Incompatibilii. Parlamentarii care nu au dreptul să ocupe vreo funcție publică

Martie 2017. În ședințele paralele ale celor două Camere, senatorii și deputații primesc o serie de scrisori.

Expeditorul este Agenția Națională de Integritate (ANI), iar misivele vizează, cel puțin deocamdată, trei parlamentari care – spune ANI – ar trebui să elibereze locurile, după o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Aparent fără împotriviri, scrisorile sunt trimise la comisiile juridice pentru rapoartele care ar trebui redactate în două săptămâni.

August 2017. Viitoarea sesiune parlamentară este pe cale să înceapă, iar scrisorile ANI par să fi rămas îngropate în sertarele comisiilor juridice. Numai că la Camera Deputaților nu sunt, spune vicepreședintele Biroului Permanent, Florin Iordache.

Pentru că, de fapt, Comisia juridică a Camerei, din care și Iordache face parte, a decis deja că parlamentarii își pot păstra mandatul, iar scrisorile nu vor mai ajunge în plen.

Salvați de clopoțel

2016. Înaintea campaniei electorale pentru alegerile din decembrie, doi candidați declarați incompatibili prin hotărâri judecătorești definitive – cărora, potrivit legii, le-a fost interzis să fie votați – sunt totuși puși pe liste de către partide. Apoi, candidatura le este validată de comisiile electorale.

Astfel, după alegeri, ei intră în Parlament.

În decembrie, în preajma depunerii jurământului de către parlamentarii declarați incompatibili, Agenția Națională de Integritate lansează o salvă către Parlament: scrisori în care inspectorii de integritate avertizau că cei doi nu aveau dreptul la un nou mandat.

Dacă ANI avea sau nu dreptate, nu s-a putut stabili: președintele Comisiei de validare a mandatelor parlamentare este Florin Iordache.

Acesta pretinde că ANI a trimis scrisorile prea târziu, iar deputații au avut astfel timp să își depună jurământul. Reprezentanții USR în frunte cu fostul ministru Cristian Ghinea acuză PSD de ilegalitate, pentru că raportul Comisiei de validare nu pomenește nimic despre problemele de integritate ale candidaților.

„Comisia de validare, când și-a încheiat activitatea, nu avea de unde să știe că la un moment dat ne va scrie ANI. Deci, Comisia de validare nu poate sta pentru că o instituție a statului, la un moment dat, ne va sesiza. În momentul în care a ajuns de dimineață, am discutat-o și am respins-o”, declară Iordache.

2017. La începutul sesiunii parlamentare din acest an, alte scrisori de la ANI sunt trimise la Parlament pentru cei doi din iarnă: Steluța-Gustica Cătăniciu (ALDE) și Ioan Sorin Roman (PSD).

La începutul lui aprilie este vizat și Matei Suciu (PSD). La Senat, Biroul Permanent a primit în martie misiva prin care se cerea revocarea mandatului lui Ovidiu Marciu (PSD).

Toți cei enumerați se află în Parlament în continuare, iar scrisorile care i-au vizat au apărut pe agendele comisiilor juridice fără să fi fost trimise la plen, așa cum se întâmplă în cazul unui astfel de raport.

„La mine, situația este specială”

În iunie, deputata ALDE Steluța-Gustica Cătăniciu (54 de ani) a fost numită chiar vicepreședintă a Comisiei juridice din Camera Deputaților – aceeași comisie care ar fi trebuit să analizeze speța. În plus, face parte din Comisia pentru regulament a Camerei și este vicepreședintă a Comisiei de anchetă care a analizat organizarea alegerilor din 2009.

Cătăniciu a semnat o propunere legislativă pentru adoptarea unui Cod de conduită parlamentară în a cărui expunere de motive inițiatorii, deci și ea, scriu:

„Adoptarea unui Cod de conduită al parlamentarilor are în vedere promovarea și asigurarea unei conduite etice, oneste, obiective, care să combată comportamentele contrare eticii și deontologiei (…)”.

La articolul 5 al Codului, deputații au introdus și o prevedere potrivit căreia:

„Deputații și senatorii au obligația să facă cunoscut orice interes personal care ar putea influența acțiunile lor publice și să participe activ la soluționarea unui conflict de interese în interesul general”.

Pe frontul legal, Cătăniciu a ales o cale extraordinară de atac – vizată de o decizie definitivă pentru conflict de interese, ea a depus o contestație în anulare.

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au respins însă și acest demers al deputatei.

Teoretic, de la data pronunțării sentinței definitive, adică 28 noiembrie 2015, conform adevarul.ro, Cătăniciu nu ar mai fi avut voie să ocupe o funcție eligibilă, așadar nici să candideze. Ea nu a întâmpinat însă nicio problemă când a fost pusă pe liste.

Contactată de PressOne, deputata ALDE spune că Biroul Electoral Județean (BEJ) Cluj i-a permis să candideze și, oricum, în cazul ei este vorba despre un conflict de interese, care este reglementat diferit.

„La mine, situația este specială, pentru că la mine există o sentință definitivă și irevocabilă a BEJ Cluj care nu a fost atacată de cei de la ANI și prin care mi s-a permis să candidez și să ocup funcția de deputat. La mine, situația este încheiată.

BEJ a constatat, după ce ANI a făcut solicitare în decembrie 2016, că pot candida și pot să ocup funcția asta.

În rest, nu știu colegii mei în ce situație sunt.”

Întrebată, în calitate de vicepreședinte al Comisiei juridice din Camera Deputaților, cum s-a tranșat situația în Comisia juridică, Steluța-Gustica Cătăniciu răspunde că nu își aduce aminte.

„Din câte știu, da (n.r. – s-au discutat), dar nu îmi aduc aminte acum.

Nicio sentință nu spune că trebuie să îți înceteze mandatul. La mine este conflict de interese, nu este incompatibilitate. A fost conflict de interese administrativ.

Este exact ca situația magistraților. În situația în care este o abatere disciplinară, nici lor nu li se aplică acea interdicție de trei ani. Fiind considerată abatere disciplinară, nu este considerată interdicție. Pentru incompatibilități în timpul mandatului, încetează mandatul. Conflictul de interese este considerat abatere disciplinară.

Eu nici nu am fost sancționată de Camera Deputaților cu acei 10% sau, mă rog, am fost, dar a revenit Camera asupra deciziei.”

Cătăniciu consideră, contrar Deciziei CCR 460/2013, că incompatibilitatea din timpul mandatului anterior nu poate atrage revocarea celui actual.

„Dacă nu mai ești în timpul mandatului, nu are cum să îți înceteze mandatul pentru că ai fost în incompatibilitate când erai consilier local, județean”, conchide deputata.

Deputatul liberal Gabriel Andronache, membru al Comisiei juridice din Camera Deputaților, explică pentru PressOne că, în mod normal, scrisorile ar fi trebuit să primească raport din partea Comisiei, după care să fie returnate Biroului Permanent și votate în plen.

„Nu știu dacă au luat în discuție până la final sau nu scrisorile respective, dar din moment ce nu au ajuns în plen… Trebuie să ajungă mai întâi în Biroul Permanent raportul și apoi la plen. Ăsta este circuitul.” 

Andronache precizează că situațiile parlamentarilor s-au analizat în comisie, s-a luat decizia de a fi amânată elaborarea unui raport și, spune el, probabil s-au discutat în lipsa lui.

Pe site-ul Camerei este de negăsit procesul-verbal al ședinței de comisie din 13 iunie, când au fost discutate sesizările ANI.

L-am sunat, deci, pe vicepreședintele Biroului Permanent, Florin Iordache.

„Din câte știu eu, discutăm de un alt mandat. Tocmai de asta vă spun, din câte știu, la momentul ăla, discutam despre un alt mandat. La doamna Cătăniciu discutăm de un mandat de acum două mandate, de când fusese consilier județean, la domnul Roman i s-a încetat mandatul, din câte știu eu, mandatul trecut. 

Deci, discutăm de un alt mandat, pe care l-a câștigat în alegeri în decembrie și domnul Suciu, din câte știu, tot așa – din punctul de vedere al Comisiei juridice – nu există conflict de interese sau incompatibilitate, ceva de genul ăsta. 

Discutăm de ceva înaintea mandatului de senator pe care l-a avut. Asta, ce îmi aduc eu aminte. Dar, repet, nu a fost ceva nou.” 

Întrebat dacă scrisorile ar trebui să ajungă la plen, Iordache răspunde:

– Păi, nu, dacă s-a constatat că nu, și Comisia juridică a spus că nu, ce să mai ajungă la plen?

– Deci, practic, Comisia juridică a decis că nu e cazul revocării.

– Sigur. Sigur, doamnă. 

„E procedura tipic pesedistă”, a concluzionează Andronache, revenit cu o reacție după ce a aflat parcursul scrisorilor.

Totodată, deputatul liberal confirmă că, indiferent care ar fi decizia parlamentarilor, asupra solicitărilor ANI se poate pronunța doar plenul.

Ce a decis CCR

Legea 176/2010 privind integritatea în funcțiile publice spune că o persoană aflată în incompatibilitate sau în conflict de interese își pierde mandatul după o sentință definitivă și nu mai poate ocupa o funcție eligibilă timp de trei ani de la data la care sentința judecătorească a rămas definitivă.

O precizare în plus a venit de la Curtea Constituțională, în 2013, și a fost necesară pentru că Parlamentul tergiversa pe atunci o altă solicitare a Agenției Naționale de Integritate, referitoare la revocarea mandatului de parlamentar al fostului deputat Akos Mora, declarat incompatibil în perioada în care era consilier local. La acea dată, Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat Curtea pentru că Senatul amâna luarea unei decizii în cazul parlamentarului.

Tot atunci, senatorii juriști au interpretat, practic, legea, astfel încât un parlamentar vizat de o sentință definitivă pentru fapte săvârșite în timpul mandatului de primar, de pildă, să poată ocupa o altă funcție eligibilă.

Judecătorii CCR au demontat însă această interpretare, iar în Decizia 460/2013, au atras atenția inclusiv asupra abuzului de putere pe care parlamentarii juriști l-au comis atunci când au interpretat legile în favoarea lui Akos Mora:

„Dat fiind acest caracter auxiliar al comisiilor parlamentare, natura juridică a rapoartelor sau avizelor adoptate de acestea este aceea a unui act preliminar, cu caracter facultativ (…). Deplasarea unui centru de decizie constituțional (Parlamentul) nu este conformă cu menirea celui dintâi”.

Totuși, CCR a arătat negru pe alb că plenul fiecărei Camere este suveran. Dar asta, dacă este lăsat să se pronunțe.

Trebuie precizat că, atunci, președintele actual al CCR, Valer Dorneanu, a făcut opinie separată și a fost de părere că parlamentarii nu ar trebui să își piardă funcția pentru abaterile săvârșite în altă calitate decât cea de parlamentar, fără să contrazică însă dreptul suveran al plenului de a decide.

În 2014, o nouă Decizie a CCR a clarificat situația: în Decizia 418/2014, judecătorii au arătat că parlamentarii, deși aleși pe o altă funcție decât cea deținută la momentul constatării incompatibilității, dețin în continuare o funcție eligibilă, iar argumentul lor poate deveni o cale „de eludare a legii”. 

„A accepta interpretarea conform căreia unei persoane constatate a fi în stare de incompatibilitate sau în conflict de interese îi este interzis să mai ocupe doar funcția care a generat starea de incompatibilitate sau conflictul de interese, putând, în schimb, ocupa orice altă funcție eligibilă, ar pune, practic, la îndemâna categoriilor de persoane vizate de Legea nr. 176/2010 un procedeu extrem de simplu de eludare a legii și a aplicabilității sancțiunilor instituite de aceasta, aspect de neconceput într-un stat de drept.” 

De atunci și până acum, aleșii par să fi îngropat cu totul solicitările respective.

„Probabil era bine să fi lucrat la negru”

La finalul lui noiembrie 2016, deputatului PSD Ioan Sorin Roman (47 de ani) i-a fost revocat mandatul pentru incompatibilitatea constatată în urma unei sentințe judecătorești definitive.

Pentru nici două săptămâni, pentru că la 11 decembrie 2016 au avut loc alegerile parlamentare, iar deputatul social-democrat a obținut un nou mandat.

Scrisoarea din martie 2017 prin care ANI cerea din nou revocarea mandatului său se află în Biroul Permanent și nu va ajunge în plen, potrivit lui Florin Iordache. Aceasta deși, în noiembrie 2016, același Iordache a explicat că mandatul lui Roman încetează în urma anunțului ANI conform căruia raportul inspectorilor de integritate a rămas definitiv, prin sentință judecătorească.

În prima sesiune parlamentară, Roman a rămas cât se poate de discret: site-ul Camerei l-a înregistrat vorbind în plen fix 39 de secunde, cât a durat să depună jurământul.

În schimb, Roman a scris pe Facebook.

În perioada protestelor pe tema Ordonanței de Urgență nr. 13/2017, site-ul ebihoreanul.ro a publicat un comentariu postat de acesta pe rețeaua socială, comentariu în care se referea la proteste astfel:

„Câinii latră, caravana trece! Noi ne vedem mai departe de guvernare pentru bunăstarea românilor”.

Contactat de PressOne, Ioan Sorin Roman declară că și-a primit pedeapsa – cele 10 zile în care a fost exclus din Parlament.

„Eu am contestat în instanță. Nu știu, avocatul știe. Ei cer, apăi…

Eu, în 2008, am consultat Comisia juridică în momentul în care am ajuns deputat, și acolo am primit răspuns cu 22 de voturi pentru și o abținere că nu mă aflu în stare de incompatibilitate. Reclamație am primit în 2013.

Am fost reclamat de către cineva că am o întreprindere individuală prin care cresc 100 de oi și lucrez 50 de hectare de teren. Probabil că era bine să nu-mi fiscalizez micul business și să fi lucrat la negru. Dacă eu constitui un pericol pentru statul român că am crescut câteva oi și lucrez un teren, mai departe decideți dumneavoastră.

Dar, probabil, ar trebui să vindem totul în momentul în care ajungem demnitari, și în momentul în care nu mai suntem, să trăim din ajutor social.”

Întrebat dacă a avut ocazia să își exprime un punct de vedere cu privire la cea mai recentă scrisoare prin care ANI solicită revocarea mandatului său, Roman răspunde:

„Știu că or depus o scrisoare în ianuarie sau februarie, știu că s-a dat un răspuns având în vedere că mie mi-a încetat al doilea mandat în data de 28 noiembrie (2016 – n.r.), deci parte din pedeapsă mi-am primit-o”.

Partea din pedeapsă despre care vorbește Roman reprezintă cele aproximativ două săptămâni în care nu a mai făcut parte din Parlament.

„Eu am crezut că au desființat societatea veche!”

Vizat de o sentință definitivă pentru incompatibilitate este și deputatul PSD Matei Suciu (49 de ani), care, citat fiind de site-ul pressalert.ro, declara în luna aprilie:

„Eu nu am ajuns pe persoană fizică în Parlament, am fost votat de oameni pe care îi reprezint, așa că nu pot lua de capul meu decizia de a demisiona”.

Suciu este un „produs” politic al organizației PSD Timiș, care l-a dat țării și pe fostul premier Sorin Grindeanu, și a fost condamnat pentru că a deținut, simultan, și calitatea de senator, și pe cea de administrator la două firme.

Scrisoarea ANI care l-a vizat a fost luată în discuție în Biroul Permanent din 18 aprilie și a fost trimisă instantaneu către Comisia juridică, conform stenogramei. 

La fel ca Roman, Suciu a luat cuvântul în plenul Camerei doar când a fost nevoit să își depună jurământul, preț de 45 de secunde.

Contactat de PressOne, Matei Suciu spune că ANI se înșală în privința sa, deși recunoaște că se află în „perioada de interdicție”.

– Păi, ei cer, dar nu sunt pe lege și se discută în Comisia juridică la Camera Deputaților. Ei or să dea o soluție. Eu mă aflam în incompatibilitate mandatul trecut, iar acum sunt în perioada de interdicție, că m-au lăsat să candidez, a fost validat și nu mai am voie trei ani de acum încolo să mă… să fiu ales.

– Trei ani de când?

– Trei ani de la pronunțarea sentinței.

– Nu înțeleg. Aveți o interdicție, dar…?

– Am o interdicție de a candida. Deci, acum, dacă la următoarele alegeri, parlamentare sau locale… nu aș avea dreptul să candidez. Mă rog, asta e opinia juriștilor.

După alegeri a fost pronunțarea definitivă. E caz similar doamnei Cătăniciu și așa mai departe, mai sunt mulți colegi în situația asta.

Deputatul spune că, din februarie, de când s-a pronunțat sentința, el nu ar mai avea voie vreme de trei ani să candideze, deși legea vorbește nu despre candidatură, ci despre ocuparea unei funcții eligibile.

Cum până la viitoarele alegeri parlamentare din 2020 interdicția expiră, Suciu este de părere că poate rămâne în funcție.

„A fost curios cum de am pierdut în instanță, pentru că au fost cazuri similare judecate și s-a dat câștig de cauză, întrucât eu am fost administrator la o societate care nu mai avea activitate de 13 ani.

Ei au spus – adică, legea spune – că este incompatibilitate între postul de parlamentar și cel de administrator al unei societăți. Eu am spus foarte clar: ce naiba am administrat eu dacă firma, societatea, nu a mai avut activitate economică de 13 ani? Cu acte, bineînțeles, de la Finanțe, care au declarat-o nefuncțională”, explică Suciu.

Pentru că nu știa de existența societății și de calitatea sa de administrator, parlamentarul spune că nu a trecut-o nici în declarațiile de avere.

„Eu nici nu am știut, eu am crezut că au desființat societatea veche! Nici nu am declarat-o în declarația de avere și de interese și ei mi-au spus că m-am fofilat, că m-am ascuns. Asta era acuza lor, a celor de la ANI. Curios că, prin februarie, s-a pronunțat ÎCCJ și a zis că da, ați fost incompatibil. Sigur că încă nu mi-a venit comunicarea, motivarea lor”, încheie Suciu.

Pentru senatorul PSD Ovidiu Marciu (67 de ani), ANI a trimis scrisoarea de rău augur la fel ca și în cazurile parlamentarilor Roman și Cătăniciu, la începutul lunii martie.

Atunci, într-o ședință de Birou Permanent, șeful Senatului Călin Popescu-Tăriceanu i-a pasat problema celui care încă era președinte al Comisiei juridice: Șerban Nicolae.

După o scurtă discuție referitoare la termenul raportului – o săptămână sau două –, scrisoarea a fost pasată comisiei.

A fost pusă pe ordinea de zi și amânată însă de nenumărate ori, fără să fi ajuns în plen.

Inspectorii ANI au arătat, printre altele, în raportul care îl vizează pe Ovidiu Marciu, că senatorul PSD a încheiat contracte între Consiliul Județean Giurgiu, unde era vicepreședinte, și o firmă proprie.

Deși cvasianonim, Marciu este unul dintre cei mai longevivi politicieni din PSD, fiind ales primar al municipiului Giurgiu în 1990.

Ovidiu Marciu nu a putut fi contactat de reporterii PressOne. 

Senatorul PSD Cornel Resmeriță (37 de ani) a fost și el vizat de o sentință definitivă, la începutul lunii martie, pentru conflict de interese.

Contactat de HotNews.ro la acea dată și întrebat dacă ia în calcul demisia, Resmeriță a răspuns:

„Altă întrebare!”.

În cazul lui, decizia a fost luată chiar de Călin Popescu-Tăriceanu, la recomandarea Comisiei juridice conduse pe atunci de Șerban Nicolae.

Stenograma ședinței Senatului din 18 aprilie 2017 evocă scena:

„Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: 

Punctul 9, raport privind încălcarea regimului juridic al conflictului de interese de către domnul senator Resmeriță Cornel Cristian, întocmit de Comisia juridică. 

Domnul Șerban Nicolae: 

Cu decizia Biroului Permanent. 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

(…) Se pare că a intervenit prescripția răspunderii penale și a prescripției răspunderii disciplinare (sic!), ținând seama de intervalul scurs de la data săvârșirii și data întocmirii raportului. 

Deci, s-a rezolvat. 

(Discuții în sală)

Eu nu știu despre ce e vorba. Aduceți-ne…”