Cetatea inteligentă. În 2018, Alba Iulia testează 100 de aplicații de tip "smart city"

Un oraș bun e ca o petrecere faină: oamenii decid să rămână mai mult decât e necesar, fiindcă se simt bine.

E un panseu atribuit unui arhitect danez, Jan Gehl, care și-a făcut un renume din îmbunătățirea calității vieții urbane, orientând-o spre pietoni și bicicliști.

Acest panseu a devenit motto − afișat cu litere mari, la intrarea în birou − pentru administratorul public al municipiului Alba Iulia.

La 100 de ani de la formarea statului român modern, în cetatea Unirii vor fi testate 100 de aplicații inteligente: Alba Iulia este orașul-pilot din România unde, în 2018, se va studia impactul tehnologiilor necesare unui smart city.

Smart city: un concept-umbrelă

Ca să ajungi la sectorul unde pulsează ideile, trebuie să te afunzi, ca-n gaura de iepure, într-o primărie ca toate primăriile româneşti.

Treci pe lângă polițistul local, printre funcționari importanţi şi pensionari cu căciulile în mâini, și, pe un coridor aparent interminabil, pătrunzi în dimensiunea 2.0 a administraţiei.

Aici, în câteva birouri, sunt grupați oamenii care scriu proiecte europene. Lor li se datorează, în mare parte, noua față a orașului Alba Iulia − beneficiar al unuia dintre cele mai ample proiecte de restaurare duse la bun sfârșit în România.

Acum, în aceste birouri se discută despre conceptul de smart city. Dar nu acel concept priceput de Gabriela Firea, care, ca să-i flateze pe bucureșteni, le-a transmis că trăiesc într-un oraş inteligent fiindcă ei sunt inteligenți.

Și nici acela folosit în campaniile de imagine ale unor primari care mai cumpără un sistem de fluidizare a traficului sau mai lansează o aplicație mobilă de găsit locuri de parcare.

Unda verde.
Semafoarele inteligente.
Iluminatul inteligent.
Aplicații.

Când sunteți un pachet de nervi, așteptând bară la bară în drum spre job sau spre casă, vă întrebați inevitabil: de ce nu funcționează? Sau, dacă funcționează, de ce traficul îmi ia ore din viaţă în fiecare zi?

Fiindcă nu știm să le folosim, răspunde, fără să ezite, city-managerul municipiului Alba Iulia, Nicolaie Moldovan.

N-avem oamenii care să le întrețină și să le mânuiască, folosindu-se de atuurile pe care le aduce tehnologia înaltă, continuă el.

Pentru a obține acest lucru e nevoie de o schimbare în profunzime a administrației și a felului în care este abordată relația cu cetățeanul.

E nevoie de legi care să ne ducă înainte și de competență pentru alegerea unor tehnologii din domeniul Internet of Things (IoT) care să îmbunătățească în mod real viața oamenilor.

"Acolo unde există voință politică, orizontul de reglementare nu este foarte mare. Vedem și astăzi: dacă dorim să schimbăm legile justiției, reușim să rezolvăm în două săptămâni.

N-ar trebui, deci, ca legiferarea unui mod inteligent de a conduce orașele să fie o problemă. Dimpotrivă", spune Nicolaie Moldovan.

Nicolaie Moldovan, administratorul public al municipiului Alba Iulia. Foto: Raul Ștef

100 de soluții inteligente
la 100 de ani de stat național

"În strategia acestui oraș, componenta de dezvoltare inteligentă este plasată pe primul loc.

De ce Alba Iulia și nu alt oraș din România în această colaborare cu Guvernul?

Motivația a fost strict legată de unicitatea orașului în mentalul colectiv. Este orașul în care s-a născut statul român modern, iar anul acesta îi celebrăm centenarul.

În esență, Alba Iulia va fi în 2018 un centru expozițional, un laborator de testare, o colectivitate în care vor fi testate mai multe proiecte subsumabile conceptului de smart city.

Suntem un oraș prea sărac să ne permitem lucruri de proastă calitate. Atunci, decizia noastră a fost să testăm, înainte de a cumpăra și implementa ceva".

Nicolaie Moldovan, city manager Alba Iulia

Conceptul de smart city a apărut în urmă cu circa 10 ani, dar nu include o listă fixă de măsuri, ci descrie o viziune care trebuie să fie adaptată fiecărui oraş beneficiar.

Echipa din Alba Iulia, de pildă, se simte atașată de modelul de e-guvernare aplicat în Estonia.

"N-avem timp să inventăm mersul pe jos sau apa caldă. Sincer, pierdem vremea. Ne dăm seama că suntem în urmă", explică Nicolaie Moldovan.

Primarul Mircea Hava i-a dat mână liberă să strângă la Alba Iulia specialiști în reformă administrativă.

Acum, din echipa lui Moldovan fac parte, de pildă, mai mulți membri ai proiectului Gov IT Hub, lansat de premierul Cioloș în 2016 pentru a găsi soluţii la marile probleme din administrație.

La câteva zile după ce au demisionat din Guvern, ei au primit oferta de a lucra pentru Primăria Alba Iulia.

Una dintre porțile Cetății Alba Carolina. Foto: Romulus Oprișcan (c)

"O parte dintre ei s-au reunit sub cupola unui ONG care se numește Civic Tech. Am semnat un protocol ca să realizeze patru proiecte.

Le-am spus că, dacă nu au reușit cu Guvernul, o administrație de 70.000 de locuitori e condamnată să nu-i refuze. De aceea sunt aici.

Unul dintre proiectele la care vor lucra este site-ul Primăriei Alba Iulia, cu provocarea asta: să fie cel mai user friendly din România, dar să fie și un site util.

Dacă nouă ne iese, ar putea să devină interesate alte trei mii și ceva de administrații. Suntem ca turma, ne urmăm unii pe alții".
______

Ca să arate cât sunt de serioși în proiectul lor centenar, cei din Alba au încheiat un protocol cu Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale.

Documentul le va servi ca gir pentru invitațiile adresate companiilor multinaționale, firmelor locale ori start-up-urilor, de a face o vizită în Cetatea Unirii pentru a afla potențialul orașului.

Cu alte cuvinte, Alba Iulia se oferă să devină o comunitate pentru testarea unor soluții demo inteligente.

Pârtie de săniuș în interiorul Cetății Alba Iulia. Foto: Romulus Oprișcan (c)

Pentru companiile din domeniul IT, o astfel de bază e foarte atractivă, fiindcă pot afla cum pot fi îmbunătățite propriile softuri. Odată scalate, acestea pot fi aplicate ulterior pe piețe mult mai mari.

Acest model de inovație funcționează și în alte zone ale lumii.

"Pentru noi este important să înțelegem care produse și servicii funcționează și care nu, care sunt costurile de mentenanță și riscurile de securitate.

Vom folosi aceste informaţii pentru a concepe sănătos caietele de sarcini destinate achizițiilor publice", descrie Nicolaie Moldovan.

Este un plan pentru 365 de zile. Timp de un an, softurile alese pentru a fi testate vor culege date și vor fi modificate în funcție de analizele investitorilor și de răspunsurile cetățenilor.

Până la jumătatea lunii decembrie 2017, Primăria Alba Iulia a semnat 69 de contracte pentru testarea unor tehnologii inteligente.

Printre partenerii municipalității se numără Microsoft, Orange, Philips, Telekom sau ZTE, dar și 10 firme din cadrul Cluj IT Cluster.

Compania Orange, de pildă, a propus 14 proiecte. Unul dintre ele se referă la furnizarea de internet gratuit în cetatea Alba Carolina, în cele mai bune licee din oraș, la universitate, la gară și la autogară.

Au fost selectate și propuneri venite de la start-up-uri. O firmă pe nume FastOrder propune o aplicație de tip "Skip the line" (Scapă de rând), prin care se vor putea face precomenzi în restaurantele din Alba Iulia. Un alt start-up, White City Code, va implementa un chat pe site-ul primăriei.

Imagine de la târgul de Crăciun din Alba Iulia. Foto: Romulus Oprișcan ©

Alte exemple de softuri care vor fi testate în acest an?

"uRADMonitor" − aplicație unică în România − monitorizează calitatea aerului și a fost montată pe autobuzele companiei locale de transport în comun.

Aplicația de mobil e-albaiulia este un ghid virtual pentru obiectivele turistice, evenimentele și restaurantele din oraş. Această aplicație folosește tehnologia beacon-ilor − dispozitive care transmit informații pe telefon când utilizatorul se află în raza lor de acțiune.

e-albaiulia este folosită de administrație și pentru a le adresa cetățenilor întrebări despre calitatea serviciilor publice sau despre metode de decongestionare a traficului.

În faza de teste se află și un sistem din categoria Internet of Things (IoT) denumit LoraWan.

"E un sistem de telecomunicații care culege date de la senzori dispuși în tot orașul. De pildă, se măsoară situația debitului de apă în principalele puncte din oraș.

E un sistem foarte complex, fiindcă e o emisie din subsol, cu problemele tehnice aferente. Dar ne ajută să măsurăm în timp real parametrii din rețea", explică Valentin Volnica, care este managerul proiectelor de tip smart city din Alba Iulia.

La rețeaua senzorilor LoraWan este cuplat și unul dintre cele trei sisteme de iluminat inteligent. Acesta a fost furnizat de compania chineză ZTE și permite reglarea, după orele zilei, a nivelului de energie de care beneficiază orice corp de iluminat din oraș.

Volnica ne dă și o definiție filosofică a ceea ce înseamnă un oraș inteligent. Acesta, spune el, este ceea ce nu se vede, dar care face ca întreaga administrație să funcționeze în consonanță.

Omul a lucrat vreo 20 de ani în telecomunicații și are o curiozitate nedisimulată față de noile tehnologii. Ne arată un beacon de felul celor montate în corpurile de iluminat din Cetatea Alba Carolina.

"Nu se văd, domnule, odată chiar am căutat unul și ne-a luat o grămadă până l-am găsit!"

Restaurată complet, cetatea Alba Carolina arată spectaculos. Foto: Romulus Oprișcan ©

Administrația orașului nu a impus criterii de selecție a aplicațiilor ce vor fi testate în 2018. Nu există plafon de buget și nici termen-limită pentru proiectele-pilot.

"Suntem asediați de oferte comerciale, foarte consistente din punctul de vedere al prezentării.

Toți ne spun că sunt cele mai bune, cele mai ieftine și cele mai rezistente servicii, dar noi nu avem capacitatea tehnică și nici experiența care să ne permită să evaluăm dacă, într-adevăr, ce ni se spune corespunde realității.

Şi-atunci, am zis așa: «Haideți să convenim o formulă de colaborare în care voi, companiile, ne arătați cum funcționează produsul sau serviciul vostru»", punctează administratorul public Nicolaie Moldovan.

Parteneriatul public-privat. Nevoia de legislaţie

Toate reședințele de județ au nevoie de un Centru de Management Inteligent al Orașului, este de părere Nicolaie Moldovan.

Un astfel de comandament local ar aduce la aceeași masă angajați de la furnizorii de utilități, din instituțiile de siguranță, din spitale, companii de comunicații, unități școlare etc.

"Trebuie să existe o legislație care să-i oblige pe deținătorii informațiilor critice să le folosească în comun, să existe o platformă care să agrege aceste date și care să genereze apoi o serie de rapoarte pentru decidenți", spune city-managerul.

Într-un astfel de scenariu, n-ar mai fi nevoie, de pildă, ca la dosarul necesar unei autorizații să depui tot tu, cetățeanul, acte sau dovezi care există deja pe serverele statului.

"Mă aștept să apară oferte de formare profesională ale furnizorilor de formare profesională"

"Noi considerăm că orașul inteligent este acela în care instrumentul parteneriatului public-privat este la baza oricărei acțiuni orientate spre interesul cetățeanului.

În România e oarecum la modă să se vorbească despre orașul inteligent. Dar noi suntem profund nemulțumiți că, după 5-6 ani de conferințe, workshop-uri, ghiduri și tot felul de evenimente în acest scop, România încă nu a înțeles că are nevoie de o legislație care să le permită cu adevărat orașelor să evolueze inteligent.

Mă aștept să apară o puzderie de oferte de formare profesională, de 40-80 de ore, ale furnizorilor de formare profesională continuă, care o să ne ofere nu știu ce diplomă care nu ne ajută la nimic. Toată lumea va preda, peste noapte, concepte copiate din cursuri despre orașul inteligent".

Nicolaie Moldovan, city manager

Municipalitatea din Alba Iulia și-a programat ca, la sfârșitul acestui an, să înființeze o Direcție de Oraș Inteligent.

"Evident, nu este imposibil. În orașe din Europa, SUA, Japonia sau Coreea de Sud există astfel de Centre de Management Urban, cu alte denumiri, unde lucrează împreună oameni din diferite structuri publice și private, nu doar din administrația publică. Sper că vom fi capabili să ajungem și noi acolo", mai spune Nicolaie Moldovan.

În ceea ce privește proiectele pentru 2018, bugetele acestora includ achiziții de produse și servicii compatibile cu conceptul de oraș inteligent. De pildă, extinderea și modernizarea rețelei de iluminat vor presupune telegestiune și monitorizare în cloud a punctelor de aprindere.

Orașul este gândit în perspectiva deceniului ce vine.

O administrație locală nu se mai poate limita la asfaltări, ci trebuie să treacă la nivelul următor, unul în care o infrastructură bună este ceva firesc, iar voturile se obţin în funcție de un indicator mai sensibil − calitatea vieții.

Cetatea din Alba Iulia. Foto: Romulus Oprișcan ©

"Creșterea calității vieții într-un oraș începe cu iluminatul, canalizarea, asfaltarea, trotuarul, pista pentru bicicliști, dar, în paralel, se fac investiții în educație, sănătate și cultură. Oamenii trebuie să se îndrăgostească și să fie mândri de orașul în care trăiesc, or pentru asta ai nevoie de argumente din toate domeniile".

Nicolaie Moldovan, city manager Alba Iulia

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează