Europa se sufocă, politicienii negociază. Ce spun europarlamentarii români care au votat împotriva unei legi pentru mai mult verde

În Europa, 8 din 10 habitate sunt degradate și mai bine de 60% din soluri sunt în stare proastă. Continentul cu cea mai mare dezvoltare economică este acum regiunea care se încălzește cel mai rapid, potrivit oamenilor de știință. Europa este însă și locul unde anul viitor vor avea loc alegeri, așa că natura se negociază amendament cu amendament, în funcție de culoarea politică și de interesele electorale ale fiecărui partid.

Așa numita „lege pentru restaurarea naturii”, care prevede adoptarea a noi măsuri pentru protecția naturii până în 2030, a trecut într-o formă diluată de Parlamentul European, după o bătălie crâncenă între socialiști și verzi, de-o parte, și conservatorii aliați cu extrema dreaptă, de cealaltă: 336 de voturi pentru, 300 împotrivă și 12 abțineri. 

Printre cei care au votat împotrivă s-au numărat și mai mulți eurodeputați români. Așa că i-am întrebat, printre alții, pe europarlamentarii Rareș Bogdan, Gheorghe Falcă, Cristian Terheș, Carmen Avram sau Maria Grapini de ce au spus NU legii pentru restaurarea naturii, în condițiile în care documentul inițiat de Comisia Europeană e susținut de mii de oameni de știință din Europa și asumat recent de guvernul României. 

Presiuni de ambele părți: Greta Thunberg intimidează europarlamentarii cu degetul mijlociu în sus 

„Da agriculturii durabile!” – era scris pe pancartele fermierilor care au ieșit în stradă și au blocat circulația cu tractoarele în Strasbourg, miercuri, 12 iulie, în ziua votului. Peste drum de ei, la numai câțiva metri, activiștii de mediu strânși în jurul Gretei Thunberg strigau că „fără o natură sănătoasă nu există mâncare sănătoasă.” 

Câteva ore mai târziu, plenul Parlamentului European vota o lege pentru restaurarea naturii mult modificată față de variantele inițiale, tocmai în favoarea sectorului agricol. Greta a arătat sălii degetul mijlociu, spre indignarea Mariei Grapini, care a pârât-o pe tânăra activistă.  

„A fost prezentă Greta în Parlament, din păcate au surprins-o colegii și au fotografiat-o cum făcea semnul acela obscen din balcon în momentul în care a trecut raportul. Chiar le-am sugerat să o dea în online”, rememorează Maria Grapini, care acuză un puternic lobby făcut de mișcarea ecologistă pentru această lege esențială în strategia Uniunii Europene de a deveni climatic neutră (zero emisii de carbon) până în 2050.

În forma inițială, propusă de Comisia Europeană, legea pentru biodiversitate și mediu prevede refacerea a 80% din habitate, fie ele terestre, maritime, forestiere sau urbane. 

Folosirea pesticidelor ar urma să fie redusă la jumătate până în 2030, pentru ca declinul populațiilor de albine să se oprească, iar tendința să se inverseze. Comisia propune totodată ca până în 2030 să nu mai existe nicio pierdere netă de spații urbane verzi, iar suprafața acestora să crească cu 5%, până în 2050, o măsură care pune în alertă dezvoltatorii imobiliari. 

Alte două prevederi au creat însă tensiuni în Parlamentul European: redarea către natură a 20% din suprafețele pe care acum se face agricultură prin readucerea lor la forma inițială, fie mlaștină sau teren inundat, dar și crearea a cel puțin 25 de mii de km de râuri care să curgă liber, fără diguri, baraje și alte intervenții umane. Ambele au căzut la vot și au fost eliminate din viitorul text al legii. 

Pentru fiecare 1 euro investit în restaurarea naturii se câștigă între 8 și 38 de euro, valoare economică adăugată, prin îmbunătățirea securității alimentare și a rezistenței în fața schimbărilor climatice, a argumentat în ultima perioadă și în tot acest context Comisia Europeană. A fost susținută de o scrisoare deschisă semnată de 6.000 de oameni de știință de pe continent. Aceștia au avertizat că oponenții legii „nu numai că nu au dovezi științifice, dar chiar le contrazic.”

Unii eurodeputați români tot nu s-au lăsat însă convinși. De altfel, grupul conservator al Popularilor Europeni, din care fac parte PNL, UDMR și PMP, a fost acuzat că răspândește dezinformări pe marginea acestui dosar, tocmai pentru a da bine în ochii electoratului de acasă.

Rareș Bogdan, îngrijorat pentru terenurile agricole și fermieri 

Pentru liberalul Rareș Bogdan, fost jurnalist și om de televiziune, problema din spatele acestei legi esențiale pentru natură ar fi de fapt vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans (Partidul Socialiștilor Europeni). Rareș Bogdan, membru în grupul Popularilor Europeni, susține pentru PressOne că Timmermans ar fi „refuzat să furnizeze o evaluare actualizată a impactului economic și social, în special în ceea ce privește securitatea alimentară.”

Totodată, eurodeputatul român susține că legea a fost elaborată „înainte de invazia rusă în Ucraina”, prin urmare „consecințele războiului nu au fost luate în considerare.”

În evaluarea lui Rareș Bogdan, agricultura, silvicultura, piscicultura și comunitățile rurale ar fi urmat să sufere, pentru că „sunt impuse obiective suplimentare și rigide, care depășesc cu mult obligațiile internaționale asumate de UE, fără alternative cu privire la modul în care să fie asigurată viabilitatea economică.”

Europarlamentarul român susține că asupra sa și a colegilor din legislativul comunitar s-ar fi făcut presiuni, inclusiv prin campaniile unor organizații neguvernamentale de Mediu,  finanțate de Comisia Europeană. „Procedând astfel, el (n.r. Frans Timmermans) a încălcat rolul CE și a provocat daune pe termen lung relației dintre Comisie și Parlamentul European”, mai crede Rareș Bogdan. 

Europarlamentarul român amintește că trei comisii, printre care și cea de Agricultură (AGRI) au respins legea și e de părere că cei de la Comisia Europeană „ar trebui să retragă propunerea și să prezinte o propunere revizuită și orientată spre viitor după vară.” 

Gheorghe Falcă: „Să demolezi cartiere ca să aduci din nou spații verzi”

Gheorghe Falcă (PNL / PPE) este o figură proeminentă în politica românească, cunoscut mai ales prin mandatele de primar al Aradului pe care le-a avut (între 2004 și 2019). Falcă este acum eurodeputat în grupul Partidului Popular European și se află printre cei care au votat împotriva Legii Restaurării Naturii. Crede că „s-a exagerat foarte mult cu această lege” și că „este foarte greu să revii la natura din 1950.”

„Asta înseamnă să renunți la desecările din zona Brăilei, la zeci de mii de hectare. Și regularizările pe care le-a făcut România pentru râuri ar trebui schimbate. La fel în Olanda, desecările unde s-au făcut noile cartiere de case ar trebui anulate”, argumentează europarlamentarul român.

Pentru Gheorghe Falcă, inițiativa pentru natură ar fi un exces de zel al Verzilor europeni și al celor de la Renew Europe, care „au confundat mediul cu dezvoltarea socio-economică a acestui continent.”

Documentul prevede însă și protecția spațiilor verzi din orașe, vânate de dezvoltatorii imobiliari, așa că l-am întrebat pe Gheorghe Falcă dacă nu era și aceasta o prioritate, mai ales că a fost foarte mulți ani primar în România. „Și acea parte sună rău, pentru că înseamnă să demolezi cartiere ca să aduci din nou spațiile verzi”, crede Falcă. 

„Noi știm că avem o legislație europeană prin care trebuie să avem un număr de metri pătrați de spații verzi pentru cetățeni și lucrul acela se face în dezvoltarea urbanistică”, adaugă fostul primar al Aradului.

Uniunea Europeană recomandă un minimum de 26 de metri pătrați de spațiu verde pentru fiecare locuitor, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății recomandă 50 de metri pătrați/cap locuitor. Orașele mari din România nu respectă acești parametri, după cum a arătat PressOne, în repetate rânduri. 

„Unii încearcă să obțină această medie de spațiu verde pe cap de locuitor, alții o să o obțină în timp”, comentează Gheorghe Falcă. 

Carmen Avram: „A fost o luptă crâncenă ca acest dosar să treacă”

Fostă jurnalistă, Carmen Avram a fost trimisă pe listele PSD în Parlamentul European, unde face parte din grupul politic Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D), susținător al legii pentru restaurarea naturii. 

Avram este însă membră și în comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI), unde au fost eliminate tocmai prevederile care vizau redarea a 20% din terenurile agricole către natură, la starea inițială și asigurarea cursurilor libere de râu în Europa. 

„Dosarul nu a fost negociat de AGRI. Din nenorocire a fost negociat de Comisia pentru Mediu. A ajuns în final într-o fază care devenise insuportabilă pentru sectorul agricol. Însemna o întoarcere cu 70 de ani în urmă”, afirmă Carmen Avram, care a susținut diluarea legii, prin exceptarea sectorului agricol de la prevederile documentului. 

Apoi, la votul final din 12 iulie, S&D a votat aproape in corpore Da pentru o lege care oricum își pierduse mult din voce, pentru că „s-a făcut un compromis”, după cum admite Carmen Avram. Deși într-un final a trebuit să susțină inițiativa pentru biodiversitate și natură, eurodeputata transmite că „oamenii care au votat împotrivă nu au vrut neapărat răul și oamenii care au votat pentru n-au vrut neapărat binele.” 

„Dosarul trebuie văzut în luptele politice foarte foarte mari care se dau în Parlamentul European, pentru a se lovi acasă.” Carmen Avram descrie o atmosferă ostilă, electorală, încă dinaintea startului campaniei pentru europarlamentarele de anul viitor. Lideri care stau prost în sondaje ar vrea să vrea să transmită alegătorilor din țările lor o victorie, crede deputata europeană. 

„S-a negociat fiecare vot în parte, cu amenințări și șantaj, probabil. Faptul că unii se bucură și alții acuză nu înseamnă că cei care se bucură chiar au făcut un bine Europei. Se bucură pentru că au alegeri în scurt timp.”

În dialogul cu PressOne, eurodeputata română insistă că sectorul agricol „își face deja partea” pentru combaterea schimbărilor climatice și că este deja suprareglementat în acest sens, de alte legi și politici europene, inclusiv de Politica Agricolă Comună. 

„Nu avea nevoie de ceva care să vină peste și să spună după ce ați aplicat toate lucrurile astea, acum trebuie să mai renunțați la 100.000 de hectare de teren agricol în România ca să salvați natura.”

Am întrebat-o pe Carmen Avram de unde provine cifra invocată, cele o sută de mii de hectare care ar periclita siguranța alimentară a României. „E un calcul estimativ pe care mi l-a spus un expert din sector și care include Insula Mare a Brăilei, Lunca Dunării și toate zonele care pe traseu au fost desecate și transformate în terenuri agricole”, a răspuns Carmen Avram. 

Nicolae Ștefănuță (Grupul Verzilor) acuză un fake news. „E la latitudinea statului să stabilească unde face refacere”

Nicolae Ștefănuță (independent) face parte din Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană și este printre europarlamentarii care au susținut vocal Legea Restaurării Naturii. Și el reclamă pentru PressOne că întreg climatul creat în jurul inițiativei pentru biodiversitate este de fapt unul electoral.

„Popularii europeni, din care fac parte PNL, UDMR și PMP din România, au luat ostatic Planul Verde European, tot ce înseamnă natură, după ce patru ani l-au susținut. Vin alegerile și ei se gândesc că vor face alianță cu extrema dreaptă. Despre asta este vorba”, spune Nicolae Ștefănuță.

Invocă mafia imobiliară și crede în context că protejarea spațiilor verzi din orașe „este un câștig esențial pentru România”. De altfel, pentru Ștefănuță „asaltul asupra spațiilor verzi din România are legătură cu ceea ce se legiferează în această perioadă în Europa.”

„Per ansamblu sunt mulțumit de lege, mai ales că se salvează spațiile verzi din orașe, se refac ecosisteme din păduri, se restabilesc populații de albine. Acestea sunt lucruri bune și pentru România.”

Europarlamentarul amintește că statul român s-a pronunțat oficial în favoarea legii privind restaurarea naturii. România face parte din grupul celor 20 de țări membre care au susținut inițiativa, în Consiliul Uniunii Europene, care are rol de co-legiuitor în acest dosar.

„Mie mi se pare schizofrenic ca guvernul să voteze pentru și partidele din el împotrivă. Ce politică e asta? O politică de vrăjeală a populației: una zic la Bruxelles și alta zic la București”, reclamă Nicolae Ștefănuță, membru supleant în comisia pentru mediu. El le răspunde și liberalilor și popularilor europeni precum Rareș Bogdan, care au acuzat că studiile Comisiei Europene nu ar fi bine fundamentate. 

„Are PNL un studiu de impact mai bun? Nu știu pe ce bază se fac aceste aprecieri. Mai mult, suntem în iulie 2023. Legislația a pornit înainte de război, dar a continuat și a primit votul acum, ținând cont de evoluția conflictului”, afirmă Ștefănuță. 

Acesta susține și că „în niciun caz” legea nu ar fi însemnat re-inundarea Insulei Mari a Brăilei. „Fiecare stat trebuie să-și facă un plan de refacere a unei suprafețe de teren și nu te obligă nimeni să o faci acolo. E la latitudinea statului să stabilească unde face refacere”, spune Nicolae Ștefănuță, care reclamă și un lobby puternic făcut de marii fermieri, inclusiv din România. 

Špela Bandelj, GreenPeace: „Politicienii folosesc natura pentru a fi realeși”

Špela Bandelj este coordonator regional de programe și se ocupă de biodiversitate în Centrul și Estul Europei. I se pare „înfricoșător să vezi cum politicienii folosesc natura pentru a fi realeși și cum ignoră urgența unei intervenții adevărate.”

Pentru activiștii de mediu precum Špela, vestea bună este că legea pentru refacerea naturii nu a fost respinsă, în condițiile în care propriile evaluări ale Uniunii Europene, făcute prin Agenția de Mediu, arată că 80% din natura continentului este alterată. 

Articolul 9 din proiectul de regulament viza, spre exemplu, refacerea a 30% din mlaștinile drenate până în 2030 și 70% până în 2050. Este unul din articolele la care s-a renunțat, pe parcurs. 

„Este alarmant că s-a renunțat la componenta care prevedea restaurarea ecosistemelor în zonele unde omul face agricultură. Noi credem că e evident faptul că lobby-ul industriei de agricultură a avut o influență asupra legii”, spune Špela Bandelj pentru PressOne. 

De altfel, o investigație recentă a mai multor publicații europene, inclusiv din România, publicată sub umbrela Lighthouse Reports a arătat cum guvernele sprijină un grup de lobby extrem de influent la Bruxelles, în dauna fermierilor mici și medii din Europa. 

Am întrebat-o pe reprezentanta GreenPeace dacă în forma ei originală, legea ar fi obligat România să își inunde din nou Marea Baltă a Brăilei, astăzi una din cele mai mari ferme europene. „Legea oferă de fapt flexibilitate. Țările ar trebui să decidă singure cu ce zone de pe teritoriile lor naționale pot contribui la planul de restaurare a naturii. Astfel de afirmații nu au justificare.”

O dezinformare este și afirmația că legea pentru restaurarea naturii ar pune în pericol siguranța alimentară, e de părere Špela Bandelj. 

„E clar că numai ecosisteme agricole sănătoase vor mai putea să asigure o hrană sănătoasă, în viitor. Dezinformările care au circulat pe marginea Legii Restaurării Naturii au fost clarificate de comunitatea oamenilor de știință din toată Europa. În primul rând știința este cea care ne spune că trebuie să facem ceva cu natura acestui continent, ca să supraviețuim schimbărilor climatice (n.r. climate breakdown).”

Frustrați că în jurul acestei legi esențiale roiesc dezinformările, aproximativ 6 mii de oameni de știință au publicat un document prin care îi contrazic, cu argumente, pe cei care susțin că prevederile legii pentru biodiversitate ar amenința locurile de muncă, sustenabilitatea producției de alimente sau a agriculturii sau ar prejudicia pescuitul. 

Un europarlamentar român simte însă că ceva e putred în Danemarca. 

Eurodeputat român: „Problema mea este cu supravegherea în masă a populației”

Cristian Terheș a fost trimis în Parlamentul European din partea Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD) și face parte, în legislativul comunitar, din Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni. 

Se declară profund nemulțumit de aceleași articole care într-un final au fost eliminate din lege: cele referitoare la terenurile agricole și la cursurile de apă. Efectele, crede Terheș, „ar duce implicit la creșterea prețului mâncării naturale, ceea ce nu cred că dorește cineva.”

Europarlamentarul român condamnă întregul Pact Verde, din care legea pentru restaurarea naturii face parte. „S-a dovedit deja că a fost cea mai mare eroare pe care Europa a făcut-o, pentru că a condus până în momentul de față la creșterea prețului energiei, la dependența energetică de Rusia și implicit la sărăcirea unei largi părți din populației.”

Pentru eurodeputați precum Cristian Terheș, întreaga reformă și tranziție spre verde sunt instrumente pentru un cu totul alt scop. 

„Ursula von der Leyen a spus, când a candidat în 2019, că emisiile au un preț care trebuie să ne schimbe comportamentul. Prin urmare toată această politică verde n-are legătură cu salvarea planetei, ci cu controlul populație. A spus-o ea: cu schimbarea comportamentului oamenilor într-un anumit fel. Problema mea este cu supravegherea în masă a populației și o văd”, afirmă Cristian Terheș, pentru care natura pare o victimă colaterală în cu totul alte războaie. 

Maria Grapini: „N-am făcut nici autostrăzi, că era un greiere”

Împotriva legii se pronunță și Maria Grapini, chiar dacă face parte din grupul politic al socialiștilor, S&D. Spune pentru PressOne că nu a votat deloc și că nici măcar nu a accesat varianta de „abținere”, pentru că ar fi fost un avantaj pentru susținătorii legii. 

Grapini cere „un echilibru între protejarea naturii și agricultură” și crede că deciziile referitoare la ce dă înapoi fiecare stat membru naturii trebuie să aparțină autorităților naționale.

„Fiecare țară are o specificitate. Aș fi vrut să dea mai multă libertate statelor membre în context național, să stabilească ele echilibrul. Că am mai avut și Natura 2000 și acum sunt pârloage pe-acolo și n-am făcut nici autostrăzi, că era un greiere.”

Și Maria Grapini arată spre Comisia Europeană, pe care o acuză de „o dublă măsură care alimentează euroscepticismul.” În viitorul Parlament European, centrul va avea de suferit și vor crește exponențial extremele dreaptă și stângă, crede Grapini. 

Legea pentru restaurarea naturii are un viitor incert

După votul din 12 iulie, Parlamentul European începe negocierile cu Consiliul Uniunii Europene (cu statele membre n.r.), pentru a stabili varianta finală a legislaţiei. Oficial, acest pas ar urma să fie făcut miercuri, 19 iulie, mai ales că președinția spaniolă a Uniunii a transmis că vrea să finalizeze negocierile pe dosar până la sfârșitul anului. 

Consiliul are propria poziție de negociere, care prevede că statele membre trebuie să restaureze cel puţin 30% din suprafaţa totală a habitatelor (terestre, costiere, de apă dulce şi marine) care nu sunt în stare bună. 

Între timp, Europa e sufocată de un val de căldură numit „Cerberus”, cu temperaturi de 60 de grade Celsius la nivelul solului, la soare. Anticiclonul a declanșat coduri roșii de caniculă în Spania, Italia și Grecia, iar meteorologii se așteaptă să fie doborâte recorduri absolute de temperatură.

Din cauza caniculei, vara trecută au murit în Europa peste 60 de mii de oameni și în următorii ani ar putea atinge o sută de mii, a arătat Institutul Naţional Francez pentru sănătate, în colaborare cu Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona. Conform prognozelor, în București urmează o săptămână cu temperaturi de 34-37 grade Celsius, zi după zi.

Oficial, când europarlamentarii și ceilalți oameni politici votează, Europa se încălzește de două ori mai repede decât restul lumii.