Șeful CNCD, despre cazul Times New Roman: "Nu cred că i-ați fi citit un astfel de text mamei dumneavoastră"

"Pentru că transformă femeia într-un obiect sexual și perpetuează niște prejudecăți față de femeie în spațiul public", astfel explică președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Asztalos Csaba, amenda aplicată recent publicației online Times New Roman pentru un text referitor la iubita lui Liviu Dragnea.

Marți, 22 mai, Asztalos a prezentat raportul CNCD pe 2017 în fața Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați din Camera Deputaților.

Timp de o oră, a vorbit despre activitatea Consiliului, cu accent pe cazurile puternic mediatizate, cel al premierului Mihai Tudose (cu declarația despre maghiari), al jurnalistului Cristian Tudor Popescu (despre pavianul cu mantie) și al articolului din Times New Roman (despre iubita lui Liviu Dragnea).

 "Toate spețele care vizau limita libertății de exprimare au fost controversate"

Întrebat de deputatul Iulian Bulai (USR), vicepreședinte al Comisiei, dacă a simțit în ultimii ani o politizare a deciziilor CNCD, Asztalos a răspuns că, în cei 16 ani de funcționare a instituției, "toate spețele care vizau limita libertății de exprimare au fost controversate".

El a precizat că au existat "vârfuri":

"2007, de exemplu – «țigancă împuțită», cu fostul președinte Băsescu. Dar am avut și cu fostul premier Tăriceanu, cu fostul premier Victor Ponta, cu foștii miniști de Externe Baconschi și Cioroianu, cu domnul Barbu, care și-a dat demisia din funcția de ministru al Culturii ca urmare a unei declarații discriminatorii, apoi domnul Ioan Rus, care, la fel, și-a dat demisia din funcție.

Peste 90% dintre deciziile noastre au fost menținute de instanțele de judecată. Trebuie să știți că prima instanță care analizează hotărârile noastre sunt Curțile de Apel, iar instanța de recurs e Înalta Curte de Casație și Justiție".

Cazul Tudose: "A venit în Colegiul Director, a admis că a greșit"

Referitor la activitatea CNCD din acest an, Asztalos a spus că "plângerile vin și într-un context de polarizare extremă în societate", în care "explicațiile logice și argumentările nu sunt luate în considerare".

"Aș putea să iau fiecare caz care a suscitat controverse publice: primul caz s-a referit la fostul prim-ministru Mihai Tudose, cu steagurile fluturând și cu maghiarii care flutură lângă steaguri.

În acest caz am avut o constatare a unei fapte de discriminare, adică am avut un discurs incitator, discurs de ură, și problema s-a pus în zona sancțiunii: care sunt criteriile pe care le luăm în considerare, dintre cele elaborate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului", a spus șeful CNCD.

Asztalos Csaba, în fața Comisiei pentru egalitate de șanse din Camera Deputaților.

Șeful CNCD a explicat de ce Mihai Tudose a fost sancționat cu avertisment:

"Atitudinea contravenientului este un element care se ia în considerare.

Domnul Tudose a venit la Colegiul Director, a admis că a greșit, și-a cerut scuze, iar ulterior și-a cerut scuze public.

Liderii comunității au acceptat aceste scuze publice. Mai mult, mass-media și comunitatea maghiară au apreciat; de fapt, asta a fost cerința comunității după declarația respectivă.

Deci, noi ne-am atins scopul urmărit – o sancțiune, adică să fie disuasivă, proporțională și efectivă în acel caz".

 Cazul CTP: "Elementul care a făcut diferența a fost comportamentul jurnalistului după ce s-a depus acea plângere"

În ceea ce priveștea amendarea cu 1.000 de lei a jurnalistului Cristian Tudor Popescu − care a comparat coafura Vioricăi Dăncilă cu podoaba capilară a unei specii de maimuță (pavianul cu mantie) −, Asztalos Csaba a recunoscut că avertismentul ar fi fost suficient.

"Acolo elementul care a făcut diferența a fost comportamentul jurnalistului după ce s-a depus acea plângere: a declarat că ar fi trebuit să facă plângere o organizație de protecție a animalelor, pentru că el, cel mult, a jignit maimuța.

Din punctul meu de vedere, avertismentul ar fi fost suficient pentru a-și atinge scopul, pentru că vorbim de un jurnalist, iar limita de exprimare în cazul jurnaliștilor este mult mai mare. Mai mult, vorbim despre o critică adusă unui om politic.

Este adevărat că, în acel context − nominalizarea doamnei Dăncilă pentru funcția de premier −, aspectul fizic nu avea relevanță", a detaliat șeful CNCD.

 Cazul Times New Roman: "Eu cred că o pagină de satiră trebuie să fie mult mai creativă"

Când discuția a ajuns la sancțiunea de 16.000 de lei aplicată de site-ului Times New Roman, deputatul USR Iulian Bulai a vrut să știe de ce în România se amendează texte de satiră.

Asztalos Csaba: Ați citit textul din Times New Roman, pe care l-am amendat?

Iulian Bulai: Nu l-am citit.

Asztalos Csaba: Vreți să vi-l pun la dispoziție să-l citiți? Și am putea să discutăm după. Deci, nu cred că i-ați fi citit un astfel de text mamei dumneavoastră, soției sau iubitei.

Iulian Bulai: Vorbim despre principii.

Asztalos Csaba: În principiu, punându-se în discuție un subiect de interes public, "acea satiră" − adică elementul de parvenitism într-un partid, ce se încerca a ni se explica − nu cred că are relevanță.

Nu spun eu, spune Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Luați decizia "Băcanu împotriva României" din 2009. Acolo spune că limita libertății de exprimare este până unde aduc în discuție viața privată a unei persoane.

Asztalos Csaba, în dialog cu deputatul USR Iulian Bulai.

Asztalos Csaba a explicat de ce colegii săi din CNCD au considerat că textul incriminat nu este doar o insultă:

"Pentru că transformă femeia într-un obiect sexual și perpetuează niște stereotipuri și prejudecăți față de femeie în spațiul public. Alta e aprecierea femeii care face carieră politică decât a bărbatului.

Modalitatea în care se spune nu are nicio legătură cu satira. Eu cred că o pagină de satiră trebuie să fie mult mai creativă.

Dacă și-au pierdut izvorul creativității, există multe modalități să le recâștige: unii aleargă, fac sport, alții servesc un pahar de vin roșu".

 "Orice comunicare publică ar trebui să fie tradusă în limbajul mimico-gestual"

Raportul de activitate al CNCD spune că, în 2017, instituția a emis către instanțele de judecată puncte de vedere referitoare la 2.300 de plângeri.

"Avem perioade cu vârfuri de plângeri în instanță. Așa a fost în 2010, la adoptarea primei legi unice de salarizare, și acum avem din nou un vârf, după adoptarea noii legi a salarizării.

Aici avem o serie de plângeri care vizează aplicarea principiului «plată egală pentru muncă de valoare egală»", a detaliat Asztalos Csaba.

Referitor la plângerile depuse direct la Consiliu, el a spus că în 2017 s-au înregistrat 682, în scădere față de 2016, când fuseseră 849.

Asztalos a precizat că este în creștere numărul de plângeri privind accesibilizarea serviciilor și a spațiilor publice pentru persoanele cu dizabilități:

"Accesibilizarea nu privește doar spațiul fizic, ci și a informațiilor în interes public, pe care nici Parlamentul nu le aplică.

De exemplu, orice comunicare publică care interesează cetățeanul ar trebui să fie tradusă în limbajul mimico-gestual".

În ceea ce privește proveniența plângerilor, marea majoritate sunt din zona Bucureștiului. Doar 7% au fost făcute de persoane din mediul rural.

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează