INTERVIU VIDEO. Cum se formează munții de gunoaie pe care nicio autoritate de mediu nu îi vede

Vineri seara, pe 22 ianuarie, Bucureștiul a fost sufocat de un puternic miros de fum și de metan. Aparatele omologate de măsurare a calității aerului au fost date peste cap în mai multe puncte din centrul orașului și au înregistrat valori crescute și cu până la 1000% la particulele de PM10 și PM 2.5 la stațiile de lângă Lacul Morii (Sector 6), Măgurele (Ilfov) și Sintești (Ilfov). 

A doua zi, Ministerul Mediului și Agenția pentru Protecția Mediului din București au anunțat într-un comunicat pe paginile lor de Facebook că vinovat de aceste valori ridicate ale poluării se face traficul intens. 

Nopțile în care aerul din București și din localitățile mărginașe este irespirabil nu sunt izolate, 22 ianuarie fiind doar o mică parte din complexul puzzle în care s-a transformat poluarea din Capitală. 

Ce fel de aer respirăm, de fapt?

Este oare traficul singurul motiv pentru care ne ferecăm ferestrele caselor în încercarea de a scăpa de mirosul toxic de afară?

Activistul de mediu Octavian Berceanu spune că nu. Și ne conduce, de-a lungul unui interviu video, în câteva zone critice ale Bucureștiului și ale periferiilor sale.

Ne vorbește despre efectele pe care acestea le au asupra aerului, solului, apei și, în cele din urmă, asupra sănătății noastre.

Sunt „zonele uitate de autorități”, așa cum le numește acesta, care contribuie la lista lungă a surselor de poluare a Capitalei și a localităților din jur. Surse de poluare despre care doar cetățenii și câțiva activiști de mediu mai vorbesc, niciodată instituțiile cu competență în domeniu. 

Sunt depozitele ilegale de milioane de metri cubi de gunoaie pe care le găsim incendiate în unele locuri sau adunate în mormane în altele, transformate în munți și deversate în canalele care se varsă mai apoi în râul Dâmbovița. 

Sunt gropile de gunoaie legale, însă neconforme, care și-au depășit de mult timp capacitățile maxime admise și care emană mirosuri grele și înecăcioase de gaze și sulf.

Octavian Berceanu, fost consilier general la Primăria Muncipiului București în administrația trecută, povestește, în plus, și despre situațiile în care sesizările sale către Garda Națională de Mediu s-au sfârșit cu amenințări primite de la membri ai rețelelor clandestine care întrețin business-ul depozitelor ilegale de deșeuri.

Și acuză de complicitate primarii, polițiștii naționali, polițiștii locali, autoritățile de mediu și prefecții. 

Interviul de mai jos deschide seria „România sufocată”, un dosar PressOne în care încercăm să punem cap la cap fapte, mărturii și mai ales explicații ale autorităților pentru a înțelege care este, de fapt, dimensiunea poluării din orașele noastre și cine răspunde pentru efectele grave pe care aceasta le are asupra sănătății oamenilor.