REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Donează

Pentru sugestii de materiale sau colaborări, scrieți-ne la adresa: contact@pressone.ro.

Pentru parteneriate media, proiecte sau dacă doriți să fiți partenerul nostru și să susțineți PressOne: marketing@pressone.ro.

Traficul este una dintre principalele surse de poluare a aerului. Foto: Lucian Muntean

Cum fac autoritățile controale în trafic și la service-uri auto: „una din două mașini are probleme tehnice”

Una din două mașini controlate în trafic în prima jumătate a anului are probleme tehnice, potrivit Registrului Auto Român (RAR). Un comunicat de presă recent arată că din cele aproximativ 45 de mii de autovehicule controlate în trafic, 44,1% aveau deficiențe tehnice majore și că aproape 3% aveau ITP-ul fals, expirat sau anulat. 

PressOne a întrebat RAR cine este responsabil de această situație, cum se fac concret controalele în trafic sau cum explică instituția incidența crescută a mașinilor găsite cu nereguli grave. România este, statistic, țara cu cele mai multe decese provocate de accidentele rutiere din UE. 

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

„Cazanul” lui Marian 

Marian e angajat la o firmă de instalații și bricolaj, unde se ocupă cu partea de livrări la domiciliu. Astăzi transportă un geam pentru o cabină de duș, pe care clientul îl vrea returnat, și niște lavoare. 

În timpul liber se declară pasionat de mașini: are două, o Skoda Fabia din 2002 și un Seat „mai nou”, un fel de mașină de duminică, cu care iese la ocazii speciale. Despre Skoda spune că este doar aparent un „coteț” sau „cazan”, însă chiar și așa consideră că „merită să mai bage bani în ea”, pentru că mașina „aleargă”. 

Pentru Marian e din ce în ce mai greu ca mașina să treacă inspecția tehnică periodică, ITP-ul. „Nu trece de la gaze. E umblată toată, la motor. În acte are 100 de cai și ea de fapt are 160 CP. E modificat totul la ea”, spune proprietarul, care mărturisește că a umblat inclusiv la frâne, în condițiile în care „n-ai voie să te atingi de sistemul de frânare la mașină.”

„Sunt schimbate discurile la frâne, plăcuțele. N-ai voie să schimbi dimensiunea, dar eu am vrut discuri mai mari, ca să frâneze mai bine.”

Marian e din Alexandria și spune că acolo intenționează să meargă în curând, pentru că știe un service auto unde „ăia închid ochii”. Se așteaptă ca ITP-ul să îl coste între 300 și 500 de lei, bani pe care i-a pus deja deoparte. Știe că se poate și la București, dar mai greu și cu circuit închis, dacă problemele mașinii sunt grave. 

„Un tovarăș, care nici el nu trecea ITP-ul, și-a făcut pe-aici, pe la Obor. Nu-i ținea frâna de mână, mașina era roasă. Dar a trecut ca prin brânză. N-ai cum să zici că o mașină e sigură până la capăt. N-ai văzut că și o mașină din fabrică se strică, se astea? Nu poți să ai încredere în nimic.” 

Cum fac autoritățile controale în trafic

Registrul Auto Român susține, la solicitarea PressOne, că se fac zilnic controale în trafic, „cu cele 44 de autolaboratoare din dotare, repartizate câte unul la nivelul fiecărui județ.”

Pentru București și împrejurimi, autoritățile precizează că sunt alocate patru astfel de autolaboratoare, care funcționează cu doi angajați, dintre care unul are o funcție dublă: mecanic și șofer. 

„Autolaboratoarele de CTT sunt complet echipate, cu toată aparatura necesară efectuării inspecției tehnice periodice, inclusiv cu aparatura necesară pentru măsurarea nivelurilor emisiilor poluante. Echipajul CTT este format, în general, din inspector RAR și mecanic șofer.”

În București și împrejurimi, inspectorii RAR au controlat, în primele șase luni ale anului, în jur de 3 mii de mașini. Peste 73% prezentau neconformități tehnice. 

Cu toate acestea, responsabilitatea opririi mașinilor cu posibile probleme în trafic nu aparține celor de la Registrul Auto, ci Poliției Rutiere. PressOne a întrebat care sunt criteriile pe baza cărora sunt alese mașinile pentru control. 

Trafic auto aglomerat în București. Foto: Lucian Muntean

„Oprirea vehiculelor se efectuează de lucrătorii Poliției Rutiere. Modul de selectare a vehiculelor ce urmează a fi supuse CTT urmărește în special identificarea și oprirea acelor vehicule în cazul cărora există indicii privind o stare tehnică necorespunzătoare”, răspunde RAR. 

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Cum sunt controlate service-urile auto 

Potrivit legii, „Registrul Auto Român, prin Departamentul Supraveghere de Piață, are atribuții privind controlul operatorilor economici (service-uri auto n.red.) care efectuează activități de întreținere, reparații și modificări constructive ale vehiculelor rutiere, precum și de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz.”

La nivel național, potrivit datelor solicitate de PressOne, sunt 2.393 de stații unde șoferii pot merge să-și obțină inspecția tehnică periodică (ITP). 363 dintre ele sunt în București și în județul Ilfov. 

În principal RAR verifică însă doar dacă service-ul respectiv este sau nu autorizat, dacă are actele în regulă, dacă deține echipamentele corespunzătoare, dacă își desfășoară activitatea după reglementările impuse de lege și mai puțin starea tehnică a mașinilor aduse acolo pentru inspecție.

Strict legat de ITP, „supravegherea activităţii se realizează atât prin controale periodice programate, cât şi prin controale inopinate”, transmite instituția. Surse PressOne susțin însă că service-urile auto comunică între ele și se avertizează, pe grupuri închise de WhatsApp, în funcție de locul unde are loc acțiunea de control.

„Fiecare stație de ITP este supusă lunar cel puțin unui control programat, ulterior, în funcție de nivelul activității unei stații de ITP, numărul controalelor lunare crește corespunzător activității acesteia. Controalele inopinate includ reverificarea de un inspector RAR a vehiculelor ce sunt surprinse pe linia de ITP. Pentru fiecare stație de ITP se urmărește reverificarea unui procent de aprox. 3% dintre vehiculele prezentate la ITP”, justifică RAR. 

I-am întrebat pe reprezentanții instituției care sunt cele mai frecvente nereguli peste care dau, atunci când controlează starea autovehiculelor care au trecut inspecția tehnică periodică. 

Deficiențele tehnice cu incidența cea mai mare (…) au fost la lămpi, dispozitive reflectorizante și echipamente electrice, la sistemul de frânare și la șasiu și elementele atașate șasiului.

RAR nu comentează practicile unor service-uri auto și nu le invocă printre cauzele care provoacă un număr atât de mare de autoturisme care circulă pe șosele cu grave probleme tehnice. 

Vina ar aparține în schimb exclusiv proprietarilor de mașini 

În trafic sunt așadar oprite (de către Poliția Rutieră) și controlate (de inspectorii RAR) „doar acele vehicule care sunt susceptibile de a prezenta defecțiuni”. 

Cum se face însă că multe dintre aceste autovehicule au probleme, chiar dacă circulă cu acte în regulă? Unde este responsabilitatea, la service-ul auto care a dat voie autovehicului să circule în continuare sau la proprietarul mașinii? PressOne a cerut și în acest context un punct de vedere din partea Registrului Auto Român.

„Incidența crescută a vehiculelor cu ITP valabil ce sunt depistate cu deficiențe tehnice e cauzată de nerespectarea de conducătorii auto/deținătorii vehiculelor respective a legislației aplicabile.”

RAR amintește că o ordonanță de urgență din 2000 impune obligații clare proprietarilor. „(…) deținătorul certificatului de înmatriculare/înregistrare este răspunzător de menținerea vehiculului într-o stare corespunzătoare din punct de vedere tehnic în intervalul dintre două ITP, utilizând în acest scop numai sisteme, echipamente, componente, entități tehnice, piese de schimb și materiale de exploatare de origine sau omologate/certificate conform legislației în vigoare.”

În timp ce unii proprietari își verifică, repară și menţin periodic mașinile în stare tehnică bună, „numărul de defecte identificate la momentul efectuării ITP sugerează că un număr mare de proprietari nu fac acest lucru și se bazează pe ITP ca fiind o verificare primară de întreținere”, argumentează RAR.

Vechimea parcului auto din România

Potrivit datelor oficiale, vârsta medie a parcului auto activ din România a ajuns anul trecut la 15,2 ani, iar înmatriculate sunt puțin sub 10 milioane de vehicule. 

Cu alte cuvinte, majoritare sunt mașinile produse mai devreme de 2008, ceea ce face ca România să fie penultima într-un astfel de clasament, înaintea doar a Greciei. În Uniunea Europeană în ansamblu, vârsta medie a parcului auto este de sub 12 ani. 

Pentru RAR, „un parc auto îmbătrânit prezintă multiple efecte nedorite: lipsa sistemelor moderne care sporesc siguranța rutieră, creșterea emisiilor poluante chimice din marile orașe și frecvența mult mai mare de apariție a defecțiunilor.”

Pentru autoritățile centrale, posibilele soluții de intrare în conformitate sunt oricum limitate, chiar dacă proprietarii și-ar dori acest lucru. Principiul este simplu: o mașină veche presupune costuri din ce în ce mai mari, pe care de cele mai multe ori oamenii nu și le pot permite. 

„Am putea identifica printre posibile cauze de necorespundere tehnică şi, câteodată, alocarea de resurse financiare insuficiente pentru întreţinerea unui vehicul, mai ales atunci când aceasta este mai costisitoare. (…) S-a constatat de asemenea că, în timp, costurile necesare restabilirii stării tehnice a vehiculelor sunt din ce în ce mai mari, depărtarea față de standarde se mărește simultan cu creșterea vârstei acestora.”

Între timp, România nu are în continuare o taxă auto coerentă și care să nu mai poată fi atacată ulterior în instanță, așa cum s-a întâmplat în trecut.

De altfel, PressOne a relatat cum noncombatul Ministerului Mediului condamnă zeci de mii de români la moarte

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin Patreon:

Accesând https://www.patreon.com/pressoneRO

Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Poți redirecționa 3.5% din impozitul tău pe venit folosind formularul de mai jos. Dacă nu se încarcă, poți accesa acest link: https://formular230.ro/fundatia-pressone

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios