REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Donează

Pentru sugestii de materiale sau colaborări, scrieți-ne la adresa: contact@pressone.ro.

Pentru parteneriate media, proiecte sau dacă doriți să fiți partenerul nostru și să susțineți PressOne: marketing@pressone.ro.

Cu stema în frunte și toaleta în fundul curții

4 august 2021 reprezintă o zi istorică pentru sătenii din Cislău. În Monitorul Oficial s-a publicat hotărârea de Guvern privind aprobarea stemei comunei buzoiene cu aproximativ 4.500 de locuitori. În scutul triunghiular, cu marginile rotunjite, au încăput un cal de aur, redat în întregime, din profil spre dreapta, și cinci prune argintii, fiecare cu codiță și cu câte o frunză mică. Alegerile simbolurilor par justificate: calul face trimitere la herghelia Cislău, singura din țară unde s-ar crește „pursânge englez”, iar prezența poamelor vorbește despre „profilul ocupațional al locuitorilor din zonă, și anume pomicultura”.

Stema comunei Cislău

6 august 2021, o zi obișnuită din viața comunei Cislău. Pică într-o vineri, iar în primărie, la ora 12:30, nu se mai află nici măcar un singur angajat. Primarul Dumitru Mitroiu, de la PSD, este în funcție din 1996. A furnizat un subiect pentru presa națională după ce la parada de Ziua Națională a scos la defilare și mașinile de gunoi, cu angajații cocoțați pe cupa din spate a vehiculului fluturând cu mândrie steaguri tricolore.

Am încercat să-l prindem măcar la telefon. N-a răspuns. Prea târziu, calul plecase.

La aproape 300 de kilometri distanță de Cislău, în direcția sud-est, cam pe la aceeași oră nefastă din ultima zi a săptămânii, primarul din Dumbrăveni, cea mai mică localitate din județul Constanța, își părăsea biroul. „Tocmai ce-a plecat la Constanța, de 10 minute”, anunța secretara. Ciudată această specie de administrator local, mereu în mișcare, lăsând în urmă orice posibilitate de a putea fi întâlnit în carne, oase și eșarfă tricoloră, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. Dar Stelian Clinciu de la PSD avea motive să sărbătorească: Dumbrăveniul avea în sfârșit o stemă, după trei ani de la începerea demersurilor.

Stema comunei Dumbrăveni

Stema comunei Dumbrăveni se compune dintr-un scut triunghiular verde cu marginile rotunjite, încărcat cu un chevron de aur pe care broșează șase spice de grâu verzi. Chevronul este flancat dreapta-stânga de câte un copac smuls de aur. În vârful scutului se află o ovină de aur din profil spre dreapta. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat”, se arată în descrierea stemei.

În Prahova, la Ariceștii Rahtivani, primarul Gheorghe Orbu de la USR a pus recent problema stemei pe agenda sa și a găsit o firmă care s-o realizeze. Le-a promis ariceștenilor un blazon. Nici el nu poate fi prins, e în ședință de o săptămână.


Comitete și comisii

Comunele României pășesc cu sfială pe drumul scoaterii lor din noroi și subdezvoltare, dar își permit și piruete. Până să înceapă sau să finalizeze lucrările la rețeaua de apă și canalizare, mulți primari se pot lăuda că folosesc în înscrisurile oficiale steme reprezentate heraldic. Iar când ai un blazon de apărat, altfel pui umărul la treabă.

În Monitorul Oficial sunt publicate zilnic hotărâri ale Guvernului României care consfințesc aprobarea stemelor unor comune din toate zonele țării. Conform legii, acestea pot fi reproduse pe firmele și sigiliile autorităților administrației publice locale și pe indicatoarele care marchează intrarea în localități, și pot fi expuse pe frontispiciul primăriilor împreună cu stema țării. Actul normativ care stabilea obligativitatea unităților teritorial-administrative de a avea propria stemă datează din 2003, din timpul guvernării Năstase, dar nu impunea și un termen limită. Așadar, sunt obligatorii și nu prea.

Validarea emblemelor durează mai mult decât și-ar putea imagina cineva. Sunt cazuri în care un astfel de proces s-a întins pe perioada a opt ani. Începe atunci când primarii contractează o firmă de graficieni specializați în heraldică, care realizează proiectul stemei după un chestionar în care consilierii locali răspund la întrebări legate de ceea ce găsesc că e reprezentativ pentru comunitățile pe care le conduc.

Firma specializată oferă trei variante de stemă care sunt supuse apoi dezbaterii publice. Varianta aleasă ajunge la dosar, care parcurge apoi un drum anevoios cu o primă oprire la Comisia Județeană de Heraldică, Genealogie și Sigilografie. Dacă se califică, dosarul trece la Comisia Zonală de Heraldică, Genealogie și Sigilografie, pentru ca următorul organism de control să fie Comisia Națională de Heraldică, Genealogie și Sigilografie din cadrul Academiei Române, condusă de academicianul Dan Berindei (97 de ani).

La Comisia Națională de Heraladică a apelat și Ion Țiriac în 2011. Omul de afaceri și-a dorit un blazon frumos pentru Țiriac Holding, cu leu, albină, stea și turn, iar reprezentanții Academiei au oferit consultanță contra-cost, deși nu aveau atribuții legate de colaborarea cu persoane fizice și juridice, ci doar cu unități teritorial-administrative.

„Stema simbolizează, într-o formă concentrată, tradițiile istorice, precum și realitățile economice și social-culturale locale, specifice fiecărei unități administrativ-teritoriale”, aflăm din hotărârea de Guvern din 2003, care a stabilit metodologia de elaborare, reproducere și folosire a stemelor județelor, municipiilor, orașelor și comunelor.

Tracțiunea stemei e de cele mai multe ori asigurată de animalul domestic care a servit cel mai bine intereselor sătenilor. Apar, însă, și exemple în care animale fantastice au prim-planul. În emblema comunei Nușfalău din Sălaj, în partea inferioară, e „în câmp albastru azur, o pasăre grifon încoronată ieșind dintr-o coroană și ținând în gheara dreaptă o sabie, totul de aur. În partea superioară, în câmp roșu, e un înger plutitor care suflă într-o trompetă, totul de argint”.

Stema comunei Nușfalău

„Acel grifon cu cap de pasăre este fostul sigiliu al familiei Banffy, stabilită în secolul XV în zonă. Îngerul reprezintă o stemă veche a localității”, explică Radu Mate, singurul primar independent din Sălaj, aflat la al patrulea mandat. Acesta spune că s-a chinuit vreme de 8 ani ca să poată valida o stemă pentru comuna sa.

„Noi am demarat prin 2013. Comisia Județeană ne-o întors stema înapoi, că ceva nu era în regulă. Dar nu se prea adună Comisia Județeană. Când e validat de Comisia Județeană, se trimite la cea regională. Și acolo greu se întâlnesc. Când ăia se întâlnesc, dau OK-ul și trimit mai departe la Comisia Națională, la București. Și ăia dacă lasă OK-ul, atunci se publică în Monitorul oficial”, primarul.

E și el surprins că a durat atât de mult. „În 2013 comuna a împlinit 800 de ani. De atunci am început și am demarat. Nu-i neapărat că te obligă legea, dar așa e normal și firesc, să ai o stemă. Dar știți cum e: mai uită să se adune comisia, apoi vin alegerile, se schimbă președintele CJ, iar cel nou vine cu propriul aparat. Se face o nouă comisie, ăia uită iarăși”.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Primarul din Nușfalău spune că a bifat toate obiectivele în comună: apă-canal, drumurile, o grădiniță nouă, capela. „S-a făcut tot ce trăbă. Și util, și plăcut. Acum mergem mai mult pe partea de plăcut și vrem să facem un ștrand”.

Pe lângă comună trece autostrada Transilvania. Recent s-a emis autorizația de construcție pentru încă 13 kilometri, exact pe tronsonul Nușfalău – Suplacu de Barcău. Asta îi conferă primarului o poziție strategică, de pe care își poate spune ofurile.

„Eu zic că administrația publică locală n-ar trebui să aibă culoare politică. Și nici Guvernul României. Cetățenii sunt de același rang, nu că unul e superior, altul inferior, iar problemele sunt cam aceleași peste tot. Apă, canal școli, grădinițe, sănătate, nu?

Să nu ne legăm carul în fața boilor, normal așa ar trebui.

S-o făcut greșeli? S-o făcut. Am pus asfalt înaintea canalizării, am făcut săli de sport fără să avem școli. N-am fost în stare în 30 de ani să facem o autostradă cap-coadă, ne trăbă două zile să mergem pân’ la București. Acum facem cioturi.

Degeaba tăt facem pe cioturi și tăt așe…Or prinde copiii și nepoții noștri.

Auziți. Am 80 de kilometri până la graniță și de acolo încolo mă duc. Se poate și mai rău. E ca-n bancul ăla. Știți de ce nu se joacă moldovenii de-a v-ați ascunselea? Pentru că nu-i caută nimeni”, spune Radu Mate.

Radu Mate, primarul din Nușfalău (Sălaj)

Tot în Sălaj, comuna Rus a primit recent avizul de la „Heraldică” pentru a folosi noua stemă: o crenguță de stejar de aur și un buchet de spice de grâu de aur, dispuse în bandă și în bară, asuprite de un coș de argint încărcat cu ouă de paște vopsite în culori naturale și trei bezanți de argint în partea inferioară.

Și la Rus există nemulțumiri legate de cât durează deliberările comisiilor de specialitate. „De multe ori o mers la Heraldică și o vinit înapoi, iar hotărâre de consiliu local, iar înapoi. Nici nu-i știu exact istoricul. E un parcurs istoric, că-i de atâta vreme treaba asta și numa’ acum s-o finalizat. Dar ne bucurăm că s-o finalizat oricum. Cred că de vreo cinci ani îi pornită”, spune primarul Ioan Aurelian Cozma de la PNL.

E la Primărie din 2020, a moștenit problema stemei de la predecesorul său. „Știu doar că îs comisiile astea care se tot întrunesc, îs cele mai enervante. Comisii județene, comisii naționale de heraldică, e o nebunie întreagă până ajungi să faci o stemă. Dar, ca de obicei, multe lucruri la noi îs birocratizate și mărg foarte încet. Plus că o fost și pandemia asta afurisită”.

Stema comunei Rus

Cozma a condus Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Valea Someșului înainte să vină la primărie. Provine dintr-o familie de apicultori, astfel că a ridicat o „pensiune tematică”, în care turiștii dorm pe paturi făcute din stupi de albină. „Zumzetul liniștitor al albinelor” i-ar adormi imediat pe aceștia. Primarul recunoaște că nu e totul lapte și miere în comuna pe care o conduce de puțin timp. Ar vrea să „tragă” gaz în sat, dar acceptă că e un obiectiv aproape imposibil de atins.

Alungă în schimb bâzâitul posibilelor scuze. „Nu mă plâng io de ce-am găsit la primărie. M-am săturat de chestia asta, să dăm vina pe ce-o fost. Ce-o fost o fost. Am preluat, mă duc înainte. Hai să mergem înainte și să construim. M-am săturat de plângăcioși și oameni care nu mai asta fac. Dacă putem face, să mai stăm, dacă nu să plecăm. Vreau ca în maximum trei ani să fim o comună cu probleme de infrastructură rezolvate în proporție de 80-90 la sută, rețele de apă-canalizare și drumuri”, a încheiat primarul.

Stema la 3.500 de lei, jilțul ergonomic la 3.000 de euro

Stemele comunelor amintite mai sus au fost realizate de aceleași firme, și anume SC RomStema Art S.R.L. și SC RomStema2011 înființate în 2011, respectiv 2012, în județul Sibiu. Prima firmă are pompele funebre ca obiect de activitate preponderent și creația artistică drept obiect de activitate principal.

„RomStemele” au doi asociați, pe Ionela Oltean și Laura Părăian. Prin platforma publică de achiziții publice au obținut peste 1000 de contracte cu atribuire directă din partea unor instituții publice din România, în valoare totală de peste 400.000 de euro. RomStema are comenzi pe „partea artistică” și în prezent. S-a angajat să realizeze stema și drapelul comunei Biharia pentru 5.500 de lei sau stemele comunelor Covăsânț și Grebanu pentru 3.500 de lei fiecare.

Însă paleta de interese a RomStemelor e mult mai largă.

Firmele conduse de Părăian și Oltean se conectează la bani publici și în preajma alegerilor, când livrează cabine de vot. Anul trecut, de exemplu, RomStema Art i-a furnizat comunei Bârgăuani (Neamț) „un pachet produse alegeri” în valoare de 5.368 de euro. Pachetul conținea 8 cabine de vot, 32 de urne și o urnă mobilă.

Ziariștii de la replicaonline.ro scriau în urmă cu câțiva ani că Terra Bild SRL, o altă firmă controlată de acționarele de la RomStema ar fi vândut primăriei Constanța cabine de vot cu peste 1.000 de lei bucata.

Terra Bild funcționează la parametri maximi și în prezent. A obținut de-a lungul timpului 910 contracte în valoare de aproape 1,2 milioane de euro. În ultima vreme s-a specializat pe furnizarea de containere și pubele de deșeuri. Firma sibiană i-a vândut recent primăriei din Roșiile (Vâlcea) 50 de tomberoane stradale de 120 de litri, din „plastic de înaltă calitate”.

Firma se pricepe și la scaune ergonomice. A dotat primăria din Bălan (Harghita) cu un „jilț” care a costat cât o navă spațială, 14.242 de lei.

Produsul e denumit scaun directorial și are următoarele proprietăți.

„Spătarul înalt și ondulat oferă un suport uniform pentru a preveni durerile de spate, gât și pentru a crește eficiența la locul de muncă. Pistonul cu gaz oferă un bun reglaj al înălțimii șezutului, lucru care ajută la menținerea unei poziții corecte a picioarelor și genunchilor, iar mecanismul de tip fluture permite balansul scaunului și reglează forța de balans. Rezistență la 100 kg.”

Acum, cu blazonul la vedere și tronul oferind menținrea unei poziții corecte a picioarelor, iarna chiar poate veni.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat. Ai două modalități:

1. Îl completezi online pe platforma Formular230.ro, apoi ne vom ocupa noi de depunerea lui prin SPV la ANAF.

2. Descarci formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios