante, pe care ar trebui să le știm cu toții înainte să comandăm.

Știri din cealaltă Românie. La Băile Tușnad, guvernul maghiar a donat autorităților locale o vidanjă, iar la Sibiu o directoare și-a pus aer condiționat în birou din banii pentru copii

Știri din cealaltă Românie e o revistă a presei locale concentrată pe comunități și viața lor reală, separată de ce se întâmplă la București sau chiar în marile orașe. Iată ce-am găsit săptămâna asta.

„Avem aceleași probleme pe care le aveți și voi, existențiale, dramatice, apocaliptice. M-a părăsit, l-am părăsit, nu știu ce să fac, n-am bani, nu am plătit cablul, îmi stă părul prost, nu mai am păr, am păr prea mult, sunt prea gras. Fix problemele pe care le au și oamenii tipici. Cea cu vederea este cam ultima. Uităm de ea, mai degrabă ne gândim că nu știm ce gel de duș să luăm sau că nu ne vin pantofii.”

În România, potrivit unui raport al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, în al doilea trimestru al anului 2023 erau în evidența statului 82.000 de persoane cu deficiențe de vedere, dintre care 2.800 sunt copii.

„Noi încă ne lovim de oameni care ne dau 10 lei, consideră că dacă îi pui cu forța în mână ne ajută să depășim orice problemă”, spune Vasi, care adaugă că există în continuare și oameni mirați că nevăzătorii ies din casă sau că au familie. 

Bărbatul explică însă că diferența între cum sunt percepute persoanele cu dizabilități în Romania și în București este destul de mare. Motivul? Densitatea persoanelor cu deficiențe de vedere este mai mare în capitală. Vasi se bucură că observă părinți care le explică copiilor de ce cineva folosește bastonul pe stradă. „Văd chiar și persoane în vârstă care înțeleg treaba asta, dar în principiu diferența de percepție vine de la tineri.”

Rolul tehnologiei în viața persoanelor cu dizabilități

Vasi lucrează la radio de 14 ani. Consumă radio „masiv” de la 11 ani, iar de la 14 produce. Lucrează de acasă și spune că nimănui nu i-a păsat de dizabilitatea lui, cât timp avea un discurs bun și făcea publicul să se simtă bine. Și nu face doar radio. Lucrează la tot ce înseamnă partea de sunet, sound design, producție audio, mix/master, cortine muzicale, jingle-uri și reclame.

„Tehnologia mi-a îmbunătățit foarte mult viața, începând de la domeniul meu de activitate, continuând cu mersul pe stradă, mersul cu mijloacele de transport în comun, chiar gătitul și așa mai departe. Lucruri pe care le fac în mare parte cu ajutorul tehnologiei”, adaugă bărbatul.

Nu toate persoanele au însă acces la tehnologie sau știu să o folosească. Un exemplu sunt persoanele care și-au pierdut vederea la o vârstă mai înaintată. Florin are 66 de ani și și-a pierdut vederea acum 6 ani. Fost inginer mecanic, în prezent pensionar, el a folosit platforma SeeYou cu ajutorul fiicei sale. Ea i-a făcut contul și cererile de asistență de la distanță, din Suedia. 

Florin are 66 de ani și și-a pierdut vederea acum 6 ani. Foto: Andreea Soare

Și-a găsit de la început un voluntar pe care de atunci îl contactează telefonic. „Am apelat la însoțitor destul de puțin și numai în situații pe care nu le puteam depăși”. Au fost la concerte de muzică clasică și la teatru, iar momentan cea mai mare dorință a lui Florin e să îl însoțească cineva la Băile Felix. 

Pentru alte persoane în această situație AMAIS lucrează în paralel cu aplicația mobilă la un call center. „Ar ajuta mult un call center pentru cei de modă veche, care rezolvau problemele prin apel”, spune Florin. Oamenii vor putea suna de pe telefonul fix și se vor putea conecta telefonic cu voluntari pentru a-i însoți când au nevoie. De asemenea, voluntarii pot fi persoane cu sau fără dizabilități, unul dintre scopurile programului fiind de a crește incluziunea și socializarea între toate tipurile de persoane.

„SeeYou e un mare ajutor pentru nevăzători, pentru că rezolvă problema aproape esențială de a avea pe cineva când trebuie să faci lucruri.” Foto: Andreea Soare

Florin consideră că este benefic că se vorbește despre asta pentru a crește numărul oamenilor care știu despre necesitățile celor care au nevoie de ajutor. „SeeYou e un mare ajutor pentru nevăzători, pentru că rezolvă problema aproape esențială de a avea pe cineva când trebuie să faci lucruri. Lumea e foarte prinsă și foarte ocupată”, continuă Florin.

,,Eu am muncit mult și în unele privințe am avut noroc”

Despre tehnologie am vorbit și cu Alex Cucu, lead tech în AMAIS și în proiectul SeeYou. Platforma a fost dezvoltată de patru programatori, doi cu deficiențe de vedere, doi fără. El a fost cel care a și coordonat echipa. 

Alex a terminat Facultatea de Matematică și Informatică din cadrul Universității București. Povestește că în facultate nu a primit suport ca nevăzător și a învățat independent cum să se descurce - de exemplu, cum să folosească un cititor de ecran. De aici vine și motivația lui pentru SeeYou. Să ofere și să simplifice niște lucruri pe care el a trebuit să le afle singur. „Eu am avut noroc. Practic am terminat facultatea cu bine pentru că am dat de oameni de treabă, nu pentru că sistemul m-a ajutat cu componente de accesibilitate.”

Cu acest gând în minte, Alex mai vrea să adauge, pe lângă aplicația mobilă și call center, și o modalitate de a merge la evenimente, într-un mod poate un pic mai organizat, împreună cu mai mulți oameni. De asemenea, în plan există și dorința de a se extinde în mai multe orașe - și vor să înceapă cu Cluj Napoca în cadrul acestui proiect nou. 

„Tehnologia mi se pare că nu îți îmbunătățește viața, ci pur și simplu o schimbă - prin faptul că ne oferă mult mai mult control. De exemplu, comenzile online. Pentru mine era o provocare foarte mare, înainte să existe aplicațiile de livrări de la supermarket, să pot să merg să îmi cumpăr. Nu aveam o metodă prin care să fac asta independent, ci trebuia să o fac împreună cu altcineva. Era inconfortabil să știu că cineva a pierdut timp pentru mine.”

Alex spune că proiectul SeeYou a fost o provocare în a privi în ansamblu ce se întâmplă când construiești un produs și valoare în jurul acestuia, și definește valoarea, în acest context, ca încredere. Încredere că poti rezolva niște nevoi, încredere că beneficiarii vor găsi un voluntar, încredere că voluntarii vor găsi o experiență foarte bună cu beneficiarii și că împreună vor construi o societate mai bună. 

„Sunt două lumi complet separate. Una a persoanelor cu dizabilități, una a persoanelor fără”

Fondatoarea AMAIS, Iris Popescu, arhitect specializat în proiectare incluzivă și accesibilizare, povestește pentru PressOne că asociația a fost înființată deoarece mediul construit este neprietenos pentru persoanele cu dizabilități, ceea ce îl face de cele mai multe ori complet inaccesibil. „Spațiul e un instrument foarte puternic, care îți poate limita sau amplifica abilitățile, fie că ai sau nu un certificat de încadrare în grad de handicap. Am considerat că e responsabilitatea mea directă ca proiectant, îmbunătățirea situației mediului construit”, spune Iris. 

AMAIS a fost înființată în 2015, după ce Iris a văzut doi nevăzători plimbându-și bebelușul în cărucior prin parc. Atunci a fost „primul exercițiu de empatie” pentru ea și a realizat că în domeniul ei, arhitectura, nu există discuții reale despre accesibilitate. Nu erau discuții despre empatie, despre diversitatea oamenilor, despre cum se schimbă nevoile de-a lungul vieții. 

Toate proiectele asociației trec printr-un proces de proiectare incluzivă, care presupune, de fapt, o schimbare a mentalității, dar și implicare a oamenilor în dezvoltarea soluțiilor. Multe dintre proiectele lor au apărut din probleme identificate alături de comunitatea cu care lucrează.

„În 2017, când eram entuziasmați să le facem pe toate, voiam să aducem la club (Clubul CMU, un alt proiect AMAIS, și primul club dedicat persoanelor cu deficiențe de vedere, cu activități de interes și pentru persoanele tipice, nr.) persoane cu și fără dizabilități. Erau foarte multe persoane cu dizabilități, dependente de un însoțitor, care nu știu să folosească sau nu au curaj să folosească, și pe bună dreptate, transportul public sau nu se pot deplasa singure în spațiu public, în general”, adaugă Iris. Așadar, au construit o platformă unde oamenii pot face conexiuni independent. 

Rep.: Cât drum crezi că mai avem de parcurs până ca Bucureștiul să devină accesibil?

Iris: Pentru că în țară nu pregătim profesioniști în domeniul accesibilității și incluziunii, nici măcar nu suntem încă pe drumul respectiv. Dar ca timp, având în vedere că în Statele Unite și Marea Britanie în continuare există tensiuni între activiști și proiectanți, cel puțin 60 de ani.

„Sunt multe lucruri pe care le poate face statul și foarte puține pe care le face”

Reporterul PressOne a întrebat și ce așteptări au beneficiarii proiectului SeeYou de la statul român. 

Vasi ar avea nevoie de o mai mare conștientizare a dizabilității. Așa se va putea crea un proces de integrare în viața socială, de integrare pe piața muncii, o optimizare a învățământului special. „E nevoie de accesibilizare. Umblu prin oraș toată ziua și mă gândesc că e posibil să dea un nene peste mine. Statul ar trebui să conștientizeze că sunt mulți oameni și să-i stimuleze nu doar printr-un banal ajutor financiar, ci să-i integreze pe piața muncii, să-i ajute să-și câștige independența”, spune Vasi. 

Pentru Alex este important de menționat că statul nu oferă mai mult decât nevoile de bază. Acesta spune că oferă o indemnizație, dar nu servicii. De exemplu, dacă o persoană își pierde vederea după vârsta școlarizării, statul român nu oferă nicio soluție de reincluziune. „Nu oferă nicio soluție despre cum ai putea să te reintegrezi în viața de nevăzător, deși ele există”, adaugă Alex. „Se pot face sedințe de asistență pe tehnologie și mobilitate. Să începi să refolosești calculatorul sau telefonul prin cititorul de ecran, să înveți cum să te descurci cu bastonul alb.”

Florin vorbește și el despre accesibilizarea localităților. „Ar putea să fie, ca în alte țări, trotuarele amenajate și pentru nevăzători. E pur și simplu un șanț pe marginea drumului.”

Și Iris menționează un rol important pe care statul ar trebui să și-l asume în accesibilizare, acela de a schimba percepția comunității asupra subiectului dizabilității pentru a transforma accesibilitatea într-o prioritate în orice proiect dezvoltăm.

„S-au făcut 34 de ani de la Revoluție și oamenii au senzația că a trecut foarte mult timp de atunci și că încă nu s-au schimbat suficient lucrurile. Dar mi se pare că e mereu o goană după schimbări rapide, ceea ce ne face să nu lucrăm la schimbări pe termen lung și schimbări sistemice. Tot timpul încercăm să aplicăm lucruri superficiale care nu ajută pe termen lung.” 

Dezvoltarea proiectului SeeYou, într-o variantă îmbunătățită, va deveni realitate cu sprijinul Fundației Orange, în cadrul programului Lumea prin Culoare și Sunet. Programul își propune să contribuie la îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu deficiențe de vedere și/sau auditive, prin susținerea de proiecte de educație și angajabilitate, cultură, accesibilitate și participare la viața comunității, în scopul de a le asigura o viață autonomă și de a îmbunătăți integrarea lor socială.