Ucenicii arhitecților: cum reglementează Guvernul Dăncilă sectorul construcțiilor

Marii jucători de pe piața construcțiilor s-au pus de acord cu Guvernul pentru a centraliza dreptul de practică prin certificarea tuturor firmelor din domeniu. Mecanismul de certificare ar urma să fie lansat în luna iulie, iar un întreg sector economic clocotește, fiindcă nimeni nu cunoaște, de fapt, consecințele acestei măsuri.

Mii de firme ar putea, însă, să fie aruncate în afara pieței și să nu mai aibă dreptul să lucreze, fiindcă deocamdată criteriile de certificare nu sunt clare.

Arhitecții și constructorii se tem că un astfel de mecanism ar putea crea premisele formării unor trusturi cu “spate” politic puternic, care să fie favorizate de achizițiile publice, în dauna companiilor mici.

Centralizarea dreptului la practică a creat mișcări convulsive în interiorul acestei ramuri economice. O parte dintre cei vizați de măsură spun că există riscul de monopol și că doar anumite firme agreate vor mai avea acces la fonduri publice.

*

Foto: Lucian Muntean (c)

Sectorul prioritar

Pe finalul anului trecut, Guvernul României a semnat cu Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) celebrul acord prin care salariul de bază minim brut pe țară garantat lucrătorilor de pe șantiere, s-a stabilit la suma de 3.000 lei pentru un program normal de lucru de circa 167 de ore pe lună, începând cu 1 ianuarie 2019.

Guvernul a adoptat pe 29 decembrie 2018 controversata OUG 114, prin care certifica, printre altele, și acest drept al muncitorilor din construcții. Măsura a venit ca urmare a deciziei de a declara sectorul construcţiilor sector prioritar, de importanţă naţională pentru economia românească pentru următorii 10 ani, așa cum era, până acum, doar cazul afacerilor din IT.

Executivul s-a legat, astfel, să scutească angajatorul de o parte a taxelor pe muncă, iar pentru angajat, contribuțiile la stat să fie stabilite în cuantum rezonabil astfel încât să garanteze echivalentul în lei a 500 de euro pe lună.

Dar în acordul respectiv, cel dintre FPSC și Guvern a fost strecurată și o prevedere controversată și cu bătaie lungă: adoptarea unui sistem de certificare a operatorilor din construcții.

Statul, prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, ar trebui să adopte o serie de măsuri legislative prin care să mai permită numai firmelor certificate accesul la licitațiile publice sau la orice fel de contracte.

Motivul certificării sunt facilitățile fiscale

De ce a fost declarat sectorul Construcțiilor prioritar pentru economia românească? Răspunde arhitectul Șerban Țigănaș, fost președinte al Ordinului Arhitecților din România (OAR) și președinte Dico și Țigănaș. “Pentru că s-a demonstrat că sectorul construcțiilor este într-o criză avansată de forță de muncă, pentru a reține forța de muncă și pentru a face față la planul de investiții prin absorbția de fonduri, a existat această negociere, această discuție.

Motivul pentru care Guvernul a consimțit să facă această certificare este simplu: dăm facilități fiscale de impozite, dar trebuie să știm pentru cine, ca să avem control asupra unui sector despre care știm cu toții că nu e cel mai alb din economia românească. Există foarte multă economie nefiscalizată să spunem așa, se lucrează cu ziua, cu materiale de tot felul”.

Foto: Lucian Muntean (c)

… sau e mai mult de cât atât?

Acordul dintre Guvern și FPSC a fost urmat de încheierea unui protocol de colaborare între mai multe organizații profesionale, care au constituit, de fapt, un grup de lucru, la începutul lunii decembrie 2018.

Să facem o trecere în revistă a celor 13 semnatari.

Primul este Federația Patronatelor Societăților din Construcții, reprezentată de vicepreședintele său Cristian Romeo Erbașu. Erbașu SA este una din cele mai mari companii de construcții din România și unul din cei mai mari constructori pe bani publici.

Din portofoliul său fac parte, printre altele, proiectarea și execuția lucrărilor de modernizare a Stadionului Steaua, pentru Campionatul European de Fotbal EURO 2020 (proiect câștigat în vara lui 2018), dar și construirea stadionului din Turnu Măgurele, ambele proiecte obținute pe filiera Companiei Naționale de Investiții. Dar Erbașu SA este și unul din cei mai importanți dezvoltatori imobiliari din București - a construit săli polivalente, bazine de înot, stații de epurare, drumuri, canalizări, hale industriale peste tot în țară.

Proiectul Stadionului Steaua, executat de firma Erbașu S.A.

Al doilea semnatar este Asociația Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri (AICPS), reprezentată de Dragoș Andrei Marcu.

Dragoş Marcu este director general pentru o importantă firmă de proiectare și consultanță, Popp & Asociații, firmă care s-a ocupat inclusiv de proiectul Cathedral Plaza. Marcu este lector la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" din Bucureşti.

A mai semnat Asociația Inginerilor de Instalații din România, reprezentată de Sorin Burchiu, tot cadru universitar, prodecan al Facultății de Inginerie a Instalațiilor de la Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB).

"Există riscuri foarte mari ca acest sistem de certificare să fie manipulat sau îndreptat în favoarea dominării pieței de către anumite forțe"

Șerban Țigănaș, arhitect

Printre semnatari se numără și Asociația Profesională de Drumuri și Poduri din România reprezentată prin vicepreședintele ei Anghel Tănăsescu, directorul general al CNAIR, dar și Asociația Producătorilor de Materiale de Construcții din România (APMCR) reprezentată de Claudiu Georgescu.

Despre Claudiu Georgescu, ziarul Libertatea a scris de curând că Direcția Națională Anticorupție a deschis un dosar de fraudă pe fonduri europene după ce a fost filmat în timp ce pretindea două treimi din suma alocată în proiect ca salariu al unui programator, ca mită pentru el însuși.

Au mai semnat Asociația Română a Antreprenorilor de Construcții prin Romeo Bogdanovici, director în cadrul Hidroelectrica; Patronatul din Industria Cimentului și Altor Produse Minerale pentru Construcții din România, reprezentat de Mihai Rohan - numit de presă “tatăl cimentului” - preşedintele CIROM şi fost director general al Carpatcement Holding;

Ordinul Arhitecților din România prin vicepreședintele Michaela Gafar; Patronatul Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă prin Valentin Petrescu, prodecanul Facultății de Inginerie din Sibiu;

Patronatul Societăților din Construcții reprezentat de Liviu Simion Iulian, unul din cei mai importanți distribuitori de materiale pentru amenajări interioare şi de obiecte sanitare din România; Universitatea Tehnică de Construcții din București reprezentată de prorector Liviu Drughean; Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România; Federatia Generala a Sindicatelor Familia.

*

“Mecanismul nu trebuie tratat simplist”

Există în acest moment un draft de act normativ inițial elaborat de MDRAP și un draft de act normativ dezvoltat și dezbătut de asociațiile profesionale și patronale din sectorul construcțiilor, care este cel la care am fost invitați să contribuim și despre care am vorbit mai sus.

Nici unul dintre cele două nu este avansat la stadiul de introducere în dezbatere publică și promovare spre autoritatea decizională, deși termenul actual pentru realizarea sistemului este în luna iulie. Propunerea mediului privat este una care prevede o dezvoltare și implementare etapizată, cu aplicare inițială la cca. 12 luni după intrarea în vigoare a actului normativ care stabilește cadrul demersului și cca. 3 ani pentru acoperirea completă a pieței, fiind vorba în principal despre analize și proceduri precum și un instrument digital care să gestioneze automatizat, transparent și obiectiv procesul.

Deși înțelegem dorința MDRAP de a avea un mecanism de certificare în termenul stabilit de lege, considerăm că acesta este extrem de important pentru a nu fi tratat simplist prin utilizarea unor criterii cantitative discriminatorii și inadecvate pentru scopul propriu-zis, de servire a interesului public de obținere a unui mediu construit cât mai bun prin susținerea unei creșteri a calității serviciilor prestate de operatorii economici”.

Alexandru Găvozdea, președintele Ordinului Arhitecților din România

“Riști să depopulezi instantaneu un întreg sector ”

Acest sistem de certificare poate să reușească sau să eșueze. Există riscuri foarte mari ca acest sistem de certificare să fie manipulat sau îndreptat în favoarea dominării pieței de către anumite forțe. Există acest risc. Întotdeauna când introduci o anumită excludere din piață, acest risc există.

Ordinul [Arhitecților] a negociat un document împreună cu ceilalți parteneri, l-a negociat dur, cu pistolul pe masă, ca să glumesc, sau ne obținem obiectivele sau ieșim.

E un sistem în două trepte. Prima era o hotărâre de guvern care dădea un termen de un an de zile pentru a se constitui un mecanism de certificare. Un mecanism care trebuie să fie foarte operativ, foarte just și să acopere un sector care are câteva mii de operatori.

E nevoie de timp, de o tranziție în care nu poți să greșești, fiindcă riști să depopulezi instantaneu un întreg sector al construcțiilor din România pentru că nu ai capacitatea de certificare, astfel încât în fereastra care s-a lăsat să nu dăm peste cap o economie întreagă.

Șerban Țigănaș, arhitect

“Ajungi la mâna unui funcționar public”

Știm cu toții cum se procedează în cazul autorizațiilor: pentru prieteni se dă cea mai simplă și în cel mai scurt timp, pentru necunoscuți totul capătă termene. E adevărat că ar fi nevoie să protejezi și beneficiarul, să îi dai o garanție a calității lucrărilor, însă într-o țară ca a noastră, când ești la mâna unui funcționar public, care trebuie să decidă, dacă ești sau nu certificabil… e un dezastru”.

Alexandru Marusciac, dezvoltator imobiliar

E vorba de competența autorităților, nu de necesitatea mecanismului

Exista o mare lipsă de calitate atât pe partea de proiectare, cât și pe partea de execuție. Ar fi nevoie de o certificare graduală. Practic, la noi oricine poate proiecta orice și cu 100 lei obține viza verificator tehnic atestat M.L.P.A.T [Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului]. În Estonia un inginer poate ajunge la gradul 8 de specializare, pe baza unor examene periodice. Un bloc de 8 etaje nu va mai putea fi proiectat de oricine.

Aici avem multe “firme” care fac construcții, fără a avea un inginer angajat. Calitatea lucrărilor lipsește și ce e dureros ca merge pe Safety. Acel cutremur din ‘77 se va repeta si foarte multe clădiri noi vor fi afectate.

Neîncrederea față de această necesitate a certificării e legată de comportamentul autorităților, nu de fezabilitatea ei. Noi, ca nație dacă nu luăm ceva (mită), ca să dăm ceva (diplomă) nu suntem sănătoși.

Doru Călin Crișan, inginer proiectant

“Сred că în spate se ascunde limitarea accesului la proiectele publice”

Nu cred că această inițiativă, a certificării, are în spate ideea de a colecta mai multe taxe la buget, ci mai degrabă cred că în spate se ascunde accesul la proiectele publice. În special, aș spune, limitarea accesului la asemenea proiecte. Pe partea de proiectare cred că e o idee mai veche a unor birouri de proiectare din București. Constructorii gândesc la fel. Un astfel de mecanism, are și părți rele, dar și părți bune. Sunt multe proiecte ratate din cauza constructorului și a proiectantului incapabil.

Arhitectul șef al unui județ din Transilvania, care nu a dorit să fie citat.

“Se limitează piața de servicii pentru foarte puține firme mari”

Tema e foarte disputată și cu multe riscuri pentru firmele de proiectare de arhitectură, în sensul că se gândește condiționarea accesului la lucrări în funcție de bugetul de investiție și cifra de afaceri. Or, majoritatea firmelor de arhitecți - din Europa, nu doar de la noi - sunt birouri de sub 5 angajați, deci cu turnover mic, chiar dacă sunt capabile să livreze calitate.

Așa se limitează piața de servicii pentru foarte puține firme mari și firme de construcții care își angajează proiectanți in-house. Dar asta nu înseamnă nici pe departe calitate. Interesul principal al statului ar trebui să fie calitatea.

Arhitect-incognito

Foto: Lucian Muntean (c)

Certificare în trepte

Pe de altă parte, Țigănaș spune că proiectul mecanismului de certificare a fost gândit pe mai multe trepte, care să permită firmelor să acceseze proiecte cu valori sau complexitate mai reduse:

Să nu privim certificarea ca două vase, cei care sunt înăuntru și cei care au rămas pe dinafară. Construcțiile sunt complexe, sunt o sumedenie de trepte, te certifici pentru ce gen de lucrări, ce tip de contracte? Să privim specia mult mai în capilaritatea ei - și nu doar un da/nu, alb-negru, certificat-necertificat”.

Propunerea profesioniștilor către MDRAP a fost ca certificarea să se facă printr-un sistem online, ceea ce ar presupune crearea unui portal dedicat, cu formulare prestabilite în care să poată fi încărcate portofolii și documente, iar certificarea să se facă automat.

Dacă o firmă nu poate și nu dorește să se certifice pentru a fi contractor general, certificarea să poată să cumuleze competențele a mai multor firme și să se poată contracta prin asociere. Suntem «pentru» ca un grup de firme, a căror sumă a competențelor este mult mai mult decât competențele fiecăruia în parte, să se poată certifica doar pentru anumite proiecte. Da, niciunul din grup nu se poate califica independent, dar acest grup împreună poate să se califice. E un sistem anti-trust, anti-monopol și până la urmă rezonabil. Până la urmă trăim în epoca networkingului”, susține Țigănaș.

Deocamdată costurile implicate de certificare nu sunt cunoscute. Țigănaș susține că marea majoritate a operatorilor din zona de proiectare ar trebui să se certifice automat, fiindcă, oricum, admiterea în cadrul Ordinului Arhitecților reprezintă o garanție a calității profesionale. Astfel, devine și mai neclară necesitatea certificării, dacă cea mai mare parte a companiilor de pe piață, pot obține validarea statului fără probleme.

Foto: Lucian Muntean (c)

Nu a fost clarificat nici regimul de lucru al companiilor străine în România, dacă va fi acceptat și adoptat prin HG mecanismul de certificare. În acest moment, cea mai mare parte din infrastructura mare în construcție este realizată de concernuri internaționale.

Alexandru Găvozdea, președintele OAR, spune că “în piața comună europeană toate firmele trebuie să aibă acces nediscriminatoriu la piața din orice stat membru al UE, SEE”. “Favorizarea firmelor românești va exista prin predictibilitatea sporită și standardul comun de referință la care vor fi supuși toți actorii din piață, deci nu printr-o situare într-un grup preferat și prin echilibrarea intenționată”, spune el.

Nu mi-e teamă că o să se creeze în România nu știu ce mari trusturi. Că dacă ar fi trebuit, s-ar fi creat deja. Nu vedeți că toate autostrăzile sunt construite de concerne capabile să facă lucrul acesta, care nu sunt românești? Românii nu au piață pentru așa ceva. Dacă nu asiguri o piață constantă, nu se va crea firma.

Nu poți să îți faci o firmă pentru un proiect. Ți-o faci pentru o piață. E o strategie multianuală. Ocupi un sector de piață, dar dacă se face câte o autostradă, câte un pod, la 5 ani de zile, n-are rost să îți faci o firmă”, spune Țigănaș.

Foto: Lucian Muntean (c)

Totuși, inițiativele legislative, care încearcă forțarea pieței românești, nu lipsesc, și vin chiar din partea partidelor din opoziție. Spre exemplu, la sfârșitul lui martie, Senatul a adoptat un proiect legislativ depus de PMP pentru aprobarea obiectivului de investiții Autostrada București-Brașov, care presupune și înființarea - în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare - a legii a unei societăți pe acțiuni “de interes strategic național” (cu obiect de activitate proiectarea și construirea obiectivului de investiții Autostrada București-Brașov și denumită Compania Națională pentru Construirea Autostrăzii București-Brașov S.A).

Camera Deputaților este decizională, în acest caz. Dar având în vedere că astfel de proiecte se bucură de susținerea unanimă a partidelor parlamentare, există posibilitatea creării unui precedent: fiecare obiectiv strategic din România să aibă o firmă creată anume pentru construcția lui, la fel cum se proceda în perioada comunistă.

În viitorul exercițiu bugetar al Uniunii Europene (2021-2027), care urmează să fie adoptat în toamna acestui an, cuantumul fondurilor prevăzute pentru infrastructura mare va crește, potrivit unei propuneri a Comisiei. 11,3 miliarde de euro vor fi rezervate statelor membre prin Fondul de coeziune, iar - pentru prima dată - mecanismul de "Conectarea Europei" va sprijini infrastructura de transport cu dublă utilizare civilă-militară, cu 6,5 miliarde de euro.

Pentru noi, asta ar însemna, în teorie, un portofel mult mai larg, care se va împărți la mai puține firme - dacă autoritățile publice românești vor fi capabile, de această dată, să atragă fondurile.

În plus, problema lipsei infrastructurii în România - a modernizării căilor de transport între orașele mari sau regiunile istorice și prăbușirea infrastructurii feroviare - au creat o masă critică importantă printre români. De la mișcarea #șîeu, Moldova vrea autostrăzi, la Alianța Vestului sau la spitalele regionale, întreaga țară așteaptă edificarea unor proiecte care au fost amânate și tergiversate de birocrație sau corupție de 30 de ani.

Ce proiecte de infrastructură mare a finanțat România prin fonduri europene?

Pentru sectorul transporturi, finanțările europene disponibile s-au acordat în măsura în care România a respectat rigorile birocratice prin Programul Operational Sectorial Transport 2007 - 2013, prin Fondul de Coeziune și Fondul European de Dezvoltare, care a vizat și modernizarea drumurilor naționale situate în afara Axei Prioritare TEN-T.

Pe site-ul Comisiei Europene se arată că România a reușit în ultimii ani să reabiliteze DN 14 între Sibiu și Sighișoara, infrastructura rutieră pe o distanță de 79,3 kilometri, scurtând timpul de deplasare cu 8 minute. Finanțarea accesată a fost în valoare de 40,7 milioane de euro.

Au mai fost accesate fonduri pentru construcția de autostrăzi, cea mai mare parte dintre ele fiind însă discontinue și nefinalizate:

Cernavoda – Constanta (51,31 km), varianta de ocolire a Municipiului Constanta (21,7 km, fazată), autostrada Arad – Timișoara, inclusiv Varianta de Ocolire Arad (44,5 km), Autostrada Nădlac – Arad (38,8 km), autostraDA Orăștie - Sibiu (82 km), autostrada Timișoara - Lugoj și a variantei de ocolire a orașului Timișoara (26,6 km, fazat pentru lotul 2), autostrada Lugoj-Deva (71,8 km, fazată), varianta de ocolire Târgu Mureș (11,6 km) și pentru autostrada Sebeș-Turda (70 km, fazată), varianta de ocolire Bacău (30 km).

Foto: Lucian Muntean (c)

Sunt necesare modele noi de achiziție a serviciilor

Dezvoltarea unor companii românești solide, cu capacitatea de a livra la dimensiunile marilor proiecte de infrastructură și capabilitatea de a oferi calitate adecvată societății, este fără îndoială un deziderat legitim - atât timp cât nu intră în conflict cu accesul liber la piață al tuturor.

Totodată, dacă pentru infrastructura de transport sau edilitară asocierea de proiectare-execuție poate fi un model posibil, pentru construcția de clădiri și spații publice, acest model este fragilizat de experiențe nefaste de-a lungul ultimelor trei decenii.

O revitalizare a acestuia poate fi cel mult studiată și pregătită odată cu modele noi de achiziție a serviciilor bazate pe calitatea rezultatelor și responsabilizarea suplimentară a prestatorilor și achizitorilor indiferent de sursa de finanțare, în cel mai bun interes public”, spune Alexandru Găvozdea, președintele Ordinului Arhitecților din România (OAR)

*

În timp ce un întreg sector economic așteaptă reglementările care, potrivit calendarului oficial, ar trebui să intre în vigoare în mai puțin de două luni, primul ministru a anunțat, pe nepusă masă, la Suceava, că vor fi eliminate autorizațiile de construcție pentru a-i ajuta pe primari să acceseze mai ușor fonduri din PNDL.

Ordinul Arhitecților a reacționat imediat printr-un comunicat în care spun că o astfel de măsură ar încuraja "indisciplina în construcții și nerespectarea legii".

"Scopul autorizației de construire este a de a asigura siguranța publică și de a ajuta statul să țină evidența intervențiilor și investițiilor care se realizează în domeniul construcțiilor", se mai spune în comunicatul OAR.

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.