MERIT UN VIITOR. Surse pentru burse

Ce instrumente financiare le oferă statul român elevilor merituoși cu posibilități materiale reduse și, implicit, familiilor acestora?

Ideea de la care PressOne a pornit campania „Merit un viitor” este că orice țară trebuie să fie interesată în descoperirea și stimularea valorilor sale.

Asta înseamnă că, inclusiv dintr-o perspectivă strategică, acei copii promițători care trăiesc în mediul rural merită să fie ajutați pentru a compensa neajunsul de a se fi născut la țară sau într-o familie care nu-și permite să-i întrețină la liceu ori, ulterior, la facultate.

Inventariind variantele de burse oferite acestor elevi, am descoperit că atât Ministerul Educației, cât și administrațiile locale alocă anual fonduri consistente în acest sens. De multe ori însă, aceste sume sunt distribuite potrivit unor obiective politice și electorale, adică nediferențiat, unui număr cât mai mare de beneficiari.

Cu alte cuvinte, bani de burse există, însă trebuie cheltuiți altfel. Acum, egalitarismul nu face decât să zgârie pojghița problemelor.

Unul dintre specialiștii care au participat la conceperea mecanismelor de sprijin pentru elevii din mediul rural este Oana Badea, actualmente primarul orașului Aiud (județul Alba).

Ea era secretar de stat în Ministerul Educației în mandatul lui Daniel Funeriu, când a fost redactată și adoptată Legea educației naționale (LEN) – legea 1 din 2011.

Acum, după mai bine de cinci ani, Oana Badea spune că, dacă măsurile din lege ar fi fost aplicate, numărul elevilor merituoși care nu ajung la un liceu bun ar tinde spre zero.

„Vedeți, noi gândiserăm foarte bine asta în Legea educației. Dacă veți consulta acel capitol privitor la beneficiarii educației, veți vedea că legea nu pierde pe nimeni din vedere. 

De aceea gândiserăm acea structură cu clasa 0 și menținerea elevului până la 16 ani în gimnaziu. S-a spus că vrem să mutăm clasa a 9-a la gimnaziu. Dar ceea ce urmăream era siguranța că elevul nu abandonează sistemul de învățământ și că sistemul liceal se recalibrează între școala profesională și liceul teoretic. Iar planul financiar pentru susținerea lor era foarte bine gândit”, spune Oana Badea.

„Sunt multe cazuri în care părinții nu îi lasă pe copii să meargă mai departe la școală. Apoi, multe cazuri în care la nivelul unității de învățământ se instalează comoditatea…

Așa că lipsa de informare, abandonul școlar sunt mai degrabă o problemă a adulților decât a tinerilor”, a adăugat ea.

Practic, fostul secretar de stat afirmă că, în varianta inițială, nemodificată, Legea educației naționale oferea cadrul necesar pentru ca orice elev care se ţine de carte să poată frecventa un liceu bun.

Capitolul „Beneficiarii educației” din Legea educației naționale asigură un puzzle de măsuri care susțin continuarea studiilor de către orice tip de elev.

Acoperirea costurilor de transport, subvenționarea căminului și a mesei pentru elevii fără posibilități materiale, precum și acordarea mai multor tipuri de burse – toate acestea sunt prevăzute de lege, însă nu ajung să fie aplicate corect.

Fragment din articolul 85 al Legii educației

(2) Statul subvenționează toate costurile aferente frecventării liceului pentru elevii provenind din grupuri socioeconomice dezavantajate, precum și pentru cei care frecventează învățământul profesional, inclusiv pentru perioada stagiilor de pregătire practică. Modalitatea de subvenționare și criteriile de acordare a subvenției se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației Naționale.

*

Aici apare defecțiunea sistemului.

Cu toate că Legea educației naționale e în vigoare din 2011, Ministerul Educației nu a reglementat, în această perioadă, decât subvenționarea învățământului profesional. Asta se întâmpla la finalul anului 2013.

Elevii de la şcolile profesionale primesc lunar o bursă de 250 de lei din partea statului, la care se adaugă eventuale burse oferite de viitorul angajator.

De asemenea, statul, prin Ministerul Educației, decontează cheltuielile de transport ale elevilor care merg la liceu în altă localitate decât cea de domiciliu.

Tot în sprijinul elevilor fără posibilități există programul național „Bani de liceu” – prin care se acordă burse lunare de câte 180 de lei elevilor ale căror familii au un venit mic.

Din cauză că Hotărârea de Guvern care stabilește condițiile de acces la acești bani datează din 2004 și nu a mai fost modificată de atunci, plafonul de venit brut este, și în 2016, de 150 de lei pe membru de familie.

Asta înseamnă că, de pildă, o familie de patru persoane care are ca unic venit un salariu minim pe economie este deja prea „bogată” ca să poată îndeplini condițiile programului „Bani de liceu”. (Primul caz pe care vi l-am prezentat în campania „Merit un viitor”, cel al Nicoletei Fotache, se încadrează aici: mama și cele trei fiice au un venit lunar de 1.200 de lei.)

Potrivit Hotărârii (HG 1488/2004), „la stabilirea venitului brut lunar pe membru de familie se iau în calcul toate veniturile cu caracter permanent, realizate de membrii familiei în ultimele 3 luni anterioare depunerii cererii, cu excepția: alocației de stat, alocației suplimentare pentru familiile cu mulți copii, burselor de studii şi burselor sociale, precum şi a altor ajutoare cu caracter social acordate elevilor”.

Cu toate acestea, potrivit datelor obținute de PressOne de la Ministerul Educației, 60.659 de elevi au beneficiat de acest program în anul școlar 2015-2016.

Adică peste 60.000 de liceeni din România fac parte din familii în care venitul pe membru este mai mic de 150 de lei!

Tot potrivit datelor furnizate de Ministerul Educației, în 2015 a fost subvenționat transportul pentru un număr de peste 127.000 de elevi care nu au putut fi școlarizați în localitățile de domiciliu. Totalul subvențiilor la acest capitol a depășit 80 de milioane de lei.

În prima jumătate a acestui an, pentru același tip de cheltuieli au fost alocați peste 35 de milioane de lei. Dar numărul beneficiarilor a scăzut la 119.000.

Rata abandonului școlar scade datorită clasei 0

Un studiu publicat în 2015 de Institutul de Științe ale Educației (ISE) situa România pe locul al treilea în UE în ceea ce privește rata abandonului școlar.

Aproape o cincime din elevi renunță anual la continuarea studiilor. Cei mai mulți au între 15 și 17 ani și provin din familii sărace de la țară.

Vestea bună – potrivit aceluiași studiu – este că rata abandonului școlar a scăzut în urma includerii clasei 0 în ciclul primar.

„În învățământul gimnazial, abandonul școlar nu a înregistrat aceleași scăderi spectaculoase la fel ca în primar, dar și aici trendul este unul descendent în ultimii ani”, mai arată studiul realizat de ISE.

În cadrul liceului, ratele cele mai mari de abandon s-au înregistrat după desființarea învățământului profesional (2009-2010), în mandatul Ecaterinei Andronescu (foto).

Apoi, începând din 2012, acestea s-au ameliorat, mai ales odată cu reînființarea școlilor profesionale.

Potrivit unei statistici furnizate de Ministerul Educației, în 2012 s-au înscris la școli profesionale 12.500 de elevi.

În acest an, numărul estimat pentru această categorie este de 80.000.

*

Ajungem la miezul problemei și scopul campaniei noastre: bursele.

Tipurile de burse pe care administrațiile locale le pot acorda, din bugetul propriu, pentru a-i stimula și a-i susține pe elevii merituoși sau pe cei cu probleme sociale a fost reglementat în 2011, în mandatul de ministru al lui Daniel Funeriu.

Astfel, în măsura în care dispun de fonduri, primăriile pot stabili și acorda diferite categorii de burse.

Însă cuantumul acestora, care este stabilit la nivel local, nu poate asigura cazarea și masa elevilor cu medii bune care provin din familii sărace ori foarte sărace.

Abia atunci bursa și-ar atinge scopul de continuitate a studiilor: când ar acoperi cheltuielile minimale ale unui elev care se mută din mediul rural în mediul urban, inclusiv într-un oraș mare.

Am analizat situația câtorva orașe mari, unde se află, deci, licee performante. Concluzia? Practica de a aloca și de a distribui bursele este neunitară.

În nici măcar un caz nu există vreun studiu de impact care să arate eficiența cheltuirii banilor publici.

Cluj-Napoca

Primăria Cluj-Napoca alocă anual un buget generos pentru toate tipurile de burse. Problema este că acest buget se împarte la peste 15.000 de elevi.

Bursa socială – de care beneficiază elevi cu posibilități financiare reduse – ajunge la 60 de lei pe lună, în condițiile în care costurile pentru cămin și masa zilnică, chiar în condiții austere, depășesc câteva sute de lei.

Bursa de merit, în cuantum de 90 de lei, li se acordă, începând din gimnaziu, elevilor care au media generală de minimum 8,50.

Pentru anul școlar 2016-2017, Primăria a alocat bani care să asigure 2.329 de burse sociale și peste 12.000 de burse de merit.

De asemenea, administrația locală le acordă burse de studiu elevilor silitori care provin din familii cu venituri mici. Valoarea acestei burse este de 70 de lei.

Potrivit Biroului de Comunicare al Primăriei Cluj-Napoca, numărul și cuantumul burselor sunt stabilite de către Direcția Economică a Primăriei, apoi supuse votului în Consiliul Local. Ulterior, banii sunt repartizați unităților de învățământ.

Iași

Primăria din Iași acordă bugete consiliilor de administrație ale școlilor și liceelor, iar acestea decid cuantumul burselor de diferite categorii, numărul lor și criteriile de acordare.

Astfel, decizia privind folosirea banilor devine o responsabilitate a conducerii școlilor.

„În conformitate cu articolele 81 și 96 din Legea educației naționale actualizată, Consiliul de Administrație este organul de conducere al unității de învățământ preuniversitar de stat, iar criteriile specifice de acordare a burselor de performanță, de merit, de studiu și a celor de ajutor social se stabilesc anual în consiliile de administrație ale unităților de învățământ, în limita fondurilor repartizate și în raport cu integralitatea efectuării de către elevi a activităților școlare”, a transmis, la cererea PressOne, Biroul de Comunicare al Primăriei Iași.

Alba Iulia

Cuantumul unei burse sociale în Alba Iulia este de 85 de lei. În ceea ce privește bursa de merit, care e 120 de lei, de aceasta pot beneficia, potrivit unei Hotărâri a Consiliului Local, doar elevii care au medii foarte mari.

Dacă ești elev de gimnaziu în Alba Iulia, primești bursă de merit doar dacă ai media generală 10. Liceenii primesc bursă de merit dacă au media generală peste 9,90.

„Mecanismul e simplu: la început de an școlar, unitățile de învățământ analizează dosarele elevilor, iar rezultatul convertit în sume se transmite Primăriei. După această etapă, se stabilește tipul și cuantumul burselor prin Hotărâre de Consiliu Local”, a explicat pentru PressOne purtătorul de cuvânt al Primăriei Alba Iulia, Mihai Coșer.

Universitățile și studenții

Studenții depind de politicile universităților când vine vorba despre burse care să le asigure casă și masă în orașul unde vor să urmeze studii superioare.

„Dacă provii din medii dezavantajate, ar trebui ca statul să te poată sprijini să urmezi și să termini studiile. Bursa ar trebui să acopere cheltuieli lunare de cazare, masă, îmbrăcăminte, încălţăminte și materiale de studiu. Fără ca studentul să fie nevoit să se angajeze.

În 2015, bursa socială medie la nivel naţional, în mediul universitar, era de 222 de lei. Bani cu care abia plătești cazarea, ce să mai vorbim de altceva.

Costurile lunare medii pentru cazare și masă estimate de CNFIS (Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior – n.r.) sunt de 575 de lei.

CNFIS, organism consultativ al ministerului, doar recomandă care ar trebui să fie cuantumul minim care să acopere acele costuri lunare de cazare și masă. Dar nicio universitate din ţară nu îl atinge”, a explicat, pentru PressOne, Vlad Cherecheș, liderul Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).

Cherecheș a mai spus că, în urma repetatelor intervenții ale ANOSR, fondul de burse de la bugetul de stat înregistrează în acest an prima creștere semnificativă de după 2009: este cu 20% mai mare decât în 2015.

Oricum, cuantumul acestor burse este decis de către universități. Acestea au de ales, grosso modo, între burse mai mari și mai puține sau burse mai mici și mai multe.

Și, la fel ca în cazul altor programe sau reglementări din educație, bursele studențești sunt acordate pe baza unei Hotărâri de Guvern vechi. În acest caz, datează din 1998 și nu a mai fost revizuită.

O altă propunere a studenților este ca bursa socială să acopere cheltuielile de cazare și masă. În acest fel, spun ei, fondurile necesare ar fi mai ușor de suportat de la buget.

Sugestii

Ca o concluzie a campaniei „Merit un viitor”, PressOne formulează câteva sugestii pentru a crește numărul de elevi buni din mediul rural care au acces la licee performante și, ulterior, la studii superioare.

1. Păstrarea elevului în gimnaziu până la 16 ani.

2. Revizuirea Hotărârii de Guvern 1488/2004 care reglementează acordarea programului „Bani de liceu”.

3. Revizuirea criteriilor pe baza cărora primăriile marilor oraşe și consiliile de administrație ale liceelor acordă burse sociale și de studiu, în sensul eliminării calculelor cantitative și electorale.

4. Mai multă atenție și mai mult interes pentru viitorul copiilor din partea cadrelor didactice din mediul preuniversitar.

5. Crearea, la nivelul inspectoratelor județene, a unor baze de date cu elevi promițători din medii defavorizate, ale căror familii trebuie ajutate măcar cu informații privind posibilitățile de a obține o bursă.

6. Campanii de informare derulate de Ministerul Educației cu privire la programele de sprijin financiar pentru elevii care provin din medii defavorizate.

7. Implementarea, prin Hotărâre de Guvern, a articolului 85, alineatul (2), din Legea educației naționale, pe segmentul care privește învățământul teoretic.

O bună parte din banii cheltuiţi acum de administraţiile marilor oraşe pentru burse multe şi mici nu sunt altceva decât bani de buzunar. Aceste sume ar putea fi puse la dispoziţia liceelor bune, care să le transforme în burse de tip casă şi masă pentru atragerea copiilor promiţători din medii defavorizate.

*

Celelalte articole din această campanie:

MERIT UN VIITOR. Nicoleta din Pechea

MERIT UN VIITOR. Alexandru din Chiajna

MERIT UN VIITOR. Miriam din Dobrin

MERIT UN VIITOR. Elena din Mihai Viteazu

MERIT UN VIITOR. Alina din Poroschia