Cetăţeanul care pune statul la treabă şi Untold la plată

Cum ar fi ca, "din cauza" unui simplu cetățean, care n-a făcut altceva decât să citească atent legile, proprietarii Festivalului Untold să fie obligați să plătească statului, retroactiv, circa 1,5 milioane de lei?

Lucian Todoran – un clujean care n-a împlinit 30 de ani, absolvent de studii teologice în Anglia – s-a ambiționat să înțeleagă limbajul deseori ambiguu și plin de capcane al Dreptului. A petrecut ultimii patru ani studiindu-i sintaxa și topica, împărțind fraze aparent confuze în propoziții principale și subordonate.

Așa a aflat că legislația administrativă din România are mai multe niveluri, ca și când ai sonda tot mai adânc în căutarea unui sens, și că în spatele oricărei legi stă o comoară – denumită norme de aplicare.

Aici a găsit Todoran argumente pentru a pune presiune pe tot felul de autorități publice, cărora le-a cerut să respecte litera legii – limbajul pe care acestea ar trebui să-l cunoască mai bine decât oricine.

PressOne a intrat în posesia corespondenței – pe alocuri absurde – purtate între diverse instituții ale statului după ce Lucian Todoran le-a întrebat, printre altele, dacă Festivalul Untold a achitat sau nu timbrul monumentului istoric pentru ediția 2016.

Lucian Todoran a descoperit că, în baza unei Hotărâri de Guvern (nr. 1502 din 2007), care reglementează Normele metodologice privind cuantumul timbrului monumentelor istorice, organizatorii de evenimente din România trebuie să plătească statului o taxă care ar urma să fie cheltuită pentru protejarea patrimoniului.

Această taxă este instituită printr-o lege care datează din 2001 (!).

Facsimil din Legea 422/2001, prin care este instituit timbrul monumentelor istorice.

Timbrul monumentelor istorice a fost stabilit la 2% din valoarea, fără TVA, a produselor şi serviciilor prestate de un organizator de evenimente.

Sarcina de a colecta această taxă revine Institutului Național al Patrimoniului, care se află în subordinea Ministerului Culturii și Identității Naționale.

Potrivit legii, timbrul se percepe atunci când evenimentele sunt organizate în perimetrul integral sau parțial al siturilor protejate sau al monumentelor istorice.

Speța pe care a urmărit-o Lucian Todoran se referă la Festivalul Untold, însă demersul său ar putea avea efect și asupra altor evenimente majore destinate publicului.

Aceasta cu atât mai mult cu cât, în București, organizatorii evenimentelor care se desfăşoară în zone istorice achită de mult timp această taxă.

Scenă cu DJ în Parcul Central, la ediţia 2016 a Untold. Foto: Untold ©

Potrivit calculelor lui Todoran, care se bazează pe încasările oficiale comunicate de organizatorii Untold, suma pe care statul ar avea-o de recuperat pentru că ediţia 2016 s-a ţinut şi în perimetre ale unor monumente istorice ar ajunge la 1,5 milioane de lei.

Dincolo de bani, ce rămâne fascinant în acest caz este nedumerirea și incoerența arătate de șefii administrației locale când un cetățean oarecare i-a confruntat cu o lege pe care nu o cunosc.

Spre exemplu, Primăria Cluj-Napoca a tergiversat furnizarea de informații către Institutul Național al Patrimoniului (sesizat de Lucian Todoran) cu privire la perimetrul autorizat pentru Untold 2016.

Alt exemplu: directorul Direcției Județene de Cultură Cluj a întreprins demersuri pe lângă Ministerul Culturii pentru a bloca perceperea timbrului în cauză.

Primăria către Prefectură

După ce Lucian Todoran a sesizat Ministerul Culturii, problema a ajuns, pe linie guvernamentală, la Prefectura Cluj.

Apoi, marea "provocare" pentru Prefectură a fost ca Primăria Cluj-Napoca (autoritatea care eliberase autorizația de desfășurare a Festivalului Untold) să-i "dezvăluie" perimetrul în care a avut loc evenimentul din 2016.

Aici e necesar un detaliu de culise: Primăria Cluj-Napoca și Prefectura Cluj nu prea au, cum se spune, vorbitor.

Între primarul Emil Boc (PNL) și prefectul Gheorghe Vușcan (susținut de PSD) există animozități nedisimulate, astfel că instituțiile pe care le conduc, deși ar trebui să colaboreze pentru binele comunității, se ignoră reciproc.

În multe cazuri, adresele Prefecturii rămân pur și simplu fără răspuns din partea Primăriei Cluj-Napoca.

Concret: abia în 11 ianuarie 2017, după circa trei luni de la prima solicitare a Prefecturii, Emil Boc îl informează, totuși, pe Gheorghe Vușcan că "locațiile" aprobate pentru Untold 2016 au fost stadionul Cluj Arena, Sala Polivalentă, Aleea Stadion și Parcul Central "Simion Bărnuțiu" (căruia localnicii îi spun Parcul Mare).

Avocații Untold către Ministerul Culturii

La solicitarea Ministerului Culturii, aceleași informații le-a oferit și societatea de avocatură Șomlea și Asociații, reprezentantul legal al Festivalului Untold.

Atât Primăria, cât și avocații au ignorat însă faptul că Parcul Central "Simion Bărnuțiu" figurează pe lista monumentelor istorice.

În plus, pentru al doilea an consecutiv, Untold a promovat, sub propria cupolă, un eveniment paralel denumit Napoca Music Event, care s-a desfășurat între 4 și 7 august 2016 în Piața Unirii, kilometrul zero al orașului.

"Evenimentul nu a fost organizat de Untold SRL. Implicarea Untold SRL s-a limitat la promovarea acestui eveniment în cadrul Festivalului Untold – ediția 2016", se arată în adresa societății Șomlea și Asociații.

Imagine de la un eveniment din cadrul Untold 2016, desfășurat la clădirea Chios din Parcul Central. Foto: Untold ©

Direcția Județeană pentru Cultură către Institutul Național al Patrimoniului

După ce s-a convins că cetățeanul Todoran are dreptate, conducerea Institutului Național al Patrimoniului (INP) l-a tras la răspundere pe șeful Direcției Județene de Cultură Cluj, poetul Victor Cubleșan.

Acestuia i s-a reproșat că nu-și îndeplinise atribuțiile de a-i informa pe organizatorii Untold că trebuie să plătească timbrul monumentelor istorice.

Previzibil, Victor Cubleșan s-a plâns Ministerului Culturii (șefii celor de la INP). După cum urmează:

"Am primit recent o adresă din partea Institutului Național al Patrimoniului. Sunt direcțiile de cultură subordonate și INP? (...) În cazul în care INP consideră că «sesizați de cetățeni» au aflat «că în Municipiul Cluj-Napoca s-a organizat festivalul Untold, care se presupune că s-a desfășurat în aria protejată a unor monumente istorice» pot declanșa un control tematic la Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Consiliul Județean Cluj și firma organizatoare a festivalului cred că sunt în măsură să facă aceasta și fără a trasa indicații Direcției Județene pentru Cultură Cluj.

Noi nu am fost «sesizați de cetățeni», ci am făcut un lucru pesemne cu totul uluitor, am consultat paginile de internet ale evenimentului și autorităților implicate. De unde am aflat că evenimentul s-ar desfășura «în fiecare an pe Cluj Arena»".

Consecința?

Managerul INP, arhitectul Ștefan Bâlici, a fost obligat de șefii săi ierarhici de la Minister să răspundă acuzațiilor formulate de Direcția de Cultură din Cluj: adică de ce dă curs el, Bâlici, sesizărilor unui cetățean?

Urmează un fragment din răspunsul pe care managerul INP l-a trimis secretarului de stat Oana Bogdan, de la Ministerul Culturii:

"Deși legiuitorul a precizat faptul că, lunar, Direcțiile Județene de Cultură au obligația să prezinte raportul privind controalele efectuale în teritoriu cu privire la modul în care se evidențiază în contabilitatea agenților economici, în mod distinct, timbrul monumentelor istorice, noi nu primim asemenea informări, chestiune care este de natură a împiedica gestionarul Timbrului Monumentelor Istorice să realizeze creanțele datorate de agenții economici, care astfel se pot sustrage de la plata acestuia.

DJC Cluj nu se poate informa doar consultând paginile de internet menționate de către aceasta, în contextul în care legislația este clară și prevede obligația agenților economici de a evidenția în contabilitate, în mod distinct, sumele colectate ca și TMI (...)

Afirmația DJC Cluj potrivit căreia festivalul Untold s-a ținut doar în interiorul imobilului Cluj Arena este parțial adevărată, în sensul că organizatorii au utilizat și o parte din Piața Unirii, locație ce intră în zona protejată a unor monumente istorice, indicate de către petent în sesizarea acestuia. Petentul a indicat și codurile LMI ale monumentelor în cauză". (LMI este abrevierea de la Lista Monumentelor Istorice – n.r.)

Dezbaterea dintre instituțiile statului privind obligația de a plăti sau nu timbrul monumentelor istorice este cu atât mai absurdă cu cât, potrivit INP, organizatorii de evenimente din București achită de mult această taxă.

De aceea, întrebarea firească iscată în mintea cetățeanului Todoran a fost: de ce legea se aplică doar în unele locuri și cazuri?

În fine, pe 10 februarie 2017, Institutul Naţional al Patrimoniului a notificat Prefectura Cluj că – în demersul de soluționare a petițiilor formulate de cetățeanul Lucian Todoran – a realizat că "perimetrul de desfășurare a Festivalului Untold ediția 2016 se suprapune parțial atât peste o zonă construită protejată, cât și pe zona de protecție a sitului-monument istoric Parcul Central".

INP arată astfel că asociația Untold, organizatoarea festivalului, trebuie să declare și să plătească timbrul monumentelor istorice. Institutul anunță și că va face demersurile necesare pentru punerea în legalitate a tuturor părților implicate (vezi documentul de mai jos).

Desigur, Primăria Cluj-Napoca știe că Parcul Central este clasificat ca monument istoric, mai ales că a cofinanțat restaurarea acestuia. Acțiunea de restaurare s-a finalizat în 2014 și a costat în total 9,5 milioane de euro, o mare parte din sumă provenind din fonduri europene.

Parcul Central din Cluj a fost înființat în 1897 și a fost declarat monument istoric în 2010, în mandatul primarului Sorin Apostu.

Dar cine e Lucian Todoran?

Lucian Todoran a absolvit Liceul Teoretic "Gheorghe Șincai" din Cluj-Napoca în 2007, apoi a plecat la facultate în Anglia.

"Am studiat acolo patru ani, întâi «Religious Studies» la King's College London, apoi «Development Studies» la Universitatea Cambridge. Aceasta din urmă e o zonă interdisciplinară, care implică, printre altele, economia dezvoltării, sociologia dezvoltării, studiul migrației, etica ș.a.m.d.", spune Lucian.

Întors în România, s-a angajat consultant la o firmă care recrutează personal. Și a început să fie "tot mai preocupat de relația cetățeanului cu autoritățile și instituțiile publice".

Așa a înțeles că cele mai eficiente "arme" împotriva birocrației și a lipsei de transparență se găsesc tocmai în aridele formulări juridice privind atribuțiile aparatului administrativ – pe care prea puțini funcționari publici le cunosc și știu să le aplice.

Întâi a testat marea cu degetul: a întocmit mici solicitări de informații sau petiții adresate Primăriei și Poliției.

Unii dintre clujeni își mai amintesc poate movila de gunoi care se adunase la intrarea în Turnul Pompierilor – monument medieval din centrul orașului care fusese lăsat în paragină.

Într-o zi, gunoiul a dispărut, dar nu pentru că autoritățile se autosesizaseră, în sfârșit. Explicația era o plângere depusă de Lucian Todoran.

Când, în 2015, o parte din tencuiala de pe tavanul bisericii romano-catolice Sfântul Mihail a început să cadă după un concert extrem de gălăgios desfășurat alături, în Piața Unirii, Todoran a început să consulte legislația specifică monumentelor istorice. A lansat o petiție online, care a fost semnată de 1.500 de persoane, a depus-o la Primărie și… nimic.

"Atunci, încă nu eram specializat. N-am mai depus ceea ce se numește plângere prealabilă, acțiune în instanță. Încă nu mă pricepeam și nu aveam aplomb", își amintește el, cu un început de zâmbet.

Lucian Todoran. Foto: Raul Ștef

Lucian Todoran are ceva din prințul Mîşkin, "Idiotul" pe care Dostoievski îl descrie astfel: un tânăr înalt, cu părul "bălai şi des", cu "obrajii supţi şi o bărbuţă rară şi ascuţită", avînd "o expresie blajină, dar şi apăsătoare totodată".

Clujeanul vorbește rar și "preoțește", dar extrem de ferm. Uneori, din spatele cuvintelor sale complicate răzbate o ironie acidă, care te face involuntar să zâmbești.

Repetă că nu are formație de jurist și că s-ar putea ca unii termeni pe care îi folosește să nu fie tocmai la locul lor. Se reprezintă singur în instanță, acolo unde și-a apărat de mai multe ori dreptul de a petiționa și de a fi informat.

De altfel, funcționari de la Primărie, Prefectură, Direcția de Sănătate Publică sau Biblioteca Județeană îl cunosc deja "ca pe-un cal breaz".

De ce s-a apucat de aceste demersuri?

"Pur și simplu mi se pare foarte interesant. Dar am văzut și o anumită utilitate, care vine din ceea ce se numește binele comun. Îmi dădeam seama că ceea ce fac are un rost.

Foarte adesea se crede că, atunci când depui o petiție sau ceri niște informații, e un lucru menit să facă rău cuiva. Pentru mine e ceva ce ține de a rezolva ceva de nivel obiectual. Și ține de binele comun.

Am observat că, în relația cu instituțiile publice, lucrurile pot fi modificate incremental, adică puțin câte puțin, nu revoluționar, nu dat peste cap, nu schimbat tot sistemul.

E foarte multă inerție. Și e de așteptat ca o instituție să se schimbe foarte greu. Eu știu asta foarte bine.

Rezultatele nu au fost extrem de notabile, dar eu le consider suficiente, inclusiv prin faptul c-am atras atenția asupra unor probleme."

În ceea ce privește episodul Untold, acesta are "mai multe capitole", spune, râzând, Todoran. Mai întâi, el a urmărit ce s-a scris în presa locală despre relația organizatorului cu Primăria.

Apoi a participat la unele grupuri de lucru de la Prefectură, unde a observat că administrația publică s-a pus în slujba unui eveniment privat și că relațiile dintre autorități și organizator erau "inechitabile".

După ediția din 2016, Todoran a cerut Ministerului Culturii să-l informeze dacă organizatorul Festivalului Untold a plătit sau nu timbrul monumentelor istorice.

Scena Untold de pe Cluj Arena.

"Nu am primit răspuns în termen legal. Am depus o reclamație administrativă, asta e un fel de recurs, adică ceri a doua oară un lucru pe care deja l-ai cerut.

Până la urmă, am primit o informare de la un consilier debutant – mi-am dat seama că haosul se datora și faptului că aveam de-a face c-un începător – cum că există o altă instituție care se ocupă de problema ridicată de mine, și anume Institutul Național al Patrimoniului.

Cererea fusese, oricum, redirecționată către ei, dar nici de acolo nu am primit vreun răspuns. Le-am mai adresat o dată cererea, direct celor de la INP, și, îmbucurător, mi s-a răspuns că deja se interesau dacă acel timbru trebuia să fie achitat și dacă fusese sau nu achitat.

Era un singur funcționar care se ocupa de colectarea acestei taxe pe toată țara. Eram informat și că organizatorul neagă că ar avea această obligație. Mi s-a atașat și scrisoarea primită de INP de la avocatul organizatorului.

Când am văzut că se apelase la un avocat, m-am gândit automat la contestarea amenzilor pentru depășirea vitezei. Cei care nu vor să le plătească știu foarte bine că au încălcat legea, dar se folosesc de chichițe legale, procedurale, de genul că aparatul radar nu era omologat și mai știu eu ce.

Am înțeles că intenția lor era să nu plătească această taxă. Informațiile pe care le ofereau INP-ului erau incomplete. După această cerere de informare, am depus și o petiție în care solicitam ca acea taxă să fie colectată", a detaliat Lucian Todoran.

PressOne a solicitat poziţia organizatorilor Untold cu privire la chestiunea administrativă ridicată de Lucian Todoran. Știau sau nu că trebuie să achite timbrul monumentelor istorice?

Ni s-a răspuns că notificarea primită de ei "se referă la un alt eveniment cultural – Napoca Music Event, care s-a desfășurat în Piața Unirii în același interval de timp cu Festivalul Untold, 4-7 august 2016, dar care nu a fost organizat de către SC Untold SRL. Implicarea Untold SRL s-a limitat doar la promovarea acestui eveniment în cadrul Festivalului Untold – ediţia 2016".

Această poziţie coincide cu aceea comunicată Ministerului Culturii de societatea de avocatură care reprezintă interesele Festivalului Untold.

Ce urmări poate să aibă speța Todoran vs Untold

Problema ridicată de Lucian Todoran ar putea avea consecinţe şi asupra altor evenimente majore, dacă acestea sunt organizate, fie și parțial, în perimetre în care există monumente istorice.

I-am contactat și pe oficialii Festivalului Electric Castle – care se desfășoară în incinta Palatului Bánffy de la Bonțida.

Ne-au comunicat că, în ultimii patru ani, "contribuțiile în zona de patrimoniu" se ridică la peste 100.000 de euro și au fost virate către fundația care administrează domeniul Bánffy din Bonțida.

"Fondurile au fost alocate pentru a susține lucrările de restaurare a castelului. La acești bani, se adaugă lucrări de întreținere și amenajările care se efectuează la fiecare ediție, parte din ele rămânând în beneficiul castelului", se spune în răspunsul trimis la solicitarea PressOne.

În Legea 422/2001 găsim și următoarea formulare:

"Prin derogare de la prevederile alin. (3) și (4), pot fi exceptați de la plata taxei timbrului monumentelor istorice operatorii economici care, prin activitățile pe care le desfășoară, contribuie la protejarea monumentelor istorice cu o sumă cel puțin egală celei pe care o datorează la plata taxei timbrului monumentelor istorice".

Imagine din Parcul Central, de la Untold 2016. Foto: Untold ©

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează