Siegfried Mureșan: De capacitatea doamnei Dăncilă de a negocia va depinde dacă România primeşte 30 sau 40 de miliarde €

Siegfried Mureșan este primul român din Parlamentul European (PE) care negociază bugetul Uniunii Europene cu fiecare dintre statele membre. A fost raportor pe Legea Bugetului din 2017 și apoi negociator-șef al PE pentru bugetul din 2018.

La dezbaterea privind modificarea legilor justiției din România − desfășurată în 7 februarie la Strasbourg −, Siegfried Mureșan a intervenit de mai multe ori pentru a denunța falsuri din intervențiile eurodeputaților PSD sau ALDE.

L-am întrebat dacă, la fel ca ei, simte că UE tratează România ca pe o țară de mâna a doua.

Am aflat că avem un motiv de îngrijorare mult mai serios. Acest guvern va gestiona, probabil, președinția Consiliului Uniunii Europene, pe care România o va prelua în ianuarie 2019.

Vor fi 6 luni în care guvernul Dăncilă ar urma să răspundă, în numele României, de bunul mers al Uniunii Europene.

În interviul care urmează, Siegfried Mureșan analizează stadiul pregătirilor României pentru 2019, oportunitățile pe care le avem în acest context, dar și felul în care UE va contracara, începând din acest an, propaganda tot mai accentuată a Kremlinului în spațiul european.

"UE nu reacționează pe baza unor declarații politice, ci a unor evaluări serioase"

− Ce impresie v-au lăsat vorbitorii din partea PSD-ALDE la dezbaterea despre justiție?

Siegfried Mureșan: Dintre toți parlamentarii care au participat la dezbatere, cei care au venit din partea coaliției PSD-ALDE au avut, de fapt, cel mai neimportant rol și au spus cele mai puține lucruri cu valoare adăugată.

Ei s-au concentrat pe două semnale. Unu: Lăsați-ne să facem ce vrem!. Doi, Comisia Europeană nu cunoaște, este dezinformată.

Or, aceste mesaje nu au nimic în comun cu realitatea. Să-l luăm pe primul. Răspunsul la această afirmație este următorul: statul de drept este una dintre valorile fundamentale pe care este construită Uniunea Europeană.

La momentul aderării, noi ne-am angajat să construim o justiție independentă și să avem domnia legii în România.

Avem cu UE un Mecanism de Cooperare și Verificare (MCV) care prevede clar niște angajamente pe care noi trebuie să le îndeplinim în mod ireversibil: adică, după ce le-am îndeplinit, să nu fim preocupați să slăbim justiția și să ne întoarcem la perioada din trecut, când justiția era subordonată politic.

În plus, interesul UE față de ceea ce se întâmplă în România este unul legitim. El este legitim deoarece în UE avem libera circulație.

În România pot veni cetățeni europeni din alte state, pot veni companii din alte state, la fel cum cetățenii români se pot deplasa în alte state, pot munci, pot studia și așa mai departe.

Pentru UE este esențial ca legea să fie respectată în fiecare dintre statele membre. Este important și pentru celelalte state să știe că, atunci când vin în România, cetățenii lor vin într-un loc unde legea este respectată.

La fel, pe guvernanții de la București ar trebui să-i preocupe dacă legea este respectată în toate colțurile Europei unde trăiesc cetățeni români.

De aceea, interesul UE este legitim, iar sloganul ăsta, Lăsați-ne să facem ce vrem!, nu are nimic de-a face cu realitatea.

Cel de-al doilea slogan − Comisia nu cunoaște, este dezinformată − este, evident, ridicol. Înainte de a se lua o poziție publică, există mereu analize ale experților și funcționarilor europeni, între care sunt foarte mulți juriști, foști judecători, foști procurori.

UE nu reacționează niciodată pe baza unor declarații politice sau a unor afirmații făcute în spațiul public, ci doar pe baza unor evaluări serioase.

De aceea, câteodată, Comisia Europeană răspunde mai încet decât ne-am dori. Dar, când reacționează, trebuie să știți că o face pe baza unei analize serioase.

− În cadrul acelei dezbateri, unii dintre politicienii noștri au spus că avem de-a face cu un atac la imaginea României în anul Centenarului.

 Sunt ridicoli și fac de rușine viața politică cu un an de zile înaintea datei la care noi vom prelua președinția Consiliului UE. Nu poate fi o președinție de succes dacă nu ești credibil, dacă nu ești pro-european.

Or, asemenea declarații, cu toată părerea de rău, își au locul pe terenul de joacă din curtea școlii, dar nu în Parlamentul European, nu între oameni politici serioși.

Practic, ne punem singuri într-o poziție din care nu mai ai capacitatea de a influența proiecte europene, adică lucrul pe care îl poți face în timpul în care deții președinția Consiliului UE.

"A te sustrage dezbaterii și a-ți trimite ministrul de Justiție să spună în toată Europa că nu este ascultat și că ceilalți sunt dezinformați este ceva ce un fost membru al Parlamentului European, cum este doamna Dăncilă, nu ar trebui să facă".

*

− Cum sunt percepute aceste mesaje în rândul colegilor dumneavoastră din PE?

 UE diferențiază foarte clar între sutele de mii de oameni care au ieșit anul trecut în stradă pe ger, cerând domnia legii și o țară bine guvernată, și politicienii care vor instituții slabe şi subordonate lor.

Deci, Europa diferențiază foarte clar între oameni cinstiți și politicieni corupți.

Când vezi că, la București, un infractor condamnat stă în fruntea principalului partid de guvernământ și la conducerea Camerei Deputaților, coordonând modificări ale legislației în domeniul justiției, nu poți avea încredere că acele modificări sunt în interesul cetățenilor cinstiţi.

Imagine din Amsterdam. Foto: Lucian Muntean

Acesta este punctul de vedere atât al oamenilor politici, cât și al cetățenilor din alte state pe care îi întâlnesc în viața de zi cu zi.

De un an de zile, ei îmi spun − Felicitări pentru modul în care românii au ieșit în stradă în condiții grele, pentru curajul lor și pentru că fac asta în numele valorilor europene!

Românii au ieșit cu drapelul UE în stradă, iar ceea ce fac ei se vede și contează foarte mult. Europa înțelege și diferențiază între oamenii cinstiți și politicienii de la conducerea țării.

"Alți premieri, când guvernele lor aveau probleme, au avut decența să vină în PE"

− Cum au perceput eurodeputații absența premierului Viorica Dăncilă de la acea dezbatere?

− Inițial, a fost programată a fi o dezbatere a europarlamentarilor cu Comisia Europeană și cu Consiliul European (organismul de conducere al UE, din care fac parte șefi de stat și de guvern − n.r.).

În acest format, în numele statelor membre vorbește președinția Consiliului, care acum aparține Bulgariei. Acestea sunt regulile jocului, pe care trebuie să le respecți.

Guvernul nostru a încercat să modifice regula și să obțină o participare; Parlamentul European a răspuns pozitiv, cu toate că regulile fuseseră deja stabilite.

Dar noi am spus că suntem deschiși și prim-ministrul Dăncilă a fost invitată la această dezbatere, așa cum fuseseră invitați și prim-ministrul Poloniei, prim-ministrul Ungariei sau prim-ministrul Greciei, când situația din țara lor era alarmantă.

Dar dânsa nu a venit.

Pe holurile Parlamentului, cot la cot cu colegii săi socialiști, s-a aflat însă ministrul Justiției, domnul Tudorel Toader, timp de vreo trei zile. Dar domnia sa nu putea juca niciun rol în cadrul acelei dezbateri.

Alți premieri, când guvernele lor aveau probleme, au avut măcar decența să vină în Parlamentul European, cel mai recent exemplu fiind prim-ministrul Poloniei.

A te sustrage dezbaterii și a-ți trimite apoi ministrul de Justiție să spună în Europa că ceilalți sunt dezinformați este ceva ce un fost membru al PE, cum este doamna Dăncilă, nu ar trebui să facă.

− Să recapitulăm: deci, premierul a insistat să fie acolo contrar regulilor dezbaterii, parlamentarii au fost de acord, dar premierul n-a mai mers?!

- La nivelul PE, agenda se face cu mai multe săptămâni în avans. Se știa de mai multe săptămâni că această dezbatere va avea loc.

Ea a fost inițiată de Grupul Verzilor, care nu poate fi suspectat de subiectivisme sau de o agendă în relația cu România, de vreme ce țara noastră nu are niciun reprezentant în acel grup.

Cererea lor a fost susținută de către o majoritate a grupurilor politice. După ce acest cadru și aceste reguli au fost stabilite, Guvernul nostru a încercat să modifice caracterul dezbaterii: dintr-o dezbatere a europarlamentarilor cu Comisia și Consiliul European, într-o dezbatere cu participarea Guvernului României.

Acest lucru nu ar fi fost posibil, însă PE a fost generos și dispus să o includă pe doamna premier în această dezbatere la nivel înalt.

Domnia sa nu a venit.

A fost delegat și a apărut aici ministrul Toader, care nu fusese invitat și, deci, nu putea avea niciun rol la nivelul acesta.

Este evident că socialiștii au vrut să denatureze sensul dezbaterii. Este evident și că Bucureștiul a încercat să facă din această dezbatere un dialog cu Guvernul României, în care domnul Tudorel Toader să spună lucrurile pe care le spune de un an de zile, dar a eșuat cu această încercare.

"În Europa, dacă ești competent şi harnic, ești tratat ca toți ceilalți și te poți impune"

− Mai există o variantă de discurs, cea în care unii politicieni se plâng că România este tratată de partenerii europeni drept o țară de mâna a doua...

 Anul acesta, eu sunt raportor pentru tot bugetul Uniunii Europene. 160 de miliarde de euro. Este pentru prima dată când un membru al PE din România este raportor pe tot bugetul UE.

Pot să vă spun că, de un an de zile, de când lucrez la acest buget, nu mi-a spus nimeni, nici în PE, nici în Comisie, nici în vreunul dintre statele membre unde am fost să negociez bugetul, că nu l-aș putea face pentru că sunt din România.

Această teză, cum că România este stat membru de categoria a doua, este susținută doar de către oameni politici incapabili să înțeleagă că, în Europa, dacă ești competent, dacă ești harnic, dacă muncești, ești tratat ca toți ceilalți și te poți impune.

Poți să stai la masă împreună cu europarlamentari din celelalte 27 de state, să negociezi, să te impui și, la sfârșitul zilei, să te asiguri că s-a ajuns la un rezultat care e bun pentru Europa în ansamblu și pentru fiecare stat pe care acei oameni îl reprezintă.

În timpul mandatului de eurodeputat nu am simțit niciodată că aș fi tratat ca venind dintr-o țară de mâna a doua. Dimpotrivă, am primit poate cele mai importante dosare pe care le poți face ca europarlamentar, cum e Legea bugetului, care e una dintre cele mai importante legi pe parcursul unui an.

Deci, este o teză falsă, susținută de oameni incapabili să se recomande prin munca lor, prin seriozitate.

Anul viitor vom fi la conducerea Consiliului UE pentru 6 luni de zile, adică vom fi primul dintre egali și vom avea posibilitatea să influențăm agenda europeană mai mult decât oricând de la data aderării încoace.

Dar mi-e teamă că vom pierde această oportunitate cu un asemenea comportament și cu oameni politici care gândesc așa.

Cabinetul Dăncilă este al treilea de după alegerile din decembrie 2016. Sursa foto: gov.ro

− Ce fel de legitimitate are acest tip de comportament în fața partenerilor europeni?

− Vă pot spune că, la momentul de față, legitimitatea guvernului condus de doamna Dăncilă în rândul partenerilor europeni este zero.

Dovadă stau următoarele două lucruri: mesajul dat de către președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și de prim-vicepreședintele Comisiei, Timmermans, cu patru zile înaintea votului de învestire a guvernului Dăncilă.

I s-a spus foarte clar acestui guvern, încă din prima zi de mandat, să respecte valorile europene și angajamentele. Când i se spune așa ceva unui guvern înainte de preluarea mandatului, este clar că e privit cu scepticism.

Și mai sunt scrisorile, așa-zisele scrisori de felicitare adresate premierului Dăncilă de către Donald Tusk și de Jean-Claude Juncker.

Pe lângă un scurt paragraf de felicitare, acele scrisori conțin lungi paragrafe despre nevoia de a proteja statul de drept și justiția independentă din România.

Or, nu am văzut niciodată o asemenea scrisoare de "felicitare". Asta arată că UE este îngrijorată, că toate beculețele sunt pe roșu și că acest guvern este văzut ca un risc pentru parcursul european al României.

"În timpul președinției române se va decide bugetul UE pe următorii 7 ani"

− Cât de pregătiți suntem să preluăm președinția Consiliului UE?

 La 1 ianuarie 2019 România va prelua pentru prima dată președinția Consiliului UE. În acea perioadă, vor fi supuse dezbaterii teme esențiale legate de viitorul UE, care vor avea un impact major și asupra României.

În primul rând, pe 30 noiembrie 2019, Marea Britanie va părăsi, din păcate, Uniunea. În ce termeni se va întâmpla acest lucru? Ce drepturi vor avea cei 240.000 de români care trăiesc în Marea Britanie? Cu ce costuri și cu ce eforturi își vor primi certificatele de rezidență în UK?

Va trebui fiecare să depună un certificat de rezidență sau vor putea depune ca familie un singur certificat, în mod automat?

Acestea sunt doar câteva întrebări care vor fi lămurite în timpul președinției române.

Care va fi relația economică dintre Marea Britanie și UE? De pildă, când fabrica Ford de la Craiova exportă în Marea Britanie sau când Automobile Dacia exportă un Sandero, care este la mare cerere în UK, vor avea nevoie de certificate, de avize suplimentare pentru a trece aceste autoturisme la frontieră?

Dar pentru diferite piese, subansamble, lanțuri de produse, vor fi costuri vamale mai mari? Toate aceste implicații ale Brexitului vor fi decise în mijlocul președinției române a UE.

Dacă nu cunoști dosarul și nu ești credibil în fața tuturor celorlalte 27 de state membre, dacă nu știi să conduci negocieri și nici să te asiguri că se ajunge la o poziție comună, atunci nu poți face acest lucru.

În plus, în timpul președinției române se va decide bugetul UE pe următorii 7 ani. De capacitatea doamnei Dăncilă de a se impune în negocieri cu Angela Merkel sau cu Emmanuel Macron va depinde dacă România va primi 30 de miliarde sau 40 de miliarde de euro, adică fonduri nerambursabile în următorii 7 ani de zile.

Iar acele negocieri vor fi dure: trebuie să fii credibil, să fii competent și... las la latitudinea cititorilor să spună câtă încredere au că prim-ministrul Vasilica Viorica Dăncilă își poate impune opiniile într-o negociere cu Angela Merkel, Emmanuel Macron și alți lideri europeni.

"Eu văd prima președinție românească a UE ca pe o mare oportunitate pentru a pune întreaga Românie pe harta UE și a aduce Europa cât mai aproape de oameni".

*

− Măcar ne-am pregătit serios pentru acest mandat, din ce știți dumneavoastră? Adică suntem la al treilea guvern în decurs de un an...

Lipsa de continuitate e cea mai mare problemă aici. Aveți dreptate, este al treilea guvern în ultimul an, dar este al cincilea guvern în doi ani de zile, din 2015.

Iar pregătirile unei astfel de președinții încep cu câțiva ani de zile înainte. La finalul lui 2015 nu fusese făcut nimic, în 2016 Guvernul a început timid să facă primii pași, după care, în 2017, de asemenea, lucrurile au progresat foarte încet.

Și se pare că această președinție riscă să fie președinția unui număr mic de diplomați și politicieni care vor să scape de ea cât mai rapid. Or, eu cred că lucrurile stau complet diferit.

Eu văd prima președinție românească a UE ca pe o mare oportunitate pentru a pune întreaga Românie pe harta UE și a aduce Europa cât mai aproape de oameni.

De ce e important? Fiindcă prin educare, prin informare, poți echipa cel mai bine oamenii să nu cadă victime populismului în perioada următoare.

De aceea, eu spun următorul lucru: în perioada președinției, trebuie să organizăm o serie de întâlniri ministeriale în România. În toate configurațiile posibile, adică o reuniune a miniștrilor de finanțe, una a celor de economie, una a miniștrilor agriculturii, apoi a mediului, a miniștrilor de externe...

România are în vedere să organizeze toate aceste misiuni în Palatul Parlamentului. Or, eu spun: Mergeți cu aceste reuniuni în provincie, mergeți între oameni!

Palatul Parlamentului. Foto: Lucian Muntean

Am fost la Sibiu săptămâna trecută, am văzut oameni interesați de Europa, copii de liceu care spun − Am vrea să fie mai multe evenimente legate de Europa în orașul nostru, căci am merge și am face voluntariat.

Deci, ceea ce spun Guvernului este: Duceți aceste reuniuni în provincie, organizați-le între oameni, duceți Europa în viața de zi cu zi a oamenilor și puneți toată România pe harta UE, pentru că România e mult mai mult decât Casa Poporului!

Guvernul spune: Este mult mai simplu și mai ieftin să facem totul în Palatul Parlamentului. O fi mai ieftin, dar eu cred că președinția trebuie văzută ca o oportunitate.

Știu că primarii din provincie cu care am discutat văd lucrurile exact ca mine și spun că ar face un efort, pentru că văd asta ca pe o investiție.

Deci, eu cred că rolul președinției nu este înțeles. Guvernul va încerca să organizeze repede, ieftin, o președinție între zidurile Casei Poporului, în loc să iasă, de pildă, cu miniștrii de externe la Iași, la doi pași de Republica Moldova, unde să se discute despre amenințările dinspre Federația Rusă, despre apropierea Republicii Moldova de UE.

Să ducă miniștrii Apărării la Constanța, la doi pași de baza Kogălniceanu, sau pe miniștrii Energiei, căci se are în vedere construirea unui terminal de gaz lichefiat, să meargă cu miniștrii tehnologiei informațiilor la Cluj, unde sunt atâția antreprenori de IT... Și așa mai departe.

− Noi, tot cu Casa Poporului...

Da, da. Și nu înțelege nimeni care e potențialul acestei președinții și că este o oportunitate cu care nu te mai întâlnești în următorii 14 ani.

"Cred că vor fi 30.000, poate chiar 35.000 de bilete pentru tinerii de 18 ani"

− Anul acesta, la propunerea dumneavoastră, UE a aprobat pentru prima dată finanțarea unui program prin care tinerii de 18 ani pot călători gratuit prin Europa timp de o lună. Puteți să ne dați detalii?

− Această idee este una mai veche, dar nu se găsise finanțare, nu se găsise nicio modalitate de implementare la momentul la care eu am preluat conducerea bugetului UE pe 2018.

Am spus de la începutul negocierilor că voi căuta o cale să finanțăm acest proiect. Prin el, vrem să le acordăm tinerilor europeni care împlinesc 18 ani, gratuit, din bugetul UE, câte un bilet inter-rail.

Un asemenea bilet le va permite să călătorească nelimitat, într-un interval de 30 de zile, oriunde în UE.

Imagine din Barcelona, Spania. Foto: Lucian Muntean

De ce vrem să facem acest lucru? Pentru a permite tinerilor să cunoască alte țări europene și să vadă utilitatea limbilor străine pe care le învață în școală.

Să facă primii pași pentru o viitoare experiență internațională, să aibă apetit pentru studii în străinătate, pentru stagii sau locuri de muncă exact acolo unde se pot pune cel mai bine în valoare.

Deoarece statisticile arată că 65% dintre angajatori apreciază experiența internațională a tinerilor la angajare, în special la primul loc de muncă.

În plus, vrem să sprijinim crearea unei identități europene, în sensul în care tinerii să intre în contact cu cei de vârsta lor din alte ţări.

De asta am introdus acest program printre prioritățile bugetului UE de anul acesta. Am reușit să-l finanțăm chiar dacă nu fusese inclus între prioritățile stabilite în 2014.

Ce am reușit să fac a fost să aloc 12 milioane de euro pentru primul an, cu obiectivul de a acorda deja, începând din 2018, 30.000 de asemenea bilete.

Acest număr e aproximativ, deoarece costul unui bilet este de vreo 480 de euro. Mă aștept însă ca UE să obțină un rabat la momentul la care va negocia cu operatorii feroviari, datorită numărului mare de bilete.

De aceea, cred că vor fi 30.000, poate chiar 35.000 de bilete. Cum va funcționa? Asta Comisia Europeană trebuie să stabilească în următoarele luni, dar eu am fost foarte clar: nu vreau să existe niciun fel de restricţii pentru anumite state.

Vreau să nu existe limitări legate de țara de origine sau de statut, fiindcă unii pot fi încă elevi, unii pot fi în căutarea unui loc de muncă, dar toți să poată beneficia de acest program.

Imagine din Verona, Italia. Foto: Lucian Muntean

Mai vreau ca durata în care poți accesa acest bilet să fie cât mai lungă după ce ai împlinit 18 ani. Fiindcă, la momentul la care împlinești vârsta, poate trebuie să dai bacalaureatul sau ai probleme.

Și de asta aș vrea ca, ideal, în termen de doi ani să poată fi accesat acest bilet, pentru ca tinerii să-și poată programa călătoria.

"Am mărit cu 3 milioane de euro bugetul de comunicare pentru statele din estul UE"

− Tot din bugetul pe 2018 s-a făcut și prima alocare serioasă de fonduri pentru combaterea propagandei și a știrilor false. Cum vor fi cheltuiți acești bani?

 UE a înțeles în ultimii doi ani că dezinformarea și propaganda sunt un risc pentru Uniune, în general, și pentru echilibrul mai multor state.

E clar că știrile false și propaganda pot altera inclusiv caracterul democratic al alegerilor.

Când am elaborat bugetul pe 2018, am spus: Vreau să alocăm mai multe fonduri europene pentru combaterea știrilor false. M-am uitat atent la ce face propaganda, m-am uitat atent la acțiunile UE și m-am gândit cum putem face mai mult.

În momentul de față, UE are o mică echipă de funcționari care monitorizează propaganda și dezinformarea. Sun în jur de 10 angajați care se bazează mai ales pe informații obținute prin contribuții voluntare.

Există o bază de date la care orice jurnalist sau ONG care observă știri false poate contribui. Dezavantajul este următorul: fiindcă totul este pe bază voluntară, există state din care se obțin suficiente informații, dar și state unde nu se întâmplă asta.

În plus, când vrei să monitorizezi, trebuie să mergi și în statele din vecinătatea noastră – de pildă, Federația Rusă este foarte activă în Balcanii de Vest.

Propaganda Federației Ruse este foarte agresivă și în partea estică a UE, în Ucraina și Republica Moldova, state care au semnat acordul de asociere cu UE și cărora UE le alocă multe fonduri. Și de aceea e important pentru noi ca cetățenii acestor state să fie bine echipaţi împotriva propagandei.

"În ultimii 7 ani, UE a dat Republicii Moldova 750 de milioane de euro pe care nu va trebui să-i dea niciodată înapoi. De la Federația Rusă nu vine decât o factură pentru gaz în fiecare an, la un preț pe metru cub mai mare decât plătește Germania, de exemplu".

Acea echipă de la nivelul UE este mult prea mică și se bazează doar pe informații pe care oamenii le trimit în mod voluntar. Și atunci e clar: trebuie extinsă.

Trebuie să monitorizeze situația acolo unde există lacune și, cel mai important, să identifice șabloanele de dezinformare. Care sunt acele conturi de Twitter care preiau mesaje venite dinspre Kremlin și le redirecționează unei audiențe din Franța?

Același lucru în Marea Britanie și în Spania. În toate aceste cazuri e foarte clar că Federația Rusă este una dintre sursele dezinformării.

Au dorit ca Marea Britanie să iasă din UE, au dorit ca Marine Le Pen să câștige alegerile în Franța, bine că le-a pierdut, au dorit ca euroscepticii germani să aibă un rezultat cât mai bun și Angela Merkel să fie slăbită.

Euroscepticii din Germania au obținut doar 13%, care nu este un rezultat mare. Dar în acele circumscripții electorale în care există o pondere mare a imigranților din Rusia, acest partid de extremă dreaptă, care pune sub semnul întrebării UE și atacă guvernul pro-european al Germaniei, a avut peste 40-50%.

Deci, UE trebuie să monitorizeze mai bine de unde vin știrile false și cum sunt distribuite.

De exemplu, trebuie să aflăm cu două săptămâni înainte ca un politician populist din România să spună o prostie despre UE dacă nu cumva același mesaj venise înainte pe surse dinspre Kremlin.

De aceea am prevăzut un proiect pilot, căruia i-am alocat 1,1 milioane de euro, pentru a instrui personal din reprezentanțele UE în statele membre și în state din vecinătatea estică și din Balcanii de Vest cu privire la propagandă și dezinformare. Pentru ca acești funcționari să știe cum să monitorizeze și să informeze echipa de la Bruxelles.

În al doilea rând, am creat o linie separată de comunicare strategică a UE și am alocat 800.000 de euro. Nu este mult, dar victoria majoră este că am creat această linie separată de comunicare strategică în bugetul UE.

Semnificația este că UE a înțeles cât de importantă este această comunicare strategică, iar prin crearea acestei linii bugetare separate este clar că vor exista bani și în anii următori.

Nu e o sumă mare, dar cel mai important este semnalul: de acum, UE a înțeles că trebuie să combată propaganda, dezinformarea și atacurile la adresa sa.

Apoi, am mărit cu 3 milioane de euro bugetul pentru comunicare în state din vecinătatea UE. De pildă, în Republica Moldova, unde Igor Dodon spune: UE nu vă ajută, doar vă promite! Până vă dă ceva, vă crește barba! Veniți cu mine să ne apropiem de Federația Rusă, căci de acolo vine gazul, de acolo vine fericirea!

Igor Dodon și Patriarhul Rusiei. Foto: Facebook

Evident că asta nu are nimic în comun cu realitatea, și vă dau un exemplu: în 2014, când Federația Rusă a impus un embargou asupra vinurilor și fructelor moldovenești, UE a reacționat imediat prin ridicarea cotelor la importul de fructe din Moldova și eliminarea cotelor la importul de vin.

Deci, practic Rusia a impus embargou care periclita existența foarte multor viticultori, iar noi am ridicat imediat cotele și am spus: Exportați în UE!. Și am ajutat la supraviețuirea acelor fermieri, viticultori, mici agricultori.

În ultimii 7 ani, UE a dat Republicii Moldova 750 de milioane de euro, pe care nu va trebui să-i dea niciodată înapoi. De la Federația Rusă nu vine decât o factură pentru gaz în fiecare an, la un preț pe metru cub mai mare decât plătește Germania, de exemplu.

Deci, de aceea am mărit cu 3 milioane de euro bugetul de comunicare pentru statele din vecinătatea estică a UE.

"De aceea vrea Rusia o Uniune Europeană slabă. Pentru a strânge rândurile unei populații care nu o duce mai bine, trebuie să arate că există un inamic în afară, împotriva căruia trebuie să se coalizeze. Și de aceea vor să arate oamenilor că UE este decadentă moral și că doar modelul lor de viață este cel de succes".

− În ce fel e avantajat Kremlinul de mesajele politicienilor care spun că UE ne tratează ca pe "o colonie" și că vor doar să ne dea emigranți?

− A spus-o chiar președintele Federației Ruse: dezintegrarea Uniunii Sovietice a fost cea mai mare tragedie geopolitică a secolului XX. Acestea au fost cuvintele lui.

Proiectul conducerii Federației Ruse reflectă nostalgie după vremurile în care era un imperiu. E clar că nu pot accepta rezultatul Războiului Rece, că noi am câștigat și ei au pierdut.

La fel cum nu au acceptat nici faptul că modelul nostru de viață, care este bazat pe libertate și prosperitate, s-a extins cu succes în Europa de Est, fiindcă a fost alegerea oamenilor.

De aceea vrea Rusia o Uniune Europeană slabă. Pentru a strânge rândurile unei populații care nu o duce mai bine, trebuie să arate că există un inamic în afară, împotriva căruia trebuie să se coalizeze. Și de aceea vor să arate oamenilor că UE este decadentă moral și că doar modelul lor de viață este cel de succes.

Ceea ce, evident, nu corespunde realității.

Vedem că oamenii care au ales modelul nostru de viață în fostele state comuniste din Europa Centrală și de Est o duc mult mai bine decât o duce rusul de rând.

Dar și cei din Republica Moldova trebuie să aibă aceeași șansă la prosperitate cum o au românii din partea aceasta a Prutului, și de aceea ne vom implica acolo în continuare. Ceea ce pe ei îi deranjează.

− Vorbim, de fapt, despre un conflict între două modele culturale.

 Evident, da. Asta avem: un conflict între două modele culturale.

Cine este Siegfried Mureşan

Are 36 de ani și s-a născut la Hunedoara. A absolvit Academia de Studii Economice din București, apoi un master în științe economice și management la Universitatea Humboldt din Berlin, la finalizarea căruia a primit o bursă din partea Parlamentului Germaniei.

Între 2009 și 2011 a fost angajat al Parlamentului European, unde a obținut, prin concurs, postul de consilier politic pentru probleme economice și sociale al Partidului Popular European.

În 2014 a candidat pe listele PMP și a obținut un mandat de europarlamentar. Este vicepreședinte al PMP și purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European.

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează