Umefistan nu vrea să iasă la pensie

Conducerea Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca încearcă să schimbe principiile după care funcționează instituția pentru a-și securiza privilegiile.

În ședința de săptămâna trecută a Senatului UMF, pe ordinea de zi s-a aflat și modificarea articolului 32 din Carta UMF – un fel de constituție a universității −, articol care acum prevede pensionarea cadrelor didactice la vârsta de 65 de ani.

Pe scurt, se încearcă menținerea în funcții a profesorilor care se apropie de pensie.

„Noi, toți, suntem trecători. Dar și cum trecem e important”

Profesorul Constantin Ciuce, fost rector al universităţii, le-a adresat membrilor Senatului UMF o scrisoare deschisă prin care semnalează lipsa de temei legal a unei astfel de tentative.

Şi el se află în situația de a-şi părăsi catedra de la UMF. Va împlini 65 de ani în luna octombrie și spune că se va supune fără probleme acestei reguli, pe care o găsește extrem de importantă.

„Această măsură nu permite nimănui să ardă totul în jurul lui, să devină de neînlocuit”, spune profesorul Ciuce.

„Interesul Universității nu poate fi blocat de interese personale.

E greu pentru toată lumea să înțeleagă că vine un moment în care trebuie să te oprești din drum.

Poți fi un sprijin pentru cei care vin din urmă sau cel care oprește creșterea lor.

Acesta e sensul în care m-am adresat Senatului Universității.

Acolo sunt foarte mulți profesioniști. Problema e că profesioniștii trebuie să fie dublați și de oameni de caracter.

Noi, toți, suntem trecători. Dar și cum trecem e important. Trecem agonizând sau încercând să deschidem drumul unor oameni care să meargă mai departe și să ducă universitatea într-o direcție bună?”, a declarat profesorul Ciuce pentru PressOne.

„Universitatea merge înainte prin oamenii tineri”

Rectorul UMF Cluj-Napoca este profesorul Alexandru Irimie, fost director al Institutului Oncologic din Cluj-Napoca şi fost consilier judeţean PSD.

Născut în 1955, el se află la un an distanță de momentul pensionării.

În acest an îi expiră şi mandatul de rector. Ar fi, deci, unul dintre principalii beneficiari ai eventualei modificări a Cartei UMF, urmând să reapară probabil la șefia unei catedre.

„Prin Carta Universității, cei care împlinesc vârsta de 65 de ani după data începerii anului universitar au un an de zile în care continuă activitatea.

Dar este excepția legată de momentul în care ajungi efectiv să împlinești vârsta.

Acum se încearcă, pe de o parte, să pensionezi conform legii, apoi să reîncadrezi profesorii care să devină titulari pentru cel mult trei ani de zile.

De fapt, ce faci? Pleci, deschizi o ușă, ai ieșit, ești pensionat, apoi redeschizi ușa, intri înapoi și ești din nou profesor plin cu toate drepturile pe care le ai?

Oamenii care ajung la 65 de ani nu sunt trași pe linie moartă. Pot rămâne profesori consultanți, pot rămâne în mediul spitalicesc să ofere ceva din experiența lor.

Dar nu mai sunt în situația de a conduce catedra, de a lua decizii, de a hotărî cine, ce și cum.

Pentru că, dacă asta faci la 65 de ani, omul care are 55 de ani și mai stă 5 ani până pleci tu ajunge obosit la 60 de ani.

Universitatea trăiește și merge înainte prin oamenii tineri. Te bazezi pe ce a făcut cel de dinainte, dar vii cu alte opțiuni”, a declarat profesorul Ciuce.

Actualmente director medical al Spitalului „Regina Maria” din Cluj, el spune că în urmă cu 10 ani s-a mai întâlnit cu o astfel de propunere. La acea vreme, chiar el era rectorul UMF.

„Periodic, profesori care se apropie de vârsta pensionării și care au ocupat sau ocupă poziții de conducere în universitate și/sau au putere de decizie/influență – membri în Senat – au încercat să schimbe tradiția pentru a-și asigura, după vârsta de 65 de ani, poziția și privilegiile de șef de disciplină, în calitate de titular. Ultima încercare de acest fel a avut loc în anul 2009”, se spune în scrisoarea deschisă pe care le-a adresat-o membrilor Senatului UMF.

În acel text, profesorul Ciuce vorbește despre o revenire la tentativa de a „subordona interesele universității celor de grup” și insistă că un astfel de demers „ridică probleme de legalitate, de discriminare și de moralitate”.

Una dintre problemele de legalitate, explică el, constă în aceea că actuala conducere a UMF nu ar putea cere Senatului să voteze o modificare în „corpul stabil al Cartei” fără să existe o dezbatere prealabilă în comunitatea universitară.

„Asta cu atât mai mult cu cât consecințele acestei modificări afectează major normele didactice și posturile vacantate disponibile pentru accesul cadrelor didactice la o poziție ierarhică superioară”, a precizat profesorul Ciuce.

Mai mult, conform Legii Educației Naționale, menținerea calității de titular și reîncadrarea la cerere a profesorilor pensionați nu au o bază legală decât dacă se demonstrează imposibilitatea acoperirii normelor didactice.

*

Constantin Ciuce nu e la prima poziție critică față de modul în care Alexandru Irimie gestionează șefia UMF.

Anul trecut, Ciuce și-a dat demisia din Senatul UMF după ce Irimie și-a pus semnătura, alături de alți 45 de rectori, pe scrisoarea de susținere a numirii lui Valentin Popa în funcția de ministru al Educației.

„Universitățile ar trebui să fie conduse de către oameni care nu sunt doar profesioniști recunoscuți, ci și vizionari și responsabili privind viitorul școlii și drumul adevărat pe care așază generațiile actuale de studenți.

Scrisoarea de susținere semnată de către rectorii universităților din țară pentru actualul ministru al Educației este inacceptabilă ca mesaj pentru prezentul și viitorul unor universități care se proclamă europene și, în primul rând, pentru valorile pe care ar trebui să le promoveze în mediul universitar și în societate.

Ar trebui să insuflăm generațiilor tinere comportamente de învingători bazate pe demnitate, corectitudine, spirit critic, dorința de autodepășire și contribuție la binele societății în care trăiesc.

Când standardele privind ierarhizarea universităților și obiectivitatea evaluării sunt diluate sau dispar, universitățile, transformate în fabrici de diplome fără acoperire, vor avea ca produs final absolvenți la care încrederea în forțele proprii lipsește și, în egală măsură, rolul pe care un absolvent de facultate ar trebui să îl aibă în societate.

Absolvenții vor adopta în mare măsură atitudini învățate de la profesorii lor, fiecare după cum i-a fost norocul”, astfel își motiva profesorul Ciuce, anul trecut, demisia din Senatul UMF.

*

Termenul Umefistan a făcut carieră în ultimii ani. În 2017, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, Vasile Barbu, arăta că acest termen desemnează grupul restrâns al persoanelor care conduc universitățile de medicină și farmacie (UMF) și care monopolizează inclusiv funcțiile de la vârful spitalelor.