Bugetarii care câştigă mai bine decât președintele României

Peste 300 de angajaţi ai statului câștigă mai mult decât președintele României, premierul României și președintele Senatului, al căror venit brut lunar este de câte 21.540 de lei (aproximativ 4.700 de euro), potrivit unei statistici guvernamentale pe primele 9 luni ale anului 2016 care a ajuns în posesia PressOne.

Cel mai bine plătiți sunt înalţi funcționari din autoritățile de reglementare şi din direcții descentralizate, câţiva rectori, magistrați, șefi de spitale şi angajați ai Televiziunii Române.

Unii dintre ei au explicat pentru PressOne că au ajuns să câștige aceste sume în baza unor proiecte conexe, cum sunt cele de cercetare, sau datorită unor despăgubiri salariale. Pentru majoritatea însă, aceste venituri reprezintă salariul de bază, căruia i se adaugă prime consistente.

PSD promitea în programul de guvernare să rezolve aceste inechităţi, însă aplicarea Legii salarizării unitare – cea mai mare promisiune din acest program – a fost amânată până în 2018.

Potrivit proiectului PSD, președintele României ar urma să aibă cel mai mare salariu brut, 17.400 de lei, cu 3.000 de lei mai puțin decât câştigă în prezent.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului ar urma să aibă 16.975 de lei fiecare, la fel ca şeful Guvernului.

Vicepreședinții celor două Camere și vicepremierii ar urma să aibă salarii de câte 15.515 lei, iar secretarii, chestorii celor două Camere și miniștrii, consilierii prezidențiali, Avocatul Poporului și președintele Curții de Conturi, câte 15.225 de lei.

Surprizele clasamentului

Una dintre surprizele clasamentului celor mai bogați angajaţi ai statului este Gabriela Schmutzer, șefa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) de la Sectorul 6.

În primele 9 luni din 2016, ea a încasat un venit mediu brut de 43.870 de lei pe lună. În acea perioadă, ea ocupa funcția de director general adjunct al direcției economice, fiind promovată în fruntea DGASPC 6 abia pe 7 noiembrie 2016.

"Sunt salariile de bază, sunt salariile de pe proiecte și probabil că au fost lunile în care am avut drepturi de concediu de odihnă. Veniturile diferă în fiecare lună în funcție de numărul de zile din lună. Noi oricum avem salarii mari pentru că suntem încadrați pe grila de salarizare a celor de la Sănătate și Asistență Socială. 

Așadar, salariile noastre pleacă de undeva de la 11.000-13.000 ca director, la care se adaugă sporurile. Eu sunt și doctor, am spor de doctorat. Se adaugă și drepturile pe proiectele europene, suntem fiecare în echipa de proiect", a explicat, pentru PressOne, Gabriela Schmutzer.

În ultimii 17 ani, soții Gabriela și Rudolf Schmutzer s-au bucurat de un select anturaj politic, dar și de conexiuni în zona securității naționale.

Anul 2000, când Guvernul Năstase prelua puterea, o prindea pe Gabriela Schmutzer consilier de marketing la firma Dragon Star Impex. Devenea atunci și consilier local la sectorul 6 al Capitalei, din partea Alianței pentru România.

Captură din Monitorul Oficial din 28 martie 2001.

De altfel, în acel an, ea şi soțul ei au donat împreună 150 de milioane de lei vechi pentru campania electorală a Alianței pentru România (ApR) – o ramură pe care Teodor Meleșcanu a desprins-o din fostul PDSR (actualul PSD).

Pe selecta listă de donatori s-au mai numărat familia Meleșcanu, spionul Dan Dumitru și Andra Râșnoveanu, condamnată în dosarul terenurilor ANL din cartierul "Henri Coandă".

Un an mai târziu, Gabriela Schmutzer era deja bugetară. Se afla pe statul de plată al Administrației Unităților de Învățământ Preuniversitar de Stat Sector 6, în poziția de director economic.

A mai lucrat doi ani ca director executiv adjunct la Serviciul Public de Asistență Socială (SPAS) Sector 6, iar din 2005 a ocupat aceeași funcție la DGASPC Sector 6, până anul trecut, când a devenit director general al instituției.

În declarația de avere pentru 2015, ea declara un venit anual de peste 3 ori mai mic decât salariul încasat în 2016.

Gabriela Schmutzer are un doctorat în Științele Apărării și Informații, obținut la Universitatea Națională de Apărare "Carol I" din București.

Gabriela şi Rudolf Schmutzer. Foto: Arhiva personală

Soțul ei, avocatul Rudolf Schmutzer, are o carte publicată de Editura Universității Naționale de Apărare.

De asemenea, el este vicepreședinte al Fundației Colegiului Național de Apărare, organizație de utilitate publică înființată în 1993, care sprijină financiar activitatea Colegiului.

În 2010, Rudolf Schmutzer a fost avansat de la gradul de soldat la cel de colonel.

În plus, Rudolf Schmutzer are certificat de revoluționar și este președintele Ligii Naționale a Luptătorilor pentru Victoria Revoluției și a Cinstirii Eroilor Martiri.

De asemenea, el este și vicepreședinte al Blocului Național al Revoluționarilor 1989, care l-a avut președinte de onoare pe Ion Iliescu. La conducerea acestui Bloc s-au mai aflat Dan Iosif și Dorin Lazăr Maior - condamnat la 7 ani de închisoare în dosarul Romexterra.

În urmă cu 4 ani, Rudolf Schmutzer a fost implicat într-un scandal legat de obținerea frauduloasă a unui certificat de revoluționar de către un fost colaborator al Securității.

Profesori universitari, printre bugetarii cu cele mai mari venituri

Soții Schmutzer nu sunt singurii bugetari care au venituri mari și conexiuni în zona securității naționale.

Iordan Gheorghe Bărbulescu este președinte al Senatului Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA) și conducător de doctorate la Academia Națională de Informații "Mihai Viteazul" a Serviciului Român de Informații (SRI).

În primele 9 luni din 2016, ela a încasat un venit mediu brut de 36.103 lei pe lună.

Constantin Onișor, fost director al Școlii Doctorale a Academiei SRI, a încasat venituri medii brute de 34.002 lei pe lună, iar Gheorghe Toma, coordonator de doctorate la aceeași școală doctorală, a câștigat 32.896 de lei pe lună.

Cei doi au fost membri în toate comisiile de susținere a tezelor de doctorat coordonate de Gabriel Oprea la Academia Naţională de Informaţii.

Totuşi, cel mai bine plătit profesor universitar din România rămâne rectorul Universității Transilvania din Brașov, Vasile Ioan Abrudan, implicat în afacerea vânătorii de urși protejați de lege. În primele 9 luni din 2016, el a încasat un venit brut mediu lunar de 36.604 lei.

Abrudan nu și-a depus încă declarația de avere pentru 2016. Pentru 2015 declarase venituri salariale și din proiecte de cercetare de 286.124 de lei. Asta înseamnă un venit mediu lunar de 23.843 de lei pe lună, așadar cu o treime mai mic decât în 2016.

L-am căutat pe Vasile Ioan Abrudan la rectorat pentru lămuriri, însă nu a dorit să revină cu comentarii pe această temă.

În schimb, am stat de vorbă despre veniturile profesorilor universitari cu Daniel David, prorector al Universității "Babeș-Bolyai" (UBB) din Cluj-Napoca. El a câştigat, în primele nouă luni din 2016, un venit mediu brut de 34.972 de lei.

"Nu este salariul de bază, cele mai multe venituri vin din activități de cercetare, granturi. Cel mai mare dintre ele este de la Comisia Europeană", a explicat Daniel David. Salariul său de bază a fost de 11.400 de lei pe lună.

Cine sunt campionii veniturilor

Clasamentul celor mai mari venituri din instituţiile statului începe cu salariile deja de notorietate ale angajaților Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).

Vicepreședintele ASF Mircea Ursache apără aceste venituri cu argumentul că nu provin din bani publici, deoarece bugetul celor trei entități care au compus această autoritate de reglementare nu face parte din bugetul general consolidat al statului.

Datorită regimului special de care se bucură, ASF și Banca Națională a României (BNR) fac excepție de la Legea salarizării. Veniturile angajaților din BNR nu apar în acest top.

Mișu Negrițoiu. Foto: Arhiva personală

Așadar, cel mai bogat angajat al statului a fost în 2016 Mișu Negrițoiu, fostul președinte ASF, revocat din funcție în luna mai 2017.

Cu un venit brut de 67.568 de lei, Mișu Negrițoiu a încasat în primele nouă luni din 2016 două salarii în plus, sub formă de prime.

El a fost urmat îndeaproape de patru vicepreședinți ai ASF, cu venituri brute cuprinse între 57.500 și 62.568 de lei, după cum a confirmat vicepreședintele ASF Mircea Ursache.

"În martie am primit prima, așa e în contractul colectiv de muncă. Este echivalentă cu salariul."

- Și în august?

"Nu mai știu… sunt primele de proiect. Nu există sporuri și te asigur că sumele acelea sunt corecte", a spus Mircea Ursache.

Angajații ASF au luat în 2015 prime de performanță în valoare totală de 4,5 milioane de lei și prime de proiect de 2,1 milioane de lei, potrivit raportului anual al instituției.

Acestor bani li s-au adăugat și beneficii de 1,1 milioane de lei, care au constat în ajutoare, cadouri, plata pensiilor facultative sau tichete de grădiniță.

Pe lângă faptul că îi plătește președintelui său cel mai mare salariu din structura statului român, ASF este şi cea mai generoasă instituție. Astfel, venitul mediu brut pentru cei 460 de salariați ai ASF a fost în 2016 de 14.514 lei pe lună. ASF este urmată în acest clasament de ANRE, Inspecția Judiciară și Institutul Limbii Române.

Niculae Havrileț. Foto: ANRE

După Mişu Negriţoiu, următorul în clasamentul veniturilor este Niculae Havrileț, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

El a avut un venit brut lunar de 58.956 de lei în perioada ianuarie-aprilie 2016 și de 61.413 de lei începând din luna mai 2016.

"Cred că a fost vorba de corelarea cu salariul minim pe economie, avem niște indicatori legați de salariul minim. Ori de câte ori crește salariul minim, crește și salariul nostru", a explicat Niculae Havrileț.

Președintele ANRE este urmat de realizatoarea TV Sanda Vișan, care a încasat de la Televiziunea Română un venit mediu de 56.357 de lei pe lună. Veniturile nu reprezintă însă salariul de bază, ci o serie de despăgubiri ce i-au fost plătite de TVR în urma unei sentințe.

"În iulie 2016, când am încasat 216.000 de lei, am avut despăgubiri salariale. Tot anul trecut am încasat despăgubiri salariale pentru că, timp de trei ani, nu am lucrat la TVR. Am fost dată afară în 2013. Mai am încă două procese cu ei. Instanța i-a obligat și la actualizarea sumei, lucru pe care TVR nu l-a făcut. Celelalte procese la asta se referă", a explicat Sanda Vișan. În aceeași situație se află și colegul ei Mihai Rădulescu.

Augustin Zegrean. Foto ccr.ro

Fostul președinte al Curții Constituționale (CCR) Augustin Zegrean a avut un venit brut de 23.675 de lei pe lună, la care s-a adăugat, în iulie 2016, suma de 169.203 lei.

"Înainte să ies la pensie am primit șase salarii, așa scrie în lege, nu am furat banii. Nu știu nimic de Legea salarizării pentru că nu am încredere în ea, nu este realistă.

Mai există o Lege a salarizării din 2010. S-a aplicat vreodată? Din 2010, în fiecare an, guvernele au dat câte o ordonanță în care au spus că anul ăsta nu se aplică. Așa vor face și cu acest proiect", este de părere Augustin Zegrean.

La aceste venituri aspiră și Avocatul Poporului, Victor Ciorbea. Anul trecut, el a câștigat, în medie, 18.998 de lei pe lună.

Victor Ciorbea. Foto: Lucian Muntean.

"Sunt asimilat ca rang și salarizare cu un ministru, deși eu trebuie să îndeplinesc condițiile de judecător la CCR și să fiu desemnat de ambele camere ale Parlamentului. 

Sunt și singur aici în luarea deciziilor, nu iau împreună cu alții. Deci ar trebui să am leafa unui judecător la CCR, adică vreo 31.000, nu leafă de ministru, de 19.000, care va scădea după Legea salarizării la 15.000 de lei", a declarat Victor Ciorbea pentru PressOne.

Venitul la care aspiră Victor Ciorbea a fost câștigat, în schimb, de Cătălin Homor, fost șef al CNADNR.

Deși, prin tradiție, numirile șefilor CNADNR sunt politice, Homor a dat Compania de Autostrăzi în judecată după înlocuirea sa din funcție.

Cel mai bine plătit medic din România este Diana Iliescu Bulgaru, șefa Institutului de Medicină Legală din Iași.

Ea a fost numită în această funcție în locul lui Vasile Astărăstoae, după ce Agenția Națională de Integritate a constatat că acesta este incompatibil cu funcția de rector al Universității de Medicină și Farmacie din Iași și cu cea de președinte al Colegiului Medicilor din România.

Problema descoperită de presă este aceea că, pentru a obține funcția, Diana Iliescu Bulgaru ar fi declarat la Ministerul Sănătății un fals grad de conferențiar doctor la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași.

Majorările spectaculoase din programul de guvernare
nu au mai fost incluse în bugetul pentru 2017

Inițiată de grupul PSD din Parlament, Legea salarizării a fost adoptată în plen la începutul lunii iunie, cu amendamentul că aplicarea ei va fi amânată cu șase luni, până în 2018.

Legea se află pe masa președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare, deși din proiect lipsesc încă informații esențiale despre impactul bugetar și despre sursele de finanțare.

În lipsa unor explicații oficiale, două motive pentru amânarea Legii salarizării sunt oferite de experta în administraţie publică Elena Calistru, cofondator al organizației Funky Citizens.

Ea remarcă faptul că măririle spectaculoase promise în programul de guvernare nu au mai fost incluse în bugetul pentru anul 2017.

"Dacă este să ne uităm pe bugetul propus de Guvernul Grindeanu și aprobat de Parlamentul României și pe Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2017-2019 care îl acompaniază, observăm că, încă de la început, pentru cheltuielile de personal s-a propus o creștere de numai 12% în 2017 față de 2016, sub procentul de 20% promis.

Suma alocată în plus pentru 2017 – 6,8 miliarde de lei față de 2016, potrivit datelor preluate de Consiliul Fiscal din evaluările de impact ale Ministerului Finanțelor Publice – acoperă însă aproximativ doar măririle planificate pentru trimestrul I din 2017", arată Elena Calistru într-o analiză.

Astfel, măririle salariale ar încălca Legea privind responsabilitatea fiscal-bugetară. Mai exact, Legea 69/2010 spune că"totalul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat nu poate fi majorat pe parcursul anului bugetar, cu ocazia rectificărilor bugetare".

"Nu se putea mări plafonul cheltuielilor de personal printr-o eventuală rectificare bugetară în condițiile legii, deci nu putea avea loc mărire a salariilor bugetare cu mai mult de 12% față de anul 2016, atât cât a fost prevăzut în bugetul aprobat pentru 2017, și oricum o rectificare bugetară nu ar fi putut avea loc mai devreme de 1 iulie 2017", a adăugat Elena Calistru.