Emilia Șercan: „Îmi voi putea găsi dreptatea nu în țara mea, nu în sistemul de justiție din România, ci probabil la CEDO”

A doua zi după ce a scris că premierul Nicolae Ciucă a plagiat în teza lui de doctorat, în luna ianuarie 2022, Emilia Șercan a primit un mesaj de amenințare.

Textul amenințării este următorul: „dacă gen. Ciucă și-a plagiat teza de doctorat, cu siguranță va pleca din funcția pe care o deține în prezent, dar dacă nu este adevărat și se dovedește acest lucru…înseamnă că afirmațiile dumneavoastră sunt nefondate și sunt orchestrate la ordin, dacă acțiunea este aranjată la ordin să fii liniștită că noi știm să te facem să vorbești și vei spune numele celui care ți-a dat să faci acest lucru, indiferent din ce structuri face parte și indiferent ce funcție are, iar din acel moment zile bune pe pământ nu vei mai avea…îți vom trimite umbre muncă, în casă, peste tot pe unde te miști și a-i să simți prezența lor peste tot, inclusiv în intimitatea ta, dacă ai făcut la ordin această afirmație. Roagă te la Dumnezeu să ai dreptate…!”

În luna februarie a aceluiași an, o serie de imagini intime pe care Emilia nu le-a distribuit altcuiva au apărut online, pe 31 de site-uri pentru adulți. În ambele cazuri, autoritățile nu au făcut absolut nimic timp de 1 an și 8 luni.

Emilia Șercan detaliază, la PressOne, cum s-a ajuns ca un jurnalist care demonstrează un plagiat al unui prim-ministru dintr-o țară democratică să fie supus unor presiuni de tip kompromat, iar exact cei care trebuia să-și facă datoria și să afle adevărul, atât în cazul plagiatului, cât și al amenințărilor și invadării vieții private, să nu facă nimic.

Câteva elemente-cheie expuse de Emilia Șercan:

• în dosarul 421/P/2022 a fost audiat martorul principal (patronul site-ului care a publicat proba scursă din Poliția Română) fără ca avocatul meu să fie anunțat pentru a participa la audiere, procedură obligatorie în conformitate cu legislația penală românească. Avocatul sau eu personal am fost anunțată anterior în toate situațiile în care au fost audiate alți martori;
• avocatul a cerut reluarea procedurii de audiere a martorului audiat fără ca el să fie prezent, însă această cerere a fost respinsă direct de către șeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, deși legea spune că un act de urmărire penală efectuat ilegal trebuie refăcut;
• în dosarul 5822/P/2022 au fost audiați doi martori (patronii firmelor care dețin domeniul web care a publicat pozele mele și proba scursă din Poliția Română) fără ca avocatul meu să fie anunțat pentru a participa la audiere, procedură obligatorie în conformitate cu legislația penală românească;
• avocatul a cerut reluarea procedurii de audiere a martorilor audiați fără ca el să fie prezent, însă această cerere a fost prorogată;
• în dosarul 421/P/2022, avocatului meu i-a fost refuzat dreptul de a consulta o serie de documente clasificate ca strict secret și secret de serviciu de Poliția Română și de Direcția Generală de Protecție a Informațiilor (serviciul de informații al Ministerului Afacerilor Interne), chiar dacă, potrivit legii românești, este dreptul meu legal de a vedea toate documentele din dosarele în care sunt persoana vătămată;

• am cerut realizarea unei expertize tehnice judiciare care să se stabilească, fără putință de tăgadă, care este primul site care a publicat probă scursă din Poliția Română pentru a se putea stabili existența sau inexistența infracțiunii de divulgare a unor informații secret de serviciu sau nepublice; această solicitare a fost prorogată deși este una esențială pentru derularea anchetei;
• am cerut reaudierea șefului Poliției București, care a fost aprobată în iunie 2022, însă reaudierea efectivă a fost făcută în luna noiembrie 2022, ceea ce a însemnat o întârziere de 5 luni de la momentul aprobării cererii;
• am cerut stabilirea identității a cel puțin 6 șefi din Poliția Română cărora șeful Poliției București a recunoscut că le-a trimis proba scursă din Poliția Română, însă procurorul a refuzat; prin solicitări făcute în baza legii liberului acces la informațiile de interes public, am stabilit eu identitatea celor 6, iar audierea acestora s-a făcut în lunile iunie și iulie 2023, cu un an și două luni mai târziu față de momentul la care puteau fi identificați de procuror și audiați;

• deși a trecut un an și 8 luni de la comiterea infracțiunilor, până în prezent nu există niciun act de urmărire penală referitor la cine poartă responsabilitatea pentru publicarea fotografiilor pe site-urile realitateadinmoldova.net, patruanoastra.com și redistribuirea acestora pe alte 78 de site-uri, dintre care 62 aparțin unui singur grup media.

• nu s-au stabilit care erau atribuțiile legale ale persoanelor care au gestionat proba care a fost scursă din Poliția Română;

• nu am fost audiată în calitatea de persoană vătămată în legătură cu plângerea penală depusă cu privire la această infracțiune;

• nu a fost întreprinsă nicio activitate de cercetare penală în legătură cu infracțiunea de abuz în serviciu.