Facebook mizează pe VR

Când, în 25 martie 2014, Mark Zuckerberg anunța că Facebook a cumpărat compania Oculus VR – „lider în tehnologia realității virtuale”, cum o prezenta el – toți cei interesați de internet și de rețele se întrebau cum va influența această tranzacție lumea în care trăim. Aveam de-a face cu o veste bună sau cu încă un pas către mutarea completă a vieții în universul ireal al informației?

Au trecut doi ani și jumătate de atunci, iar Oculus Rift, prototipul care l-a convins pe Zuckerberg să cumpere Oculus VR, nu a devenit încă un produs oficial. Compania a început doar să ia precomenzi, cu promisiunea că produsul va fi disponibil cândva în 2016.

Oculus Rift e un fel de cască: seamănă cu niște ochelari de schior mari și opaci. În interior are două ecrane, prin care utilizatorul pătrunde în așa-numita „realitate virtuală”, virtual reality (VR).

Casca e însoțită de o serie de senzori și de un software complex, ce rulează pe laptop-ul din dotare. Printre altele, acești senzori permit detectarea mișcării capului și ajustarea corectă a imaginii.

De altfel, una dintre cele două reușite extraordinare ale Oculus Rift este sofisticatul mecanism de detecție, care a eliminat senzația de greață provocată de faptul că imaginea rămânea neschimbată la anumite mișcări ale capului. Cealaltă reușită este prețul accesibil (circa 300 de dolari) pentru viitorii aventurieri ai lumii virtuale.

Întrebarea, însă, persistă: de ce a plătit Facebook nu mai puțin de 2 miliarde de dolari pentru această companie?

Răspunsul este acesta: pentru a asigura continuitatea Facebook, prelungirea sau „declinarea”, cum se zice mai nou, în noul mediu al existenței care va fi – este deja – realitatea virtuală.

*

La apariția sa, în 2004, oamenii confundau Facebook cu un simplu website. În 2008, Zuckerberg a lansat prima aplicație pe mobil, fără să bănuiască efectele profunde pe care le aduce telefonul inteligent (smartphone) în viețile noastre, mai ales după crearea iPhone-ului, în 2007.

Abia în 2012 Facebook a devenit cu adevărat o platformă mobilă, iar, anul trecut, peste 500 de milioane de oameni accesau această rețea de pe telefon.

Ce urmează după mobile și tablete? Facebook pariază pe realitatea virtuală.

Ce industrii vor beneficia de VR? Un răspuns superficial ar fi: toate. Industria de jocuri video este preferata. În acest an, foarte multe companii producătoare de jocuri AAA (care au obținut scoruri de cel puțin 9 la review-uri), printre care și Microsoft, au lansat extensii pentru jocurile-vedetă sau au anunțat că pregătesc jocuri noi. Însăși compania Oculus VR sponsorizează producția mai multor jocuri pentru a oferi diversitate de opțiuni celor care vor cumpăra Rift în 2016.

Industria porno va avea de câștigat enorm din producția de filme 360 sau din jocurile interactive. De asemenea, beneficiare directe vor fi educația, industria medicală și fabricile de armament.

În 2003, compania Linden Lab din San Francisco lansa un joc numit Second Life, care avea să devină o senzație în anii următori. Conceptul era următorul: oricine își putea crea un alter ego cu care să viețuiască în realitatea virtuală.

Second Life avea propria economie, se vindeau terenuri și clădiri pe bani grei, „oamenii” se căsătoreau și divorțau, existau ONG-uri, universități și companii, insule, petreceri, tristeți, trădări. Avatarurile trăiau în ritm de 0 și 1.

Doar că interacțiunea cu mediul virtual era precară: foloseai mouse-ul și tastatura, iar grafica aducea aminte de jocurile din anii ’80 de pe Atari sau de pe HC-ul nostru. Cu toate astea, comerțul din Second Life a depășit valoarea de 3,2 miliarde dolari, în 10 ani. Pe scurt, un fenomen neînțeles pe deplin la vremea sa.

Ceea ce cred acum este că, prin intermediul căștilor Oculus Rift, Facebook va prelua ștafeta realității virtuale de la Second Life, așa cum, anterior, a dus la alt nivel ceea ce erau MySpace sau Friendster. Se pregătește pentru un astfel de moment investind masiv și e limpede că mizează pe mutarea sau, cel puțin, extinderea interacțiunii sociale în mediul VR.

Te întrebi ce să-i iei copilului sau nepotului de ziua lui? O bicicletă sau un Oculus Rift? Care dintre cele două îl pregătește pentru un viitor pe care cei mai mulți dintre noi – oameni aparent serioși – îl considerăm nedemn în comparație cu joaca noastră de odinioară din fața blocului, cu cheia la gât?

Un futurist ar putea spune că asistăm la primii pași, timizi, spre post-umanitate. Și l-aș crede.