Partidele din România profită de ambiguitatea legilor pentru a „fura” startul campaniei electorale

„Luptăm pentru parcul IOR. Semnează petiția AICI”, scrie pe un cort acoperit de culorile și simbolurile Partidului Național Liberal (PNL) montat lângă stația de metrou Titan. Paginile de social media ale partidului sunt, de asemenea, pline de poze cu activiști/politicieni care împart pliante cetățenilor din sector și care promit că PNL va salva parcul de la distrugere. 

În aceeași zonă, pe un panou care semnalează intrarea în zona retrocedată/privatizată a IOR, se regăsesc mai multe afișe jumulite pe care cândva scria „AUR la consiliu”. Iar la câțiva metri de ambele se află un cort al partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Și aici se strâng semnături pentru o cauză nobilă: „AUR pentru economia României. Semnează petiția pentru creșterea salariului minim brut la 5000 de lei”, scrie pe cort. Cineva l-a vandalizat cu un „RU” încercuit, probabil o referință la presupusele legături ale partidului cu Rusia. 

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Afișele misterioase care vor să bage AUR în consiliu. Orice consiliu

Este noiembrie 2023 și a început campania electorală. Neoficial, pentru că până la primul scrutin din 2024 mai este cel puțin jumătate de an, iar corturile și afișele au răsărit precum ciupercile după ploaie încă din lunile de vară ale anului curent. Și nu doar în București. La începutul lui iunie, primăria Suceava anunța că a dat 8 amenzi în valoare de 18 mii de lei pentru lipirea pe stațiile de autobuz din oraș a unor afișe pe care scria același „AUR la consiliu”. 

„Campania electorală încă nu a început, iar orașul nu trebuie să sufere nici în timpul acesteia, nici înainte și nici după, trebuie să îl menținem curat și să nu îl sufocăm.

Cu siguranță când va demara campania electorală, vor fi stabilite locații pentru afișele electorale, nu vă faceți griji, veți putea fi vizibili”, scria atunci viceprimarul Sucevei, Lucian Harșovschi (PNL), într-o postare de pe Facebook. 

Postarea conține, de asemenea, imagini surprinse de camerele de luat de vederi din oraș, în care se poate vedea cum un bărbat lipește afișe pro-AUR pe stațiile de autobuz. Imaginile sunt însoțite de referințe memetice și muzică din jocul video GTA San Andreas. 

Prezența acestor afișe și corturi pe spațiul public a atras acuzația că partide precum AUR ar încălca legislația privind campaniile electorale – care ar trebui să înceapă cu o lună înainte de alegeri, nu cu 6 sau 7. Însă, într-un răspuns oficial transmis PressOne, viceprimarul Harșovschi arată că persoana din imagini n-a fost sancționată pentru încălcarea vreunei prevederi din legislația electorală, ci pentru nerespectarea legii 61/1991 privind „sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice”.

„Constituie contravenţie (…) scrierea sau desenarea, fără drept, pe pereţii clădirilor, pe garduri sau pe obiecte de folosinţă comună aflate în locuri publice, deteriorarea prin orice mijloc a acestora, precum şi dezlipirea sau distrugerea, fără drept, a reclamelor, anunţurilor şi afişelor legal expuse în locuri anume destinate”, se arată în legea invocată de politician. 

Povestea lui „AUR la consiliu” se repetă în mai multe locuri din țară și Capitală. Stâlpii și stațiile de tramvai de pe strada Liviu Rebreanu din sectorul 3 erau cândva cotropite de ele. Între timp, cineva le-a jumulit. Până la ora publicării acestui articol, Primăria Sectorului 3 n-a răspuns solicitării PressOne de a explica ce s-a făcut în privința acestor afișe. În Constanța, Poliția Locală i-a cerut filialei locale să înlăture afișe similare, însă AUR Constanța nu și-a asumat amplasarea lor pe domeniul public, se arată în presa regională. 

AUR n-a răspuns, până la ora publicării acestui articol, solicitării noastre de a comunica cine este responsabil pentru răspândirea afișelor. Am făcut, însă, un mic experiment. Am sunat la sediul AUR din București, cu pretextul că suntem niște simpatizanți îngrijorați de ruperea afișelor cu „AUR la consiliu” de pe strada Liviu Rebreanu. 

„Sincer, nu știu ce s-a întâmplat cu ele. Probabil sunt niște oameni care nu ne simpatizează și le rup”, ne-a mărturisit doamna din AUR care ne-a răspuns la telefon. N-a contrazis în nicio clipă insinuarea că afișele rupte fuseseră lipite de oamenii partidului. „Probabil își trimit și celelalte partide oameni ca să facă asta (n.r. să le rupă)”, a mai speculat aceasta. 

„Nu scrie nicăieri că partidul nu poate să le tipărească. Dacă erau în campanie, trebuiau să scrie câte exemplare au tipărit, unde le-au făcut și așa mai departe. Mai problematică ar putea fi partea de afișaj. Adică, n-ai voie să lipești pe orice stâlp, dar nu pentru că ar încălca legislația privind campania electorală sau finanțarea partidelor”, explică pentru PressOne Septimius Pârvu, expert în bună guvernare și procese electorale​ în cadrul Expert Forum (EFOR).

Patriotism de ocazie, caravane și campanie în școli

Declarațiile și comunicările publice din ultima perioadă arată, de asemenea, că liderii principalelor formațiuni pregătesc terenul pentru anul electoral care urmează. Mulți dintre ei par să curteze acea parte din electorat care în ultimii ani s-a orientat către AUR. 

„N-am fost niciodată în concediu în străinătate”, mărturisea Nicolae Ciucă într-un interviu acordat televiziunii Digi 24 în care se declara, totodată, un mare fan al horelor și sârbelor.

Cu o zi înainte, Elena Lasconi, care fusese anunțată drept locomotiva USR-ului pentru europarlamentare, spunea într-un interviu de la Prima TV că a votat „Da” la referendumul pentru familie din 2018. Câteva zile mai târziu, presa și social media dezgropau o poză cu buletinul politicienei din care ar reieși că Lasconi n-a votat, de fapt, la referendum.

Și în timp ce marile partide îi curtează votanții, AUR e în plină pre-campanie. De-a lungul ultimului an, formațiunea condusă de George Simion a organizat în țară mai multe caravane cu scop vădit electoral. Mai întâi a fost cea medicală, care a promis că aduce servicii medicale esențiale mai aproape de cetățenii care nu au acces la spitale, iar acum o nouă stafie bântuie drumurile patriei: caravana „Patrioți în Europa”, prin care partidul încearcă „să aducă mai aproape de români candidații AUR la alegerile pentru Parlamentul European”.

PSD nu este nici el străin de asemenea demersuri. La începutul verii, în timpul grevei profesorilor, Libertatea scria că un autocar ce purta însemnele PSD și ale organizației de tineret străbătea județele țării pentru a oferi meditații gratuite elevilor.  

„Dacă vrei să urci în caravana noastră, n-ai nevoie de bilet. Îți asigurăm noi drumul către reușita la Evaluarea Națională”, suna un mesaj promovat de TSD și consemnat de ziarul Libertatea. La rândul său, AUR Hunedoara se lăuda pe 19 noiembrie că organizația de tineret a partidului a desfășurat o campanie de promovare și recrutare în rândul elevilor de liceu. 

“(…) tinerii noștri colegi au stat de vorbă cu elevii de la Colegiul Național Pedagogic Elena Maria, explicându-le importanța implicării lor în viața politică, valorile pe care le împărtășim și viziunea pe care o avem cu privire la viitorul României”, se arată în postare, care este însoțită de poze cu elevi și activiști de partid făcute în fața școlii. 

Potrivit legii educației naționale, în unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale sunt interzise, printre altele, activitățile de natură politică. Septimius Pârvu susține că legea nu spune suficient de clar ce înseamnă să faci propagandă politică în școli, însă crede că demersurile PSD și AUR se află oricum la limita moralității. 

„După mine, n-ar trebui să faci chestia asta, pentru că elevii sunt un grup mult mai sensibil și mai ușor de influențat. Dacă tu iei niște elevi cu japca să le arăți ce face partidul, cred că este foarte imoral. Și, din punctul meu de vedere, e campanie în școală, chiar dacă nu e în clădirea școlii”, susține expertul într-un interviu telefonic. 

Septimius Pârvu spune totuși că, deși multe dintre acțiunile din ultima vreme ale partidelor au un caracter electoral evident, multe nu sunt ilegale în sine. Legislația electorală este foarte riguroasă când vine vorba despre ce trebuie și nu trebuie să se întâmple în luna dinaintea alegerilor, dar foarte tăcută în privința celor petrecute în restul anului. Septimius Pârvu susține că nu există aproape nicio reglementare care să vizeze ce întâmplă în afara unei campanii electorale. 

„Dacă un partid pune panouri, cumpără reclamă în presă, nu există nicio obligație de marcare. Ce nu au voie să facă este să cumpere publicitate politică la radio și TV. Dar cumpără la site-ul din același trust și, cumva, ajunge și la radio sau TV. Și practic acum poți să faci cam ce vrei”, explică Pârvu într-un interviu pentru PressOne. 

Cum își cheltuiesc partidele banii cu mai puțin de un an înainte de alegeri?

Specialistul EFOR arată că, în perioada asta, cei mai mulți bani primiți de partide de la stat se duc spre „presă și propagandă”. Conform AEP, în perioada ianuarie-septembrie a anului 2023, cele mai mari cheltuieli cu presa și propaganda le-au avut Partidul Social Democrat, cu 41,8 milioane de lei, Partidul Național Liberal, cu 33,8 milioane și Uniunea Salvați România, cu 10,7 milioane. 

Deși nu există foarte multă transparență în privința destinației lor, banii cheltuiți de partidele alianței de guvernare pot fi observați în titlurile alese uneori de anumite instituții de presă. Când cauți, de exemplu, sintagme populiste precum „Marcel Ciolacu taie în carne vie” pe site-urile unor publicații apropiate de actuala putere, găsești zeci de rezultate numai din ultimele luni. 

„Cred că cea mai dureroasă problemă este legată de publicitatea politică, pentru că nu vedem unde se duc banii, vedem doar niște cifre generale privind presa și propaganda. Și când citești un articol, nu știi dacă e organic, scris de jurnalistul respectiv din proprie inițiativă sau dacă a fost plătită redacția pentru așa ceva”, atenționează Septimius Pârvu. 

Pentru AUR, 2023 a fost primul an în care a cheltuit banii primiți ca subvenție de la stat. Pentru presă și propagandă a dat doar un milion de lei, însă a cheltuit foarte mulți bani cu „organizarea de activități cu caracter politic” (3,3 milioane de lei) și pentru „bunuri mobile și imobile” necesare activității partidului (11,9 milioane) – categorii care pot include lipirea de afișe prin orașe și colindarea țării cu tot felul de caravane. 

Apoi, partidele investesc bani serioși în consultanță: PSD a cheltuit aproape 5 milioane anul acesta, PNL 6,1 milioane și USR 1,5 milioane. „Consultanța politică poate însemna că au contracte cu tot felul de firme care le oferă sfaturi despre cum să comunice sau cum să-și construiască strategia. Practic, le fac punctajul politic”, explică Septimius Pârvu pentru PressOne.

Expertul atrage atenția că în clipa de față există un proiect de modificare a legii privind finanțarea politică care ar obliga partidele să fie mai transparente cu felul în care își cheltuie banii primiți de la stat, cu tot cu publicarea listelor de contracte, indiferent dacă e perioadă electorală sau nu. Doar că s-a blocat la Cameră, după ce a trecut tacit de Senat. 

Specialistul EFOR crede că asta ar trebui să fie prioritatea acum, transparentizarea procesului de cheltuit bani. În același timp, crede că nu trebuie mers nici în extrema cealaltă, în care reglementăm excesiv, de teamă că partidele X, Y și Z vor fura startul campaniei electorale.

„Cred că perioada asta trebuie să ofere o oarecare libertate. Pentru că nici nu vrem să reglementăm absolut totul. Gândiți-vă că nu sunt numai PSD, PNL, AUR și USR. Sunt și partide mici care poate vor să miște un pic pe partea asta de comunicare”, încheie bărbatul.