Colegiul Psihologilor refuză să investigheze abuzul comis de un psihoterapeut asupra unei femei, deși acesta și-a recunoscut fapta

„Nu ne putem asuma rolul de a combate un asemenea abuz psihoterapeutic printr-un alt abuz”, își justifică Colegiul decizia într-un răspuns transmis către PressOne.

În luna februarie, PressOne relata abuzul terapeutic prin care a trecut Maria*, o femeie din București care timp de 3 ani a făcut terapie analitică jungiană cu psihoterapeutul Lucian Trașă. La sfârșitul unei sesiuni din primăvara lui 2017, Trașă a inițiat o relație „romantică” ce avea să dureze câteva luni.

Codul Deontologic al profesiei interzice explicit astfel de relații extraprofesionale, iar literatura de specialitate le consideră abuzive. La finalul relației, Maria se simțea atât de rău încât a fost la un pas de a-și lua viața. A ajuns la spitalul Obregia, unde a stat internată o săptămână și a fost tratată pentru depresie severă.

Psihoterapeutul și-a recunoscut vina într-un interviu telefonic luat de PressOne, iar Maria a depus plângere la Colegiul Psihologilor imediat după ce a apărut articolul. O lună mai târziu, Colegiul informează că fapta s-a prescris. 

*Numele victimei a fost schimbat pentru a-i proteja identitatea. 

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

„Putem înțelege frustrarea petentei”

„Comisia de deontologie și disciplină dispune respingerea plângerii (…) ca tardivă”, se arată în răspunsul primit de Maria la finalul lunii martie. Pentru a-și motiva decizia, Colegiul Psihologilor citează articolul 10, alineatul 2 din Codul de procedură disciplinară:

„Plângerea se depune în termen de maximum 2 ani de la momentul săvârșirii faptei considerată imputabilă sau de la momentul cunoașterii consecințelor prejudiciabile ale acesteia.”

PressOne a întrebat Colegiul cum este posibil ca un psihoterapeut care a recunoscut în mod public faptul că a săvârșit un abuz să scape basma curată, cu aproape zero consecințe profesionale. Instituția a invocat din nou Codul de procedură disciplinară, argumentând că termenul de prescripție are rolul de a echilibra interesele părților implicate și de „a asigura o procedură eficientă și corectă”. 

„Dincolo de aspectele procedurale deja menționate mai sus, putem înțelege frustrarea petentei și este regretabil că există psihoterapeuți care încalcă principii elementare de deontologie profesională, dar nu ne putem asuma rolul de a combate un asemenea abuz psihoterapeutic, printr-un alt abuz, de ordin legal, nesocotind termenul de prescripție pentru faptele imputate psihologilor cu drept de liberă practică”, argumentează Colegiul.

Același regulament invocat de instituție spune însă – la articolul 9, alineatul 2 – că în cazuri motivate cercetarea disciplinară poate fi inițiată din oficiu, când comisia află că un psiholog a comis o abatere de la Codul Deontologic. 

Am întrebat Colegiul dacă situația Mariei nu ar putea fi vizată de acest articol din cod, ținând cont că fostul ei terapeut și-a recunoscut public vina, dar încă nu am primit un răspuns din partea instituției. 

„Trebuie să înțelegeți că, atâta vreme cât lucrează cu sufletul și mintea omului, iar terapeuții sunt la rândul lor oameni, ei pot să greșească. Nu este o justificare, este o explicație”, recunoștea Trașă în luna februarie.

Bărbatul n-a suportat niciodată consecințele pentru abuzul comis și este liber să practice în continuare meseria de psihoterapeut. Comisia de deontologie și disciplină spune că n-a putut să facă altceva decât să-i recomande psihologului o serie de „acțiuni de supervizare și dezvoltare personală”.

Lucian Trașă încă practică psihoterapia

Întrebat de PressOne de ce nu și-a suspendat activitatea după ce a conștientizat abuzul comis, Lucian Trașă spunea în februarie că o astfel de măsură l-ar fi afectat financiar.

 „Adevărat, ideal ar fi fost să mă autosuspend. Însă când asta e meseria pe care o faci și din asta trăiești, e destul de complicat să faci o autosuspendare așa, pur și simplu”, explica psihoterapeutul acum două luni. 

Însă PressOne are informații certe că în perioada în care a avut loc abuzul, 2014-2017, Lucian Trașă era acționar în cadrul unei companii care oferă servicii de „consultanță organizațională, dezvoltare profesională și marketing strategic”.

Potrivit platformei listafirme.ro, compania a înregistrat între 2014 și 2017 un profit cuprins între -21 de mii de lei și 239 de mii de lei. În 2021, ultimul an în care Trașă a fost implicat în companie, Transvertical înregistra o cifră de afaceri de 232 de mii de lei și un profit de 170 de mii de lei. 

Până la ora publicării acestui articol, Lucian Trașă n-a răspuns solicitării PressOne de a lămuri situația financiară în care se afla în perioada în care o avea clientă pe Maria.

Preț de câteva săptămâni după publicarea primului material, cabinetul lui Lucian Trașă a apărut pe Google ca „permanently closed” (n.r. închis definitiv). Însă la finalul lunii martie, când Colegiul Psihologilor lua decizia de a nu-i investiga faptele, cabinetul său a devenit din nou activ. 

„Gândiți-vă puțin și la posibilitatea de a vă elibera sufletul de apăsare și durere prin blândețea iertării”

În februarie, Lucian Trașă spunea că a intrat în supervizare imediat după ce și-a dat seama de greșeala pe care a comis-o. Între timp, PressOne a aflat că supervizoare i-a fost psihoterapeuta Maria Tănase Mânzat, membră a Asociației Române de Psihologie Analitică (ARPA), organizație din care a făcut parte și Lucian Trașă. 

„Domnul Trașă nu mai face parte din Asociație (n.r. numele său încă figurează pe lista membrilor), asta a fost rezoluția Adunării Generale și comisiei de Etică. (…) Oricum, ca să poată să funcționeze ca psihoterapeut într-un viitor va trebui sa reia analiza personală, ca să conștientizeze rădăcinile profunde ale rănii care l-a împins/orbit din inconștient”, ne-a transmis pe WhatsApp șefa organizației, Mihaela Minulescu. 

Minulescu mai spune că, până să fie publicat articolul PressOne, nu știa nimeni din organizație despre fapta sa. „Ceea ce am aflat acum a fost un uragan care a zguduit mulți colegi”, susține specialista. 

Spusele lui Minulescu sunt contrazise chiar de colega ei, Maria Tănase Mânzat, care a recunoscut pentru PressOne că știa încă de atunci ce s-a întâmplat. Însă, spune psihoterapeuta, una dintre axele principale ale supervizării este confidențialitatea, fapt ce a împiedicat-o să demareze proceduri instituționale împotriva lui Trașă. 

„ARPA nu putea analiza situația și lua o decizie fără o reclamație făcută de pacienta sa, fără o decizie din partea Colegiului sau fără recunoașterea lui publică. Prima care s-a întâmplat a fost ultima (n.r. recunoașterea publică) și ARPA a acționat în conformitate”, precizează psihoterapeuta Maria Tănase Mânzat, la solicitarea PressOne.

Am întrebat-o dacă nu există cumva niște limite ale confidențialității și dacă ea se aplică și în cazurile în care cineva recunoaște că a comis o faptă foarte gravă. I-am amintit că vorbim despre un psihoterapeut care a avut o relație sexuală cu o clientă și că, în urma abuzului, victima a fost la un pas de suicid și a avut nevoie de internare într-un spital de psihiatrie. 

„Aveți dreptate în legătură cu gravitatea. Cum nici terapeutul cu care a lucrat această pacientă după nu a putut reclama, așa nu am putut nici eu. Daca teraputul/terapeuta respectivă ar fi reclamat, ar fi încălcat confidențialitatea și s-ar fi implicat ea însăși într-o relație multiplă, interzisă, cu pacienta. 

Dacă eu aș fi reclamat, de exemplu, și el ar fi decis să nege, comisia de etică ar fi fost obligată sa o cheme pe aceasta pacientă, cu mult înainte de a fi pregătită să facă publica situația și astfel ar fi fost supusă încă unui abuz grav”, susține supervizoarea lui Lucian Trașă.

Maria spune că a primit și ea vestea suspendării lui Trașă din ARPA. Nu crede că este suficient, din moment ce bărbatul și-a pierdut doar dreptul de a se numi analist”, nu și dreptul de a practica psihoterapia. N-o ajută nici răspunsul oficial primit de la șefa ARPA pe email, când s-a interesat de soarta profesională a lui Lucian Trașă. 

„Dar gândiți-vă puțin și la posibilitatea de a vă elibera sufletul de apăsare și durere prin blândețea iertării”, i-a transmis Mihaela Minulescu după ce i-a comunicat că Lucian Trașă și-a pierdut calitatea de „psihoterapeut analist”.