Misteriosul Satoshi Nakamoto

Cine e Satoshi Nakamoto? O întrebare ce necesită un dublu răspuns, dar și câteva explicații intermediare.

Un prim răspuns – nu foarte precis – ar fi că acesta e numele sub care a devenit cunoscut inventatorul bitcoin, moneda digitală de care mulți am auzit, dar pe care foarte puțini am avut ocazia și curiozitatea să o folosim.

Datorită mecanismului matematico-tehnic în care este integrat(ă), bitcoin poate pune capăt hegemoniei actualului sistem bancar, comisioanelor și regulilor de prea multe ori absurde.

Cu bitcoin se realizează, în premieră, o tranzacție fără intermediari – de aici și eventuala inutilitate a băncilor –, care este deopotrivă sigură și legitimă. Acest lucru se obține prin introducerea unui concept numit „block chain” – o condică de tranzacții accesibilă tuturor.

Un bitcoin înglobează toată această condică: conține geneza și toate operațiunile legate de el, până în prezent. Iar condica este disponibilă oricui în rețea, ceea ce oferă legitimitate tranzacției.

Verificarea autenticității unei tranzacții se face simultan de către alți membri din rețea, iar cel care reușește primul o astfel de validare – numită și „mining” – primește o sumă în bitcoin. Acest proces de validare, la care participă mai mulți miners, se numește „proof of work”.

Mai multe informații despre modul extraordinar în care a fost gândit funcționarea bitcoin puteți găsi pe net, în filmele „Bitcoin: The End of Money as We Know It” și „The Rise and Rise of Bitcoin”.

Prima lucrare pe tema acestei monede – „Bitcoin: A Peer-to-Peer Electronic Cash System” – a fost publicată în 2008 de către un autor care semna Satoshi Nakamoto. (Ne întoarcem, deci, la întrebarea din debutul acestui text.)

În 2009 apărea prima implementare software a sistemului, codul fiind publicat în forma „open source” (accesibil oricui, pe gratis). Restul e istorie și mister.

Istoria se tot scrie, fiindcă din ce în ce mai mulți comercianți folosesc bitcoin. Din păcate, a devenit și moneda de lucru a subteranului, a criminalilor, tendință care poate să-i aducă și dispariția. Exemplu clasic de victimă a propriului succes.

Și, totuși, cine e Satoshi Nakamoto? Nimeni nu știe. Există multe ipoteze și teorii (ale conspirației), unele absurde, altele verosimile.

În 2011, scriitorul Joshua Davis i-a „identificat” pe Vili Lehdonvirta și pe studentul Michael Clear ca fiind posibili creatori ai bitcoin. Clear a negat vehement că ar fi Nakamoto.

Tot în 2011, jurnalistul Adam Penenberg scria că Neal King, Vladimir Oksman și Charles Bry ar fi oamenii din spatele bitcoin, plecând de la un patent pe care aceștia îl publicaseră în 2008.

În 2013, un cercetător pe nume Skye Grey îl indică pe Nick Szabo ca fiind inventatorul monedei, teorie ce stă și astăzi în picioare.

Un an mai târziu, Newsweek susține că numele real al lui Satoshi Nakamoto ar fi Dorian Prentice. Acesta neagă, în cele din urmă, orice legătură cu Bitcoin.

Printre suspecții de serviciu se numără și David Chaum, inventator a numeroase protocoale de criptografie și al monedei electronice DigiCash.

În mai 2013 este rândul lui Shinichi Mochizuki să fie trecut pe listă. Puțin probabil, ținând cont că, în ultimii ani, a fost ocupat cu rezolvarea „conjecturii abc” și a unui nou aparat matematic pe care și super-specialiștii îl consideră greu de digerat.

O altă minte strălucită creditată cu invenția Bitcoin este chiar John Nash, genialul creator al teoriei jocurilor, portretizat de Russell Crowe în filmul A Beautiful Mind. Din nou, slabe șanse să fie adevărat.

În fine, decembrie 2015 aduce un nou nume pe listă, în persoana unui geniu necunoscut din Australia: Craig Steven Wright. Mai degrabă un escroc decât Nakamoto.

Șansele de a-l descoperi pe inventator sunt invers proporționale cu timpul care trece de la apariția bitcoin: cu cât ne îndepărtăm de acel moment, cu atât probabilitatea de a afla adevărul scade.

Ce ne rămâne de făcut este să cumpărăm și noi bitcoins, să folosim această monedă a rețelei și să contribuim, astfel, la creșterea entropiei sistemului financiar. Altfel, generațiile viitoare vor continua să plătească tot felul de comisioane bancare și peste jumătate de veac.