Efectul Charles: zona săsească a Transilvaniei devine arie protejată

V-ați întrebat, poate, cum se face că, în ultima vreme, Transilvania este menționată tot mai des în diverse topuri turistice străine. Cel mai recent, ghidul de călătorii al publicației Lonely Planet o așază pe primul loc în categoria regiunilor „de neratat”.

Una dintre explicații constă în amploarea proiectelor lansate de ONG-urile interesate de zona săsească. Acest fenomen îl care ca principal catalizator extern, bineînțeles, pe Prințul Charles al Marii Britanii.

De când Prințul vine periodic în România, către județele Mureș, Sibiu, Brașov și Covasna sunt direcționate fonduri semnificative care vizează protejarea și valorificarea moștenirii „saxone”.

*

Unul dintre reperele patrimoniului săsesc, biserica fortificată din Biertan (fotografie de Lucian Muntean):

O primă dovadă a interesului special pentru zona săsească este un ordin de ministru, care urmează să fie emis la sfârșitul anului, prin care Podișul Hârtibaciului – delimitat la nord de Târnava Mare și la sud de Olt – va deveni arie protejată. Această calitate presupune respectarea unui cadru legal specific privind conservarea patrimoniului natural și a celui construit.

Un al doilea demers major, aflat în derulare, îl reprezintă trecerea Podișului Hârtibaciului, unde se concentrează patrimoniul sașilor, la statutul de destinație eco-turistică recunoscută de Ministerul Turismului sub numele de „Colinele Transilvaniei”.

În acest moment, doar două zone din România dețin acest statut, acordat de Autoritatea Națională pentru Turism: Zărnești (județul Brașov) și Mara-Cosău-Creasta Cocoșului (județul Maramureș).

Ambele proiecte – aria protejată și destinația eco-turistică – sunt derulate de organizația non-guvernamentală WWF România.

Arie protejată

Actualmente, în Podișul Hârtibaciului este implementat un proiect în valoare de peste 12,6 milioane de lei, cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional de Mediu.

Alături de WWF România, în acest proiect sunt implicate fundațiile Adept și „Mihai Eminescu Trust”, ambele apropiate de Prințul Charles.

Zona cu pricina se întinde pe o suprafață de 267.438 hectare și are circa 90.000 locuitori, repartizați în 44 de comune.

„Planul de management integrat pentru ariile protejate din Podișul Hârtibaciului-Târnava Mare-Olt a fost finalizat anul acesta, supus consultării publice prin dezbateri pe care le-am organizat în toată zona, cu diverse categorii de public, și trimis apoi către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru aprobare, proces în care se află în acest moment. În câteva luni, acesta va intra în vigoare prin ordin de ministru”, spune Mara Cazacu, responsabilul de comunicare al WWF pentru acest proiect.

Zona despre care vorbim cuprinde situri inestimabile din perspectivă culturală și ecologică, precum Sighișoara, pădurile de stejar și gorun de la Dosul Fânațului și Dealu Purcăretul, Rezervația Naturală „Stejarii seculari” de la Breite, Canionul Mihăileni sau Rezervația de stejar pufos din satul Criș.

Potrivit WWF România, Podișul Hârtibaciului ar fi „cel mai atractiv peisaj rural tradițional multicultural din Europa Centrală, în care comunitățile locale mențin cu mândrie peisajul mozaicat cu sate bine gospodărite, trăind în principal din produsele locale și serviciile create prin utilizarea durabilă a resurselor naturale și a valorilor culturale”.

Biserici fortificate întâlnești la tot pasul prin Transilvania, printre cele mai frumoase fiind cele din Biertan și Viscri. Când vântul mișcă obloanele din lemn vopsite în culori pastel, iar sătenii romi îmbrăcați în haine stacojii se zăresc pe câmpuri, această zonă aruncă asupra vizitatorului o puternică vrajă.

O descriere cel puțin stranie de pe Lonely Planet

Destinație eco-turistică

Pentru a deveni destinație eco-turistică, o zonă trebuie să îndeplinească patru condiții:

– să fie atractivă – adică să includă cel puțin o arie naturală protejată;

– să fie accesibilă – deci să existe posibilități de transport public și privat;

– să aibă servicii turistice minimale – cazare și masă, trasee și programe bazate pe natură și conservarea mediului;

– să pună la dispoziția vizitatorilor servicii publice minimale – de sănătate, de învățământ, de colectare a deșeurilor, ATM.

„În afară de aceste condiții obligatorii, zona mai este evaluată și pe alte criterii, cum ar fi managementul durabil, maximizarea beneficiilor pentru comunități, natură și patrimoniul cultural„, explică Mara Cazacu.

Pentru acest al doilea proiect, WWF colaborează, pe lângă fundațiile Adept și „Mihai Eminescu Trust”, și cu Asociația Mioritics. Finanțarea provine de la Fundația Româno-Americană.

Concomitent, WWF desfășoară în zonă încă două proiecte, finanțate prin Programul de Cooperare Elvețiano-Român. Este vorba despre „Natura 2000 și dezvoltarea rurală în România”, care urmărește deschiderea cât mai multor mici afaceri „verzi”, și despre „Terenuri agricole cu înaltă valoare naturală și dezvoltarea rurală în România”.

Acesta din urmă propune soluții pentru îmbunătățirea accesului pe piață al unor produse alimentare obținute în acest mediu agricol.

*

Începând din 2002, moștenitorul coroanei britanice a vizitat zona săsească măcar o dată pe an și a cumpărat mai multe proprietăți.

Pe lângă casa din Viscri (județul Brașov), despre care s-a vorbit cel mai mult, Prințul Charles mai deține Conacul Apafi din Mălâncrav (județul Sibiu) și patru locuințe în Valea Zălanului (județul Covasna).

Legătura sa cu Transilvania este unul dintre motivele pentru care Lonely Planet, publicație britanică, a decis să recomande această zonă cititorilor săi.

„Sprijinul acordat de Prințul Charles diverselor proiecte de conservare din Transilvania este cu siguranță demn de remarcat, dar am avut mai multe motive pentru care Transilvania a fost clasată pe locul 1 în Top 10 al regiunilor de vizitat în 2016. Așa cum se subliniază și în ghid, Transilvania cunoaște o renaștere”, a declarat, la solicitarea PressOne, Rebecca Law, PR & Communications Manager EMEA al Lonely Planet.

Legătura dintre Palatul Buckingham și Brașov nu e evidentă, la o primă vedere, însă Prințul Charles sprijină numeroase proiecte de conservare în Transilvania. Prințul chiar a plantat o pajiște de flori sălbatice la Highgrove Gardens care să-i amintească, în Anglia, de viața la țară din Transilvania.

Lonely Planet

*

Inițiativele menite să conserve sau să resusciteze obiceiuri din zona săsească sunt multiple. De pildă: asociația Monumentum a construit un atelier de țiglă tradițională în Apoș, fundația Adept și primăria Saschiz au deschis un atelier de olărit care produce din nou ceramica tradițională de Saschiz, iar fundația „Mihai Eminescu Trust” coordonează un proiect de turism cultural în Mălâncrav, unde călătorii pot participa la activitățile meșteșugarilor, fiecare având o zi a „porților deschise”.

În 2014, Prințul Charles a participat, la invitația fundației Adept, la inaugurarea centrului de prelucrare a legumelor și fructelor din Saschiz, județul Mureș.

Cealaltă fundație implicată în marile proiecte din zonă, „Mihai Eminescu Trust”, a fost sprijinită de Prințul Charles începând din 2003.

Iar anul acesta, la Viscri, moștenitorul coroanei britanice și-a lansat propria fundație caritabilă, care-și propune să sprijine conservarea patrimoniului, agricultura și dezvoltarea durabilă în România.