Bunătățurile românești rup lanţul supermarketurilor

Adunați în jurul preotului din satul Tibru (Alba), mai mulți fermieri și mici producători agricoli din Ardeal au decis să nu mai reprezinte doar o verigă neînsemnată pentru lanțurile de supermarketuri și s-au coalizat într-o cooperativă.

În urmă cu o săptămână, ei au deschis în Alba Iulia primul lor magazin, denumit Bunătățuri românești, unde comercializează numai produse proprii.

Clientela s-a format imediat și a reacționat surprinzător de bine, cârnații și maioșul (caltaboș) având cea mai mare trecere în primele șapte zile.

Autorii Bunătățurilor sunt legumicultori și horticultori din județele Alba, Cluj, Hunedoara, Mureș, Sălaj și Sibiu. Ei s-au strâns sub umbrela CAHA (Cooperativa Agricolă Horticolă Alba), hotărâți ca rezultatele muncii lor să ajungă pe piață în condiții decente.

La câteva zile după inaugurarea oficială, am vizitat și noi magazinul de Bunătățuri, deschis în Alba Iulia, pe bulevardul Revoluției 1989, la numărul 22.

O scurtă trecere în revistă, la rafturi, este necesară. Puneți-vă centurile!

Zacuscă cu gălbiori, sirop de păpădie sau soc, dulceață de pepene galben, dulceață de cireșe amare, hribi în saramură, smântână din lapte de bivoliță, pită pe vatră bătută de Sântimbru, dulceață de ardei iute și de ceapă, gem de măceșe, gem de coarne, gogonele murate, prăjituri de casă, brânzeturi de Țaga, păstrăvi vii de la Mitică, uleiuri de in și de rapiță presate la rece.

Astea-s „titlurile” pe care am reușit să le parcurgem în fugă, atrași irezistibil de chemarea vitrinei cu mezeluri. În fața căreia am căzut pe gânduri.

„Am primit: salam de mistreț, cârnaț de casă, jambon, paté porc de casă, cârnaț și carne în untură, sângerete pentru varză, salam de căprioară, salam de veveriță”, citim un anunț de ultimă oră. 

Ochii fotoreporterului PressOne se umezesc, în spatele lentilelor rotunde. Urmează acest dialog cu vânzătoarele.

– Adică cum salam de veveriță…?

– Adică?

– Adică veveriță se spune cui? Veveriță spuneți cui, la ce?

– Veveriței.

– Veveriței?

– Da! E amestec de veveriță cu carne de porc.

– Aoleu! Veveriță cu carne de porc…

– Toată lumea-i sceptică. Câte veverițe ați prins, ne întreabă oamenii.

– Exact, câte veverițe intră într-un salam? Dar acum m-am prins, intră lângă carnea de porc.

– Vă dăm să gustați salam de veveriță?

– Nu, nu, poate colegu’.

– Nu, nu, mulțumesc.

*

La Bunătățuri românești, totul e pe gustate, spun femeile care se ocupă de clienți. De la pecia adusă din Sălaj, până la maioșul de Câmpeni.

„Toată lumea caută pentru copiii lor mâncare cât mai sănătoasă. Nici nu se compară ceea ce găsiți aici cu produsele din supermaketuri. Brânza e din lapte-lapte, nu din prafuri, și acesta e doar un exemplu”, suntem informați.

*

Cooperativa Agricolă Horticolă Alba are 45 de membri, însă doar 17 dintre ei au susținut, după un studiu de cost, oportunitatea deschiderii unui magazin în Alba Iulia.

Conform prezentării de pe site-ul CAHA, membrii Cooperativei administrează în total „peste 500 de hectare de pământ cu un efectiv de 100 de capete de bovine, 100 de capete de porcine, peste 500 de ovine și 100 de capre, culturile (porumb, floarea-soarelui, grâu, pepene galben, cartof, varză, mac, căpșuni, afine, ciuperci, roșii, castraveți, ridichi, ceapă verde, gulii, broccoli, țelină, morcov, fasole verde și boabe, salată verde și flori) dezvoltându-se atât afară, cât și în solarii (peste 50 de solarii așezate pe o suprafață de peste 4 hectare de pământ”.

Preotul ortodox din satul Tibru, Tudor Man, e inițiatorul acestei asocieri și președintele Consiliului de Administrație al CAHA.

Ideea i-a venit în 2011 și a rafinat-o ulterior, când a înțeles cum funcționează modelul în Occident. Acum e convins că viitorul agriculturii românești stă în această formă de asociere.

A pornit la drum în urmă cu 5 ani, alături de câțiva prieteni.

„Fiecare avea o mică cultură pe ceva. Ce-ar fi dacă? Hai să facem asta! Hai! În toamnă am înființat cooperativa, cu cinci membri fondatori, asociați. Am pornit-o, dar nu era prea mare sprijin din partea autorităților, din partea Programului Național de Dezvoltare Rurală.

Nu înțelegea nimeni acea structură de lanț scurt: adică tu primești niște fonduri, înființezi o afacere agricolă, cultivi ceva sau crești niște animale. Pe urmă, succesiunea naturală implică să-ți faci o mică structură de procesare, apoi să comercializezi”, spune Tudor Man.

„Nimeni nu poate reuși dacă nu reușesc toți”, aceasta e deviza CAHA. Scopul său e de a-i asocia pe micii producători și de a le potența puterea de reprezentare și de comercializare.

Dacă rămâi pe cont propriu, ești strivit de marii comercianți, susține Tudor Man.

CAHA a lucrat inițial cu câteva magazine din Alba Iulia. Jucau tot timpul în defensivă, pierzând finalmente.

„Problema era generată de faptul că nu găseau satisfăcătoare prețurile. Tot timpul îți puneau în față concurența. «Nu ne dai cu atât, bine, mergem la cutare comerciant care aduce din Ungaria, Polonia sau de mai știu eu unde, și ăla îmi dă prețul».

Când mergi separat, marii retaileri se vor juca cu tine cum vor. Îți vor oferi prețuri de nimic și își vor bate pur și simplu joc de munca ta. Tu muncești din greu și primești un preț de nimic, apoi ei plusează de n ori, între 0 și 500 la sută adaosuri.

Dar diferența dintre ce aduci de afară și produsul cultivat în pământul țării? Nu neapărat că suntem ultranaționaliști, dar, prin comparație, avem lucruri de calitate. Cel puțin, cu acest magazin, noi știm ce comercializăm și ținem la brandul calității. Dacă ții la calitate, rămâi în structură, dacă nu – pleci, asta-i regula CAHA. Gust, sănătate, ce vrei mai mult?”

În perspectivă, membrii CAHA vor să-și dezvolte afacerea: să deschidă, cu fonduri europene, un centru de colectare a produselor de la ţărani şi de la micii fermieri și, în plus, să aibă propria linie de procesare.

Tudor Man dă ca exemplu Confederația Cooperatistă din regiunea italiană Trentino, organism care apără interesele agronomilor locali și le înlesnește accesul pe marile piețe.

În orașul Trento există o bancă specializată, de la care fermierii și membrii Confederației obțin credite avantajoase, iar în școlile de stat din regiune s-a introdus, opțional, o oră de educație cooperatistă.

Până când fenomenul va lua amploare și în România, reprezentanții CAHa speră să cultive gustul pentru produsele ardelenești.