Guvernul a tăiat din pix un întreg sector cu joburi pentru persoanele cu dizabilități

O Ordonanță de Urgență a Guvernului publicată săptămâna trecută riscă să distrugă un întreg sector în care sunt angajate peste 2.000 de persoane cu dizabilități. Acest sector a fost creat cu un efort care a durat mai mult de 10 ani. Veteranii din branșă spun că ceea ce s-a întâmplat e un fel de #noapteacahoții, dar în domeniul întreprinderilor sociale.

Pe scurt, potrivit legii, toate firmele și companiile cu mai mult de 50 de angajați au obligația de a avea 4% din angajați persoane cu dizabilități. Companiile care nu îndeplineau acest criteriu aveau posibilitatea de a cumpăra servicii sau consumabile de la Unități Protejate, adică entități în care lucrează persoane cu dizabilități.

În caz contrar, companiile erau obligate să plătească o taxă statului. Prin Ordonanța de săptămâna trecută, Guvernul a eliminat posibilitatea susținerii Unităților Protejate și a dublat taxa pe care o au de plătit companiile către stat.

Practic, prin acest document, Guvernul a retras sprijinul major care venea dinspre companii către Unitățile Protejate și a instituit o taxă dublă pentru mii de companii.

Proiectul Ordonanței a primit aviz negativ din partea Consiliului Economic și Social (CES), dar asta nu a împiedicat Guvernul să aprobe documentul, ale cărui prevederi vor fi aplicate din luna septembrie.

*

Laila Onu este director executiv al uneia din primele fundații create în România pentru sprijinul persoanelor cu dizabilități intelectuale. Fundația „Pentru Voi”, condusă de Laila Onu, oferă în acest moment servicii sociale pentru 200 de persoane cu dizabilitate severă și accentuată. În cadrul fundației funcționează o Unitate Protejată, în care sunt angajate 30 de persoane cu handicap sever și grav.

„Legea 448 s-a dat în 2006, atunci toată lumea era cu ochii pe noi, așa că s-au făcut foarte multe dezbateri publice. Am participat la ele și, alături de un alt domn, am insistat foarte mult pe această posibilitate, ca firmele care nu angajează persoane cu dizabilități să poată cumpăra servicii de la Unități Protejate.

Dar noi am mers pe variante inspirate din legislația germană și cea franceză, care stipulează ca 75% din banii câștigați de Unitățile Protejate să fie acordați angajaților. Însă legea nu a stipulat asta. Ca atare, pentru unii, aceste Unități Protejate s-au transformat într-un business.

Noi am reclamat acest lucru un an mai târziu după apariția legii, dar cu sesizarea am rămas. Politicienii n-au făcut nimic 10 ani, au lăsat să crească frauda din domeniu, și acum brusc s-au trezit că e nevoie de curățenie„, spune Laila Onu.

În comunicatul prin care explică adoptarea Ordonanței, Executivul arată că decizia va avea două efecte foarte bune.

„Actul normativ adoptat de Guvern urmărește dinamizarea procesului de integrare în muncă a persoanelor cu dizabilități prin eliminarea opțiunii angajatorilor de a achiziționa produse și servicii de la Unitățile Protejate în detrimentul angajării persoanelor cu dizabilități, dar și o creștere a responsabilității angajatorilor publici și privați prin mărirea obligației de plată pentru neangajarea persoanei cu dizabilități la nivelul salariului minim brut pe țară.” (Guvernul României)

În comunicat, Guvernul mai arată că, prin adoptarea acestei măsuri, nicio persoană cu dizabilități nu-și va pierde jobul din Unitățile Protejate. Totuși, oamenii cu experiență vastă în domeniu arată că, dimpotrivă, multe locuri de muncă din acest sector vor dispărea.

„Ei spun că astfel stimulează companiile să angajeze persoanele cu dizabilități, dar noi știm realitatea, pentru că lucrăm cu acești oameni. În unitatea noastră, cu 30 de angajați cu dizabilități, de pildă, împachetam pentru alte companii, sau se lucra pe asamblare de diverse componente, sau bețe de înghețată numărate.

Dar și asta e complicat, unii dintre ei nu știu să scrie și să citească și să socotească, dar știau că au numărat 20 de bețe când se umplea un șablon pe care-l făceam noi. Mai avem beneficiari de servicii, tot persoane cu dizabilități, pe care încercăm să-i integrăm pe piața liberă. Săptămânile trecute, o firmă ne-a trimis înapoi două fete, pentru că lucrează prea lent.

Or, statul vine și-mi spune că acești oameni vor fi integrați fără probleme pe piața muncii”, explică Laila Onu.

Dacă până acum companiile plăteau câte o jumătate de salariu minim brut pentru fiecare persoană cu dizabilități neangajată, de acum taxa se dublează. Practic, toate companiile și instituțiile publice care au mai mult de 50 de angajați și care nu îndeplinesc criteriul de a avea 4% dintre angajați cu dizabilități vor plăti câte un salariu minim brut pe țară, adică 1.450 de lei, pentru fiecare persoană neangajată. Taxa minimă pentru o companie care trece cu câțiva angajați de 50 se va ridica la aproximativ 3.000 de lei pe lună.

O companie cu 1.000 de angajați și nicio persoană cu dizabilități angajată va fi obligată să plătească o taxă de 58.000 de lei pe lună, iar una cu 2.000 de angajați – dublu, adică 116.000 de lei lunar. Banii vor fi încasați la bugetul de stat.

„Noi suntem de acord că Legea 448 trebuie modificată și suntem primii care spun asta! Dar văzând această modificare, vă spun sincer, după experiența pe care o am, am avut senzația că Guvernul a văzut în aceste măsuri o posibilitate de a mai aduna bani la buget. Așa mi se pare mie că s-au gândit: ia hai să luăm noi toți banii ăștia la buget!” (Laila Onu, director al Fundației „Pentru Voi”)

La Târgu Mureș, Andreia Moraru conduce Dizabnet, adică Federația Prestatorilor de Servicii pentru Persoane cu Dizabilități. Și ea vede măsura adoptată de Guvern tot ca pe-o tăiere a oricăror șanse ale persoanelor cu dizabilități angajate în Unități Protejate.

„Dintr-odată, statul dublează taxa și ia tot. Ceea ce va urma este dezintegrarea acestor Unități Protejate. De ce să te mai zbați, că tu treci acum direct în concurență cu orice firmă normală?!„, arată ea.

Am rugat-o să ne descrie, din experiența personală, ce înseamnă pentru o persoană cu dizabilități să aibă un loc de muncă.

„De regulă, persoanele cu dizabilități angajate se integrează, primesc un salariu, deci asta înseamnă că le crește gradul de independență față de familie. Mai mult, își termină astfel stagiile de cotizare și beneficiază mai apoi de pensie. Nu știu dacă vă dați seama, dar este o adevărată dramă pentru familie când un astfel de serviciu e pierdut„, explică Andreia Moraru.

Într-o analiză a efectelor Ordonanței intrate în vigoare, Andreia Moraru subliniază și că ceea ce face Guvernul este instituirea unei suprataxări la adresa firmelor. Mai mult, ea denunță faptul că proiectul de Ordonanță a primit aviz negativ de la CES, care a amendat inițiativa cu toate cerințele solicitate de asociațiile și fundațiile care lucrează cu persoane cu dizabilități.

Angela Achiței este de mai bine de 15 ani președintele Fundației „Alături de Voi”, care oferă servicii de incluziune socială. Coordonează la Iași o Unitate Protejată unde sunt angajate 25 de persoane cu dizabilități. Și ea este crede că, odată cu implementarea, din septembrie, a Ordonanței, Unitățile Protejate vor dispărea. Iar efectele sunt că sute de vieți obținute cu greu vor fi distruse dintr-o semnătură de pix.

„Noi lucrăm cu categorii greu angajabile, care nu au nicio șansă pe piața muncii. Am doi tineri din casă de copii care s-au căsătorit la noi, și-au închiriat un apartament și locuiesc împreună, au o viață.

Indemnizațiile lor puse împreună ajung la 1.000 de lei – atât au și chiria. Dacă eu îi dau afară mâine, ei fie își pierd locuința, fie nu mai mănâncă, nu-și mai cumpără haine, nu mai fac nimic.

Au venit la mine în birou și m-au întrebat: «Noi ce facem acum?».

Sunt seropozitivi, au un tratament, au nevoie de pauze mai dese… Oamenii ăștia au devenit, din asistați sociali, plătitori de taxe!„, arată Angela Achiței pentru PressOne.

Angela Achiței mai atrage atenția asupra unui fapt: Unitățile Protejate au obligația să aibă peste 30% angajați persoane cu dizabilități. În momentul în care acestea dispar, dispar și restul angajaților – cam 4.000 de oameni la nivel național.

„Și se mai întâmplă ceva – acești bani pe care Guvernul îi colectează de la companii, ei au fost deturnați, ei nu sunt folosiți pentru programe de specializare pentru persoanele cu dizabilități, ca să ai apoi pe cine angaja. Nu, ei sunt folosiți pentru indemnizații.

Și mai e un aspect: noi avem, de exemplu, un contract în derulare, facem echipamente de protecție pentru transportul în comun. Ce se întâmplă cu aceste achiziții după ce Ordonanța își face efectul din septembrie? Compania de transport în comun nu va mai avea bază legală să ne plătească lucrările făcute„, încheie Angela Achiței.