Exclusiv. Investigație transfrontalieră: femeile din toată Europa, în continuare fără apărare în fața violenței

O nouă investigație transfrontalieră de date realizată de Institutul Mediteranean de Investigații Jurnalistice (MIIR) relevă lacune în înregistrarea femicidelor în Europa și protecția ineficientă a femeilor împotriva infracțiunilor de violență sexuală, fizică, psihologică și economică în ultimul deceniu.

Investigația a fost realizată în cadrul Rețelei Europene de Jurnalism de Date (European Data Journalism Network). La ea au participat 15 publicații europene, printre care și PressOne. 

În continuarea investigației europene, PressOne va publica, în curând, o anchetă privind situația infracțiunilor cu victime femei din România. 

„Mami, mi-a spus că o să-mi taie gâtul…” 

„Mami, mami, mor!”. În Salamina (o insulă aflată în apropierea Atenei, nr.), e vineri seara, 1 decembrie 2023. Evangelia, în vârstă de 74 de ani, aude la telefon vocea fiicei ei de 43 de ani, Georgia Poutou, cerând ajutor. Femeia își dă seama rapid că fiica ei a fost din nou bătută de partener. De acasă, sună la poliție și îi roagă pe aceștia să trimită o mașină, dar rugămintea ei nu este ascultată. 

În cele din urmă, ea însăși se grăbește să ajungă la casa fiicei sale. O găsește pe Georgia zăcând afară, în grădina casei, sângerând. Nu mai poate merge, are glezna ruptă și genunchii zdrobiți. Agresorul nu e de găsit. Femeia bătută, împreună cu mama ei și cu fiul ei de 15 ani – un copil cu dizabilități – pornesc spre secția de poliție.

Polițiștii de acolo nu vor să-i ia declarație: „Mergeți la o clinică, aduceți raportul medicilor și apoi reveniți să depuneți plângere”, îi spun femeii. Nu are loc nicio mobilizare pentru arestarea infractorului violent, nu există niciun interes pentru victimă.

A doua zi, chiar femeia abuzată fizic insistă să meargă la poliție, în ciuda faptului că mama ei o descurajează, temându-se de ce e mai rău. „Mami, a spus că o să-mi taie gâtul”, îi spune Georgia, după cum povestește pentru MIIR mama ei. Teama o împinge pe Georgia să ceară protecție. 

Nu a fost prima bătaie sălbatică pe care a primit-o de la partenerul ei în vârstă de 71 de ani, care ar fi fost condamnat în trecut pentru agresarea unei alte femei – nu că acest lucru l-ar fi convins să-și regândească acțiunile. 

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

La secție, ea găsește alți polițiști, care îi iau în cele din urmă declarația, sfătuind-o să nu rămână în casă și instalându-i aplicația „Panic Button” pe telefon, pentru a putea cere ajutor în caz de nevoie.

Nu a fost suficient.  

Trei zile mai târziu, în dimineața zilei de 5 decembrie, Georgia moare. Agresorul ei a urmărit-o în timp ce era în casa mamei sale, unde se refugiase. A împușcat-o de două ori cu o pușcă de vânătoare prin geamul ușii din față, rănind-o mortal în abdomen și în piept. Agresorul a fost arestat, dar era prea târziu. Georgia a fost cea de-a 12-a victimă de femicid în 2023 în Grecia.

Ce este femicidul? Institutul European pentru Egalitate de Gen (EIGE) explică:

“Femicidul este definit în sens larg ca fiind uciderea unei femei sau a unei fete din cauza sexului său (doar pentru că este femeie, nr.) și poate lua diferite forme, precum uciderea femeilor ca urmare a violenței partenerului intim.” 

Femicidul, de neoprit în Europa

Nu există nicio înregistrare oficială a femicidelor din Grecia, iar guvernul insistă că nu există niciun motiv pentru a face din femicid o infracțiune de sine stătătoare. Asta în ciuda faptului că numărul femeilor ucise sau supuse violenței de către bărbați rămâne extrem de ridicat în această țară. 

Același lucru este valabil și pentru România, unde femicidul nu este o infracțiune de sine stătătoare, cu toate că numărul femeilor majore victime ale violenței domestice a ajuns, în 2023, la peste 40.000. 

Intensificarea violenței împotriva femeilor, atât în Grecia, cât și în Europa, este reflectată în investigația transfrontalieră de date realizată pentru al doilea an de către Institutul Mediteranean de Jurnalism de Investigație (MIIR) împreună cu alte 14 organizații europene de jurnalism în contextul European Data Journalism Network (EDJNet).

Pentru a răspunde nevoilor investigației și pentru a remedia lipsa de date comparabile la nivel paneuropean privind violența împotriva femeilor, redacțiile participante au căutat și au contribuit cu date la zi, obținute prin solicitări adresate autorităților relevante din fiecare țară, pentru perioada 2014-2023. 

Prin numărarea femicidelor pe baza datelor analizate, estimăm cel puțin 4221 de victime în Europa în perioada 2012-2022. 

Însă cifra de mai sus nu indică un lucru esențial: faptul că autoritățile nu raportează suficient de multe cazuri de femicid. Dacă ar exista mai multă diligență în colectarea datelor și o înregistrare adecvată a relației victimă-agresor de către poliție, atunci numărul de femicide rezultat s-ar putea dovedi, de fapt, mult mai mare.

Situația în Europa: într-un singur an, 735 de femei ucise de partenerul de viață

Pe baza celor mai recente date publicate privind femicidul pentru 2022, Grecia a înregistrat o creștere de 4,3% față de 2021, de la 23 la 24 de victime, ceea ce confirmă că cel puțin 2 femei pe lună au murit de mâna partenerului și/sau a unei persoane din mediul lor domestic.

Germania a înregistrat, de asemenea, o creștere semnificativă (22%).

Franța și Italia au înregistrat o scădere de 3,3% și, respectiv, 12,9% față de 2021, dar au în continuare un număr semnificativ de mare de femei victime ale femicidului (118 și, respectiv, 61 de victime în 2022).

Pe de altă parte, Slovacia și Cipru – care rămâne singura țară din UE în care femicidul este recunoscut ca infracțiune specifică începând cu 2022 – au înregistrat o scădere mare, de 50 % și, respectiv, 60 %.

Din datele actualizate pentru 2021 în baza de date Eurostat privind omuciderile intenționate ale femeilor de către partenerii de sex masculin, reiese că Grecia a înregistrat cea mai mare creștere (200%) în 2021 față de 2020 și 4,3% în 2022 față de 2021. 

Celelalte patru țări care au înregistrat o creștere în 2021 au fost Lituania ( 83,3%), Suedia (15,4%), Italia (4,5%) și Franța (4,3%).

În ceea ce privește cele mai mari creșteri pentru deceniul 2012-2022, datele analizate de standardele EIGE arată că Grecia a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de femicide în 2021, cu o creștere de 155,6%, ajungând la 23 de femicide, comparativ cu 9 în 2020 (notă: în raportul de anul trecut, numărul victimelor pentru 2020 a fost estimat de poliție la 8).

Al doilea cel mai mare număr este în Suedia, care a înregistrat o creștere de 120% în 2018 (22 de femicide) față de 2017 (10), urmată de Slovacia, care a înregistrat o creștere de 66,7% în 2020, și Croația cu 28,6% față de 2019.

În 2021 și 2022, un total de 735 de femei au fost ucise de partenerul intim. 

Toate formele de violență împotriva femeilor, în creștere

Femicidele sunt adesea ultima etapă, ireversibilă, într-un proces de escaladare a violenței, după cum a dovedit cazul recent din Salamina.

Pentru investigația datelor, am analizat alți indicatori, privind violența fizică, psihologică, economică și sexuală, pentru a evidenția variația numărului de femei victime ale fiecărei forme de violență în ultimii ani în Europa.

În ceea ce privește violența fizică și sexuală, în Grecia, perioada pandemică a fost caracterizată de o creștere înspăimântătoare (110,2%) a numărului de victime ale violenței fizice în 2020 (3609 femei) și de 70,9% în 2021 (6166 femei), în timp ce victimele violenței sexuale au crescut în aceeași perioadă de doi ani de la 69 la 147. 

În schimb, Cipru – în anul în care a ratificat legal feminicidul – a înregistrat o scădere de 9% a incidentelor de violență fizică cu 1752 de victime în 2022, față de 1925 în 2021, când înregistrase o creștere de 78,9% a incidentelor de violență fizică față de 2020 (1076 de victime).

Pe baza datelor disponibile, Grecia a fost, în 2021 și 2020, țara cu cea mai mare creștere a violenței psihologice: 108,4% și, respectiv, 104,6%. Această tendință a continuat în 2022, unde s-a înregistrat o creștere de 28%.

În ceea ce privește violența psihologică în 2022, Slovacia a înregistrat o creștere de 4,1%, în timp ce Italia și Cipru au înregistrat o scădere de 0,3% și, respectiv, 5,2%.

EIGE a evidențiat în repetate rânduri creșterea semnificativă a violenței psihologice în timpul și după pandemie.

„Sistemele de colectare a datelor în statele membre ale UE rămân foarte eterogene, deoarece se bazează pe statisticile naționale privind criminalitatea sau pe alte surse de date administrative privind omuciderile (din sistemul judiciar sau din sistemul de sănătate) sau pe analiza mediatică a organizațiilor neguvernamentale. Prin urmare, datele nu sunt comparabile, ceea ce face ca măsurarea între statele membre să nu fie posibilă în prezent”, explică Cristina Fabre Rosell, care lucrează ca șef de echipă pentru violența de gen la Institutul European pentru Egalitate de Gen, adăugând că infracțiunile violenței bazate pe gen rămân subraportate. 

Acest lucru face ca abordarea violenței împotriva femeilor și elaborarea de politici care să consolideze egalitatea de gen să fie problematice. Indicele egalității de gen pentru 2023 este un indicator al acestui lucru: țări precum Grecia, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria și România, care se află la coada listei, par să aibă probleme în abordarea violenței împotriva femeilor.

În ceea ce privește violența economică împotriva femeilor în Europa (controlul financiar pe care un bărbat îl poate exercita asupra partenerei sale actuale sau fostei partenere), pe baza datelor disponibile (2019-2022), patru țări înregistrează scăderi ale numărului de victime: Serbia, Germania, Croația și Slovacia. 

În plus, după cum a relevat ancheta, există o creștere remarcabilă la nivel european a apelului la ajutor din partea victimelor violenței domestice sau a unor terțe părți la liniile naționale de asistență, cum ar fi „SOS 15900 Line” din Grecia. Pentru anul 2022, cele mai mari creșteri se înregistrează în Spania (21,51%), Grecia (17,28%) și Irlanda (19,66%). 

Fără apărare în fața violenței sexuale: o creștere a numărului de violuri și în România

Domeniul care dezvăluie cel mai bine situația dificilă a femeilor din Europa și cel care provoacă cele mai mari tensiuni politice este cel al violului.  

Spania a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de violuri în 2022 (140,7%), în timp ce Republica Cehă a înregistrat o creștere mare în ambii ani (25,9% în 2021, 11,1% în 2022).

Slovacia (7,5%), Croația (11,3%), Cipru (5,6%), Irlanda (3,2%) și România (2%) au înregistrat, de asemenea, o creștere a numărului de violuri în 2022.

Datele agregate din baza de date a Eurostat arată că anul 2021 a fost anul cu cel mai mare număr de violuri din Europa – un total de 61.059 și o creștere în 17 dintre statele membre, confirmând concluziile anchetei MIIR 2023 privind o creștere a violenței împotriva femeilor odată cu sfârșitul pandemiei.

Este probabil ca numărul să fie mai mare, deoarece violul este considerat o infracțiune care nu este raportată în mod sistematic de către autoritățile și există diferențe semnificative între definițiile violului. 

Pe lângă amploarea fenomenului, am analizat și evoluția în timp a tratamentului penal al autorilor de viol și agresiune sexuală.

„Conceptul de viol este foarte dezbătut din cauza normelor patriarhale adânc înrădăcinate în societate”

Problema violului a divizat în mod semnificativ Uniunea Europeană, după cum o demonstrează recentele negocieri pentru a ajunge la un acord între statele membre cu privire la noua directivă UE privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, propusă inițial în urmă cu doi ani. 

În 6 februarie s-a ajuns, în cele din urmă, la un acord provizoriu între Parlamentul European și Consiliu privind normele europene pentru combaterea violenței de gen și protejarea victimelor acesteia, în special a femeilor, și a victimelor violenței domestice. Acesta include norme standard minime privind protecția femeilor victime ale violenței, incriminarea anumitor forme de violență de gen, norme mai stricte privind violența cibernetică, un acces mai bun la justiție, protecție și prevenire, precum și stabilirea unor norme îmbunătățite de raportare și de colectare a probelor de către autorități. 

Cu toate acestea, nu s-a reușit adoptarea unui articol controversat privind violul (articolul 5), care ar fi transformat orice act sexual fără consimțământ într-o infracțiune penală. 

„În primul rând, este o directivă care acoperă multe aspecte de drept penal, așa că negocierile au durat mai mult. În al doilea rând, să lucrezi în domeniul drepturilor femeilor este întotdeauna dificil din cauza structurilor patriarhale care încă ne ghidează societățile, din păcate”, explică eurodeputatul suedez Evin Incir (S&D), care este co-raportorul-șef al Parlamentului European pentru violența bazată pe gen în comisia pentru libertăți civile (LIBE).  

„Principalul obstacol a fost acela de a include legislația privind violul bazat doar pe lipsa consimțământului, lucru pe care nu am reușit să-l obținem în cele din urmă. A existat o mare rezistență din partea mai multor state membre în acest sens, deși violul este cea mai răspândită și mai gravă formă de violență de gen”, continuă eurodeputatul.

Într-un interviu acordat MIIR, europarlamentarul a adăugat că: „Conceptul de viol este foarte dezbătut din cauza normelor patriarhale adânc înrădăcinate în societate. Este o provocare să se ajungă la un acord care să definească sexul fără consimțământ ca fiind viol, așa cum se subliniază în Convenția de la Istanbul.”

Extrema dreaptă amenință (și) femeile 

Europarlamentarul Evin Incir explică faptul că semnificația directivei „este subliniată și mai mult de amenințarea iminentă a unei ascensiuni a extremei drepte în UE, subliniind imperativul unor măsuri de protecție.”

Această îngrijorare cu privire la schimbarea mediului politic și social din Europa în legătură cu creșterea violenței împotriva femeilor este exprimată și de Cristina Fabre Rosell, șefa echipei EIGE pentru violența de gen, care a declarat pentru MIIR:. 

„La doi ani de la pandemia Covid, nu știm dacă este tot din cauza ei sau pentru că formele extreme de violență împotriva femeilor au crescut din diferite cauze care sunt legate și de creșterea mișcărilor de extremă dreapta și a narațiunii antigen. Trebuie să facem mai multe cercetări pe această temă, pentru mine violul este o formă de violență arzătoare care necesită atenția noastră. În primul rând trebuie să lucrăm pentru o mai bună prevenire”, explică Cristina Fabrel Rosell. 

Se așteaptă ca directiva să fie adoptată în mod oficial de către Parlamentul European și Consiliu și apoi, în viitorul apropiat, să intre în vigoare. Statele membre vor avea apoi la dispoziție trei ani pentru a o pune în aplicare.

Impunitate

Pentru investigația de față am încercat să estimăm proporția de infractori de sex masculin care sunt urmăriți penal pentru violenta împotriva femeilor și care ajung în închisoare. 

Pe baza analizei noastre, Grecia are o rată de condamnare extrem de scăzută și disproporționată pentru autorii violenței domestice în comparație cu numărul de urmăriri penale. În 2017, rata de condamnare a fost de 2,9%, în 2018 a fost de 2%, iar în 2019 a fost de 1,9%. În 2021, rata a crescut la 3,2 %. Acest lucru înseamnă că doar 3 din 100 de bărbați care sunt urmăriți penal, sunt apoi condamnați la închisoare. Autoritățile elene nu au oferit date pentru 2022.

Analizând datele (EIGE), în medie, în Lituania, estimarea este de 21%, în Croația de 22,26%, iar în Spania de 30%.

Spania are o creștere generală constantă a numărului de condamnări în fiecare an, cu o creștere de 28,3% în 2015 față de 2014, 29,6% în 2016 față de 2015, 30,3% în 2017 față de 2016 și 31% în 2018 față de 2017.

Croația prezintă, de asemenea, o creștere aproape continuă a condamnărilor. În 2015 a avut o creștere de 21,5 % față de 2014 și a ajuns la o creștere de 22,9 % în 2018 față de 2017.

Pentru mai multe informații despre metodologia investigației, puteți citi raportul realizat de Thanasis Troboukis și iMEdD Lab, care au realizat analiza și vizualizarea datelor în 2023.

În continuarea investigației europene, PressOne va publica în curând o anchetă privind situația infracțiunilor cu victime femei din România. 

Această investigație transfrontalieră bazată pe date a fost organizată și coordonată de Institutul Mediteranean pentru Jurnalism de Investigație (MIIR.gr) în cadrul Rețelei Europene de Jurnalism de Date (EDJNet).

15 membri EDJNet au participat la această investigație, care s-a desfășurat în perioada noiembrie 2023 – martie 2024: MIIR (Grecia), El Confidencial (Spania), Alternatives Economiques (Franța), Le Soir (Belgia), Divergente (Portugalia), VoxEurop (Europa), Pod črto (Slovenia), Noteworthy (Irlanda), EUrologus/HVG (Ungaria), Deník Referendum (Cehia), PressOne (România), Delfi (Lituania), Dennik N (Slovacia), OBC Transeuropa (Italia) și BIQdata/Gazeta Wyborcza (Polonia).

Analiza și vizualizările datelor au fost realizate de Konstantina Maltepioti – MIIR. Verificarea analizei datelor a fost realizată de EUrologus/HVG. Ilustrațiile au fost pregătite de Louiza Karageorgiou.