Hai, vino iar în gara noastră mică!

Răzvan Cuc se întoarce la Ministerul Transporturilor. "Un tânăr bun, capabil, dar care n-a reușit să-și comunice realizările", așa îl caracteriza Liviu Dragnea în octombrie 2017, când Cuc demisiona din guvernul condus de Mihai Tudose.

Înainte să survoleze marile proiecte și provocări de la Transporturi, Cuc se încălzise cu unele mai mici.

Una dintre realizările sale a fost reluarea circulației trenurilor în condiții de siguranță pe traseul Ilva Mică – Sângeorz Băi – Anieș – Rodna Veche.

Se întâmpla la 1 august 2017, după o investiție de 1,2 milioane de lei.

CFR Călători anunța la acea vreme că, pe acest tronson de aproape 21 de kilometri, dat în folosință pe vremea Imperiului Austro-Ungar, urmau să opereze șase trenuri Regio tip Săgeata Albastră, "trei pe direcția dus și trei pe retur", după un grafic care să răspundă "nevoilor de mobilitate" ale localnicilor.

Un operator privat renunțase la această rută în 2013, fiindcă se dovedise nerentabilă.

Ceea ce a făcut și CFR Călători după numai 5 luni, timp în care vânduse, în medie, 11 bilete pe zi.

Săgeata Albastră în ziua redeschiderii tronsonului istoric. Sursa foto: Bistrițeanul.ro

*

În dimineața zilei de 1 august 2017, Răzvan Cuc își cumpăra un bilet de 4,4 lei de la casieria gării din Ilva Mică.

Alături de el erau, între alții, senatorul PSD Ioan Deneș, devenit între timp ministrul Apelor și Pădurilor, și Emil Radu Moldovan, președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud și o voce puternică în "corul vânătorilor" invitați regulat de Liviu Dragnea pe domeniile din Teleorman.

Un alt parlamentar bistrițean, Daniel Suciu − nominalizat recent pentru Ministerul Dezvoltării −, nu putuse ajunge la eveniment, dar lăsase pe Facebook dovada faptului că e "prezent cu sufletul". Se bucura virtual că "un proiect la care am ținut foarte mult s-a materializat".

În acea frumoasă zi de vară, Săgeata Albastră a oprit în fiecare stație, pentru ca tânărul ministru să fie îmbiat cu pâine și sare de primarii localităților care urmau să reînvețe "mersul trenurilor".

"Un sobor de oficialități, inclusiv Ministrul Transporturilor și șeful CNAIR, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (ce face șeful de la drumuri la căi ferate?!), au «inaugurat» o linie feroviară în stare profundă de degradare, nereparată substanțial din epoca locomotivelor cu aburi și pe care 21 de kilometri se parcurg ca acum o sută de ani, în 49 de minute. E un eveniment absurd", avertizau atunci reprezentanții Asociației Pro Infrastructura.

Trenul putea circula cu o viteză maximă de 35 de kilometri pe oră, din cauza terasamentului, altfel că drumul de la Rodna la Ilva Mică dura mult prea mult.

Cheltuielile zilnice de operare se ridicau la 15.000 de lei. Încasările, însă, n-au depășit 200 de lei pe zi în lunile care au urmat inaugurării.

În medie, doar 11 oameni parcurgeau zilnic acest drum, adică mai puțin de doi călători pe cursă!

Oamenii se plângeau că trenul face prea mult, iar autoritățile dădeau vina pe "rechini" − șoferii de microbuze legale sau de ocazie −, care distrug romantismul călătoriilor pe calea ferată.

De altfel, primarul din Sângeorz-Băi, oraș aflat pe traseul trenului, exprimase această îngrijorare încă de la inaugurare:

"Forurile județene și cei abilitați trebuie să ia puțin măsuri împotriva acestor așa-ziși rechini, care, vrem, nu vrem, se duc până acasă și îți ia copilul și îl aduce la școală.

Multora nu le convine să trimită copilul în gară, pe frig, ca să ajungă la școală. Atâta timp cât această piraterie e în floare, nu știu cât de sustenabilă este această linie, motiv pentru care s-a închis și deschis de atâtea ori", spunea Traian Ogâgău.

Rechinii au învins în cele din urmă. Pe 1 ianuarie 2018, CFR Călători și-a retras trenurile de pe traseul istoric redeschis cu doar cinci luni înainte.

"Statisticile au arătat că nu sunt pasageri pe această rută", avea să declare purtătorul de cuvânt al CFR Călători, Alina Predescu.

Răzvan Cuc (cu sacou), alături de Emil Moldovan (cămașă în carouri), președintele CJ Bistrița-Năsăud.

*

Valentin Grapini, primarul comunei Rodna − aflată la capăt de linie −, se jură și în prezent că, de câteva ori, a văzut trenul plin cu elevi, studenți și chiar navetiști.

E adevărat că l-a văzut din mașină, la trecerea de nivel cu calea ferată.

Reprezintă PSD-ul, e la primul mandat, și a fost printre cei care l-au întâmpinat pe Răzvan Cuc când a readus ghezășul în zonă. Își amintește și cum, demult, plecau garniturile cu minereu la Copșa Mică. Sau când exista o legătură directă Rodna – București.

De atunci, multe s-au schimbat.

Nu-și imagina că va intra în politică, dar într-o zi s-a întâlnit "întâmplător" cu șeful județului, Emil Moldovan, și-au convenit că trebuie să întoarcă din timpul său comunității care l-a făcut om.

Neprevăzutul l-a dus în postura de a conduce comuna cu mână forte. A candidat în 2016 și a câștigat. Nu e rudă cu doamna Grapini, dar a cunoscut-o personal.

Valentin Grapini funcționează după o logică ciudată. Spune că, în 2013, firma privată care opera pe ruta Rodna – Ilva s-a retras pentru că nimeni nu mai părea interesat să circule cu trenul.

Și că atât înainte, dar și după aceea, au început să dispară, "în cel mai pur stil românesc", buloane, tirfoane și alte lucruri de trebuință omului care trăiește lângă o cale ferată.

Grapini este convins că, fără cosmetizarea făcută de CFR în 2017, calea ferată care leagă Rodna de Ilva ar fi fost furată cu totul:

"A fost un lucru foarte bun. Ea, neaflându-se în pază și apărare aproape deloc, s-a început să se fure anumite șurube, buloane.

Pentru că noi, statul român, așa știm să facem. Facem investiții, dar nu le punem sub pază și apărare, sunt ale nimănui. Și atunci lumea se servește, și până la urmă nu mai rămâne nimic".

Acum, prin Rodna nu mai trece niciun tren. Asta nu-l împiedică pe Grapini să apere și să păzească obiectivul.

"Când s-a închis, s-au redus și posturile. Acuma apărăm noi, cum ar veni, proprietatea altora. Cum o facem? Avem, la nivel de comună, pază pe timp de noapte.

Trecem o dată pe noapte pe acolo. Avem montate și camere de supraveghere pentru a nu se vandaliza și distruge".

Primarul Rodnei nu poate înțelege de ce ar refuza cineva posibilitatea de a întreține o conversație plăcută și de a-și întinde, între timp, picioarele pe bancheta din față. Ce dacă merge mai încet?

Insistă că, în decursul celor cinci luni în care ruta a fost redeschisă, din Rodna plecau zilnic 40-50 de elevi și studenți.

Valentin Grapini, primarul Rodnei. Foto: Arhiva personală

"Noi am tot spus că nu se mai merge cu trenul, dar au fost solicitări din partea școlilor și liceelor de pe Valea Someșului superior.

S-a redeschis linia ca să vadă dacă poate deveni sustenabilă.

Din păcate, lumea s-a dezobișnuit să circule cu trenul și sigur că, trăind într-o economie de piață, profitabilitatea face diferența.

Nu pot să spun că nu s-a încasat, că nu și-au scos cheltuielile, dar cert e că s-a închis tronsonul.

Probabil numărul de călători a fost insuficient. De foarte multe ori, dimineața și după-amiaza, era super-plin, numai că elevii au prețuri subvenționate la bilete.

De multe ori m-am intersectat cu trenul la trecerea la nivel cu calea ferată și ziceam în sinea mea: «uite, ce treabă bună!»

Din păcate, la noi în țară se circulă foarte puțin cu trenurile. În țările civilizate ați văzut despre ce trenuri vorbim...

Sperăm să ajungem cândva și noi acolo, pentru că este mult mai frumos să circuli cu trenul decât să conduci șapte ore una-ntruna.

Eu am fost la București și cu mașina personală, știu ce înseamnă să conduci 580 de kilometri. Și am fost și cu trenul, la cușetă. M-am pus în pat la ora 7, și la 5 dimineața am fost în București. Altceva!", explică Grapini.

E convins că vizionarilor li se va face dreptate într-o zi, fiindcă nicio idee genială nu răzbate așa, de azi pe mâine. Acea linie de tren poate asigura renașterea turismului din zonă, ne asigură primarul.

"Nu putem impune viziunea noastră asupra ministerului, dar este păcat să închidem orice a fost valabil cândva. Ar trebui să modernizăm și să aducem plusvaloare. Iar viziunile sunt pe termen lung și mediu, nu pe termen scurt.

Pe viitor, dacă n-o s-o redeschidă, ne gândim să o luăm în privat, noi, primăriile de pe traseu, și să facem un tren de croazieră, genul mocăniță.

Rodna a devenit recent stațiune turistică de interes local, și acest tren ar putea prelua turiștii de la Ilva Mică. Într-un viitor, nu mâine, nu anul viitor, această rută se va redeschide".

*

Pe ce s-au cheltuit 1,2 milioane de lei

"Pentru reluarea circulației trenurilor în condiții de siguranță pe traseul Ilva Mică – Sângeorz-Băi – Anieș – Rodna Veche au fost necesare lucrări de consolidare a infrastructurii și a componentelor feroviare.

În acest sens, Regionala de Căi Ferate Cluj a derulat în regie proprie lucrări de reparații la linie (20,5 kilometri), revizia tuturor aparatelor de cale, înlocuirea componentelor de prindere, precum și montarea a 900 de traverse de lemn în linie și a 132 de traverse speciale pe poduri.

De asemenea, s-a intervenit pentru decolmatarea albiilor podurilor și podețelor, iar pentru semnalizarea în zona trecerilor la nivel s-au montat 54 indicatoare STOP, 76 indicatoare Crucea Sfântului Andrei (simplă) și 100 de stâlpi de atenționare pentru personalul feroviar, care au drept scop emiterea semnalelor acustice de la bordul locomotivei". (Comunicat din vara lui 2017)

Reacția Asociației Pro Infrastructura

"Compania se laudă cu 900 de traverse de lemn noi (adică aproximativ 3% din cele de pe întreaga linie). A înlocui 3% din traversele de lemn, în anul 2017, înseamnă cel mult o cârpeală sinistră, nu o lucrare decentă, demnă de o ţară modernă, membră UE". (Sursa: news.ro)

*

"Mulțumesc tuturor colegilor din PSD pentru votul dat în cadrul ședinței CEx, în special premierului Viorica Dăncilă, pentru încrederea de-a face parte din echipa sa, președintelui PSD, Liviu Dragnea, pentru că a crezut în mine, dar și liderului PSD Neamț, Ionel Arsene, pentru că m-a sprijinit cu toată determinarea.
Votul primit astăzi mă onorează și mă determină să preiau cu și mai multă hotărâre proiectele din infrastructură, care așteaptă să fie soluționate de luni bune".

Text postat de Răzvan Cuc pe Facebook,
miercuri, 20 februarie 2019

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează