Reportaj. Ziua Unirii la Iași: o sărbătoare națională confiscată politic la început de an electoral

Teodora Munteanu

Știri

24/01/2024

În spatele rândurilor interminabile de garduri instalate de jandarmi pentru a separa grupurile de simpatizanți ale diverselor partide stătea ieșeanul simplu, venit să vadă, ca în fiecare an, manifestările de Ziua Unirii. Dar anul acesta nu a mai cântat și nici nu a mai jucat Hora Unirii, ci a fost prins în mijlocul disputelor politice ale celor care peste câteva luni se vor bate pentru votul lui. 

La ora 09.00, cu două ore înainte de începerea oficială a manifestărilor, apăreau primele grupuri de simpatizanți AUR, în frunte cu liderul lor, George Simion. Gruparea de Jandarmi Mobilă „Alexandru cel Bun” Bacău era pe poziție, iar la fiecare punct de intrare în Piață se afla câte un filtru care efectua percheziții.

„Așa securitate nu a mai fost în nici un an de 24 ianuarie”, îi spune unul din jandarmi colegului său mai tânăr. Și avea dreptate. O știau toți ieșenii. Cu atâtea partide rivale strânse la un loc, șansele să arunce cineva cu iaurt sau cerneală erau mai mari ca niciodată. 

Oficial, programul dedicat zilei de 24 ianuarie cuprindea concertul de muzică populară „Noi suntem români!”, ceremonialul militar și religios, parada militară, precum și desfășurarea unei slujbe religioase și depunerea de coroane de flori la mormântul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi”.

Însă Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a avut propriul program dedicat zilei de 24 ianuarie. De pe pagina lor de Facebook aflăm că AUR a organizat în aceeași dimineață, la Hotelul Traian, deținut de Vasile Pușcașu, apropiat de filiala AUR Iași, conferința cu ușile închise, „Suveranitate naţională 1859 – 2024. Arc peste timp”.

Conferința nu se regăsea în programul oficial organizat de primărie pentru marcarea zilei de 24 ianuarie, dar le-a permis simpatizanților AUR să treacă de filtrele de jandarmi și să ajungă în spatele scenei. 

Astfel, simpatizanții AUR aduși cu autocarele din toată țara au fost poziționați în câteva puncte-cheie, inclusiv în spatele scenei, unde avea loc concertul de muzică populară. Prin jurul orei 10.00, au început să se audă primele cântece și, odată cu ele, sloganurile Alianței pentru Unirea Românilor.

„Cine suntem?”

- AUR! AUR! AUR!, striga un grup de manifestanți din spatele scenei.

„Basarabia e România!”, a urmat după, slogan care amintește de vremea în care George Simion a condus mișcarea Acțiunea 2012 de unificare cu Moldova. 

Curând, Simion însuși și-a făcut și el apariția în fața simpatizanților.

A fost întâmpinat de mulțime cu „Simion, președinte!”. Doar un semn al președintelui AUR a întrerupt scandările: era nevoie de liniște, George Simion discuta cu primarul Mihai Chirică, odinioară tovarășul său, care i-a oferit sediul Primăriei Iași pentru a-și filma spotul electoral din cursa pentru europarlamentare.

George Simion dă asigurări primarului că simpatizanții AUR nu vor sta mult. După o oră de la venirea în piață, grupurile de AUR-iști au părăsit Piața Unirii în pas de marș spre Palatul Culturii. 

După plecarea membrilor AUR, locul lor lângă scenă a fost ocupat de simpatizanții PNL și angajați ai Primăriei, coordonați discret de primarul Mihai Chirică, care i-a poziționat în primele rânduri, lângă grupul de politicieni de la PSD aflați și ei tot lângă scenă. 

În Piața Unirii se strânseseră câteva mii de persoane. Pe scenă se aflau președintele Senatului, Nicolae Ciucă, vicepreședintele Camerei Deputaților, Lucian Bode, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, primarul Mihai Chirică -  și niciun lider local de la PSD. 

În dreapta Pieței Unirii, în fața hotelului Unirea, restul partidelor așteptau să rupă, la rândul lor, o felie din turta populistă a sărbătorii naționale. Partidul SOS România, coordonat de Diana Șoșoacă, partidul Forța Dreptei, în frunte cu Ludovic Orban, partidul PMP, coordonat de Eugen Tomac și alte partide nou înființate, precum LEU (Lege Educație Unitate), înființat de fosta senatoare AUR Rodica Boancă, și ea prezentă la manifestări. 

Pe scena în culorile PNL, pe toată durata manifestărilor au rulat imagini cu „reușitele” conducerii liberale de la Iași, precum Spitalul Regional de Urgență din Municipiul Iași - care nu a fost încă înființat, bojdeuca Ion Creangă inaugurată cu mare scandal și Baia Turcească, zona de expoziție artistică care a fost luată de la artiștii independenți și dată în administrarea Ateneului. 

Singurul oficial român de rang înalt prezent în Piața Unirii din Iași a fost președintele Senatului, Nicolae Ciucă, al cărui discurs a fost însă eclipsat de scandările fanilor partidului Dianei Șoșoacă și ale senatoarei primite „cu onorurile cuvenite unui președinte”, după cum anunțau membrii partidului într-o postare pe Tik Tok: 

„Să ne unim pentru a apăra România de populişti”, spunea fostul prim-ministru Nicolae Ciucă în timp ce discursul lui era acoperit de scandările simpatizanților Dianei Șoșoacă.

Partidele politice nu au confiscat doar manifestările dedicate Zilei Unirii Principatelor, ci s-au folosit și de drapelul național pentru a transmite mesaje politice. Așa a apărut în Piața Unirii tricolorul cu însemnele AUR, steagul dacic sau drapelul cu poza Dianei Șoșoacă. 

În marea de simpatizanți și-au făcut apariția și organizațiile civice, care au amintit despre una din cele mai dureroase probleme pentru ieșeni - lipsa unei autostrăzi care să unească Moldova de Ardeal.

Daniel Mătasaru, unul din activiștii pentru autostrada A8, i-a dat lui Nicolae Ciucă o șapcă cu mesaj pro-autostradă. 

Nicolae Ciucă n-a purtat-o.

De fapt, nici ieșenii prezenți la manifestări nu au avut cum să se alăture dansului, din cauza gardurilor, decât abia la finalul manifestărilor. 

Pentru ei s-au amenajat câteva corturi cu plăcinte și ceai. Ca să nu fi venit degeaba.

Cine a vrut să vadă spectacolul nu putea să o facă, de fapt, decât de la zeci de metri distanță, dintr-unul din țarcurile amenajate pentru spectatori. În Piața Unirii din Iași, 24 ianuarie 2024 nu a mai fost vorba despre unitate. Fiecare a stat în țarcul lui: autoritățile, presa și partidele politice. În rândurile din spate au fost lăsați chiar alegătorii.  

„E aglomerație mare. Fiecare așteaptă să fie ales. Pe mine nu mă influențează, pentru că de la Revoluție, de când votăm, fie că am votat, fie că nu, s-au ales tot între ei. Cum să mă simt dacă băiatul cel mare e de 19 ani în Spania ca să-și ajute familia? Nu cred în schimbări după următoarele alegeri. Te lasă așa, cu un gust amar. Eu poate mâine n-am să mai fiu, dar e vorba despre generațiile care urmează.”