Cum a lăsat pandemia Sectorul 1 cu gunoiul la poartă

Despre maldărele de gunoaie adunate zilele astea pe trotuarele din Sectorul 1 s-a tot discutat. S-au adus în discuție cifre și contracte, s-au încercat explicații complicate, însă la sfârșitul zilei puțini locuitori ai sectorului au înțeles cu adevărat cum de au ajuns să sară peste mormane de deșeuri în descompunere, în mijlocul unei crize sanitare. 

Azi ascunși de zăpadă, sacii de gunoi neridicați de compania de salubrizare pot deveni, în săptămânile următoare, adevărate bombe biologice. 

Am încercat să aflăm ce fel de gunoaie a ridicat Romprest din Sectorul 1, de pe data de 27 noiembrie de când s-a declanșat criza de salubrizare și până acum, și cum se explică faptul că unele zone sunt mai curate decât altele. 

Apoi, ne-am pus întrebarea cum de a ajuns cel mai bogat sector al Bucureștiului să se transforme într-un maldăr de gunoi și de ce se află primăria cu cel mai mare buget din Capitală în incapacitatea de plată a facturilor. 

Răspunsul, pe scurt, poate fi considerat un paradox românesc: spălatul excesiv al străzilor timp de șase luni face astăzi din Sectorul 1 cel mai murdar sector al Bucureștiului.

De ce sunt mai multe gunoaie pe străzile din Sectorul 1? 

La sfârșitul lunii noiembrie, pe măsură ce gunoaiele din Sectorul 1 creșteau pe străzi și pe arterele principale, conflictul dintre administrația locală și compania de salubrizare Romprest a început să se accentueze. S-au aruncat acuzații de facturi umflate și amenințări cu executare silită, s-au mobilizat actori și voluntari pentru strângeri de gunoaie și s-a vorbit mai mult despre „mafii” decât despre soluții. 

Un răspuns comun al tuturor părților ar fi o serie de facturi restante, în valoare cumulată de 95 de milioane de lei, pe care Primăria Sectorului 1 le are acum față de compania de  salubrizare. 

Romprest, compania care asigură serviciile de salubrizare și deszăpezire pentru acest sector, a anunțat luni, 7 decembrie, că resursele financiare disponibile ale firmei se vor încheia cel mai probabil săptămâna viitoare. 

Drept urmare, orice servicii prestate până acum de aceasta vor lua sfârșit până la achitarea facturilor restante de către autoritatea publică. 

„Se termină banii pe care îi mai avem din liniile de credit. Noi am solicitat un dialog instituțional, dar în lipsa lui și fără încasarea facturilor restante vom fi constrânși să sistăm toate activitățile”, a explicat Sorin Velicu, directorul operațional Romprest, pentru PressOne. 

Ca o consecință, cele 19 echipaje Romprest care aveau ca misiune doar colectarea deșeurilor necontrolate – adică gunoaiele voluminoase, de la obiecte vechi de mobilier, la echipamente, cutii și saci menajeri aruncați în alte zone decât cele de colectare – au dispărut de pe străzi din motive de raționalizare a resurselor financiare. 

Velicu a explicat pentru PressOne că acest tip de deșeuri reprezentau o cheltuială mare pentru companie, fiind într-un volum „impresionant” – până la 80-90 de tone pe zi, adică aproximativ 600 m3 de gunoi. 

„Contează foarte mult și cât va ninge afară, că ninsoarea crește și cheltuielile de carburant, dar având în vedere că trebuie să plătim și salariile în ziua de vineri nu cred că mai prindem sfârșitul săptămânii viitoare în programul de salubrizare”, a continuat acesta.

În plus, compania nu mai adună în acest moment niciun fel de gunoi care nu se lasă exact în zilele de ridicare la punctele de colectare stabilite în regulament. 

„Să mă ierte Dumnezeu, sunt regulamente stabilite și de Primăria Generală, unde scrie clar că deșeurile care nu se aruncă în zonele de colectare nu se colectează decât după identificarea generatorului de către Poliția Locală. Deci deșeurile care nu se colectează acum de noi sunt cele aruncate abuziv pe domeniul public, în alte zile decât cele de colectare și în alte locuri decât cele stabilite prin regulament.

Iar locurile despre care vorbesc sunt în dreptul fiecărei case unde am dat recipiente, la platforma de la asociația de proprietari, la ghena de gunoi de la asociația de proprietari și în locurile stabilite cu agenții economici pe baza contractelor cu aceștia”, a completat Velicu care a ținut să precizeze și că serviciile acestea vor mai fi prestate în continuare doar atât timp cât vor mai avea bani. 

Și, totuși, de cât timp nu a mai plătit Primăria Sectorului 1 facturile la gunoi? 

Aici răspunsurile diferă. Oliver Păiuș, consilier USR în Consiliul Local S1 aflat acum la al doilea mandat, susține că vechea administrație nu și-a mai achitat datoriile față de Romprest încă din lunile martie-aprilie.

De partea cealaltă, fostul primar Daniel Tudorache spune că acestea „sunt minciuni”  și că la plecarea sa din primărie, pe 27 septembrie, existau doar două luni restante la salubrizare. 

„Cred că în ședința din luna august sau iulie am solicitat Consiliului aprobarea unui împrumut și începuseră să facă demersurile, dar dacă după 27 septembrie nu am mai fost eu, nu s-a mai continuat. Deci astea sunt minciuni, doar două facturi erau restante când am plecat eu”, a declarat Tudorache pentru PressOne.  

Afirmația lui Daniel Tudorache este susținută și de Sorin Velicu, care a precizat că ultima factură încasată de Romprest a fost în luna iulie pentru luna anterioară.

De atunci, practic, Primăria Sectorului 1 a continuat să strângă datorii pe toate lunile iulie-octombrie – facturi pentru care au expirat inclusiv perioadele de grație de 45 de zile – dar și noiembrie și atât cât se va mai presta, incomplet, pe luna decembrie. 

De ce nu s-au mai plătit facturile? 

Clotilde Armand a explicat într-o postare pe Facebook că Primăria Sectorului 1 nu își mai permite să plătească serviciile de curățenie, pe de-o parte pentru că suma totală pe care o prevede Romprest până la sfârșitul anului nici măcar nu a fost bugetată în bugetul local, deci banii nu ar exista, iar pe de altă parte aceasta acuză compania că „ar fi umflat” costurile și că nici dacă ar avea sumele de bani necesare nu ar putea să achite niște „facturi întocmite incorect”. 

Oliver Păiuș confirmă situația și susține că suma prognozată la începutul anului pentru serviciile de salubrizare a fost cu 140 de milioane mai mică, lucru care pune clar în dificultate actuala administrație. 

„Finanțarea începe în fiecare an cu bugetarea serviciului respectiv. La salubrizare au fost bugetate 90 de milioane. În condițiile în care contractul a ajuns în 2019, prin Anexa 11, undeva la 230 de milioane. Deci tu ca administrație nu poți să bugetezi 90 de milioane când în contract îți scrie 230. Rectificările ulterioare ne-au mai dat încă 60 de milioane. Dar tot nu acoperă suma contractuală,” a explicat Păiuș.

Întrebat care este motivul pentru care Primăria nu și-a mai achitat facturile încă de pe vremea mandatului său, fostul primar al Sectorului 1 Daniel Tudorache a venit cu răspunsuri contradictorii.

Deși recunoaște că a existat o ședință de Consiliu Local în vară în care a cerut un împrumut pentru a achita facturile restante și sumele ce aveau să se strângă, deci că la momentul plecării sale Primăria Sectorului 1 nu avea banii necesari pentru salubrizare, acesta îi transmite acum actualului primar că singurul motiv pentru care nu achită restanțele este că nu vrea, nu că nu ar avea cu ce.

„Spuneți-i lui Clotilde Armand că sunt bani în primărie. Sunt 220 de milioane de RON la Societatea de Investiții acolo unde trebuia să construiască spitalul. Bănuiesc că nu mai vor să construiască spitalul, deci au 220 de milioane. Poate să cheltuiască și să plătească și să îi mai și rămână pentru altceva. Dar ea a spus clar că nu va plăti Romprestul, chiar dacă are bani”, a precizat Tudorache pentru PressOne. 

Cum a ajuns Primăria Sectorului 1 fără bani?

Fostul primar PSD dă vina pe pandemie și spune că toate cheltuielile neprognozate la începutul lui ianuarie au dat peste cap bugetul local. Acesta este și motivul pentru care administrația Sector 1 avea nevoie de împrumuturi încă din luna iulie. 

„Banii prognozați la începutul anului nu au prevăzut și cheltuielile în plus cu pandemia, de-aia sumele nu s-au mai respectat. Primăria a cumpărat în aceeași perioadă și acele tablete pentru elevi, deci au fost bani peste ce s-a prognozat în ianuarie care nu erau în calcul”, a explicat Daniel Tudorache. 

„Sumele care existau în buget au fost deturnate în mod voit către alte achiziții pentru care noi am făcut plângere la DNA”, spune însă și consilierul USR Păiuș. „Holterele  alea de la Caraiman, CT Mobil, studii de fezabilitate Dali – era vorba de 400 de milioane care nici nu existau, tabletele, 90 de milioane. Toate aceste așa-zise investiții au terminat tot ceea ce înseamnă bugetul Primăriei Sectorului 1”. 

Iar pe lista de cheltuieli neprevăzute impuse de pandemie, la Sectorul 1 s-a mai adăugat și spălatul stradal excesiv, cerință care a mărit facturile Romprest cu 30%. Mai exact, Sorin Velicu spune că pentru șase luni de străzi spălate cu o frecvență crescută, Primăria Sectorului 1 trebuie să achite în plus, pe lângă costurile clasice de salubrizare, încă 47 de milioane de lei.

„Circa 30% din facturile de salubrizarea stradală reprezintă comenzile suplimentare de spălare stradală, de când a început pandemia, adică din 31 martie până la zi. Bineînțeles că am spălat în zilele în care n-a plouat și în zilele în care temperatura n-a fost sub 7 grade. Dar am spălat cum ni s-a comandat – toate străzile asfaltate și trotuarele săptămânal și spălare mecanizată zilnică pentru toate străzile cu transport STB”, a clarificat directorul operațional Romprest. 

Ce înseamnă asta? Înseamnă că deși Romprestul avea prevăzut în contractul de bază spălarea trotuarelor a 224 de străzi lunar și a carosabilului respectiv în regim săptămânal, echipajele de curățenie au ajuns ca, în perioada 31 martie până la scăderea temperaturilor din octombrie, să spele peste 100 de străzi zilnic și 1000 de străzi săptămânal. 

Confruntat cu situația celorlalte sectoare cu privire la frecvența spălării străzilor, Daniel Tudorache a spus că nu e problema sa ce-au decis să facă ceilalți primari, dar că el a trebuit „să respecte legea”. 

„Noi aveam obligația să le spălăm pentru că primeam dispoziții din altă parte. Așa trebuia. Ne-au spus să spălăm de un număr de ori, deci am spălat conform hârtiilor care au fost solicitate,” a explicat acesta.

De cealaltă parte, Oliver Păiuș îl contrazice din nou și spune că nu ar fi primit nicio informare în Consiliul Local cu privire la obligativitatea spălării carosabilului. „Noi am fost informați că ar fi obligatoriu de spălat aceste străzi, dar eu n-am văzut această obligație, sau recomandare de la prefect. Am cerut să văd și eu ordinul prin care s-a solicitat această spălare a carosabilului și a trotuarelor. Nu l-am găsit”.

Mai mult decât atât, decizia de a spăla străzile obsesiv în Sectorul 1 este cu atât mai greu de explicat cu cât încă de la începutul lunii mai Organizația Mondială a Sănătății transmitea că măsura de utilizare a substanțelor dezinfectante pe străzi nu doar că nu ar fi eficientă împotriva coronovarisului, ci ar putea avea inclusiv efecte nocive asupra sănătății oamenilor.

Chiar și așa, Daniel Tudorache ne-a spus că nu consideră că frecvența solicitată de el pentru spălarea sectorului ar putea fi catalogată drept risipă.

Ce urmează? 

Reprezentantul Romprest a transmis Primăriei Sectorului 1 că, în lipsa unui dialog instituțional, până la finalul săptămânii viitoare întregul sector ar urma să rămână în întregime fără niciun fel de serviciu de salubrizare. 

Până atunci, Sectorul 1 va continua să arate diferit în funcție de nivelul de înțelegere și de educație al oamenilor, spune Sorin Velicu. Potrivit acestuia, explicația pentru care unele zone sunt curate iar pe altele se strâng munți de saci este aceea că unii respectă zilele de colectare și locurile destinate colectării de deșeuri, în vreme ce alții ignoră cu desăvârșire regulile stabilite prin contracte. 

„Fiecare adresă, fiecare asociație știe când se ridică fracția umedă, fracția uscată. Modurile și zilele când se colectează gratuit deșeurile voluminoase, cele electronice și electrocasnice, deșeurile vegetale – toate, toate sunt pe site”, a explicat acesta. „Nu trebuie decât să le respecte”. 

Consilierul USR Oliver Păiuș avertizează, în plus, locuitorii Sectorului 1 și că, în cazul nerespectării acestor reguli, vor începe să primească amenzi.

„Oamenii nu ar trebui să își lase gunoiul în fața caselor. Dacă vor continua să facă asta, vor urma amenzi. Gunoiul se ține în casă până în momentul în care ai contract cu firma de salubrizare să ți-l ridice. Nu vii cu el dimineața în pungă și îl arunci la piciorul stâlpului”, a adăugat Păiuș.

PressOne a încercat să o contacteze pe Clotilde Armand pentru a clarifica ce măsuri va lua administrația locală pe care o conduce începând de săptămâna viitoare când serviciile de salubrizare nu vor mai fi asigurate însă, până la momentul publicării articolului, aceasta nu a dat curs solicitării noastre. 

Am aflat, în schimb, de pe paginile de Facebook ale altor doi primari de sector că în urma unei întâlniri comune de ieri, 8 decembrie, s-a găsit o serie de soluții pe care ar urma ca experții să le pună în practică.

Între timp, e bine că a venit zăpada, care ascunde în fiecare an, pentru câteva zile, petele de pe obrazul Bucureștiului și al administrațiilor sale.