Antolu. Sau cum se dă peste cap un oraş ca să distreze un orăşel

Cluj-Napoca, data solară 3 august 2017. În centrul oraşului arde ca şi cum ai fi la o jumătate de palmă de gura unui uscător de păr gigantic, setat pe intensitate maximă.

Umbrelele gălbui ale teraselor din Piaţa Unirii transformă apăsarea soarelui într-o mantie lichidă care ți se pune pe umeri și îţi apasă pomeții. E cod portocaliu de caniculă, iar de mâine se coace la roșu.

La ora asta, ambele artere de circulație care tranzitează zona centrală pe direcţia vest-est sunt sufocate de mașini – și toate devin mici pompe de dioxid de carbon. Ne pregătim pentru o distopie în care vom respira anaerob.

De azi până duminică, adică patru zile la rând, Clujul primeşte vreo 40.000 de oameni – aproape încă o dată numărul studenților de la Universitatea „Babeș-Bolyai”.

Cu rezervări scumpe făcute din timp, toţi vin pentru cel mai mare eveniment muzical şi de entertainment din România: Untold. Care a devenit, pentru unii, „Antol” sau chiar „Antolu’ lu’ Dumniezo”.

Dar câți oameni în plus poate suporta un oraș și ce înseamnă un festival de asemenea proporții în miezul unei comunități?

Acest text își propune să exploreze felul în care un oraş se dă peste cap pentru a primi la el acasă, timp de câteva zile, un oraş mai mic. Și pentru a-i oferi orășelului-musafir casă, masă și distracție.

În săptămâna festivalului, Parcul Central, cea mai importantă oază de verdeață din centrul Clujului, se închide aproape în totalitate pentru accesul publicului.

Împrejmuirea cu garduri metalice a unei jumătăţi din Parc este unul dintre principalele reproşuri aduse Primăriei de către localnicii nemulţumiţi – cei care au inițiat o petiție pentru mutarea Untold în afara orașului.

Un alt argument este zgomotul infernal din zona centrală – mai ales pe timpul celor patru nopţi de festival.

Camelia are 35 de ani și este mama a doi băieți – 6 ani şi un an. Până anul trecut, locuia la capătul străzii Iuliu Hossu, la 100 de metri de Cluj Arena, unde se amplasează scena principală a festivalului.

Între timp, s-a mutat în altă parte a oraşului, dar rezumă situaţia de anul trecut:

„A fost horror. Scena mare nici nu se auzea chiar atât de tare. Dar i-au lăsat pe cei de la Red Bull să amplaseze o scenă lângă hotelul Sport și pe-aia o auzeai și în ficați, toată noaptea. Mă întreb: copiii internați la Pediatrie ce părere au despre Untold?„.

Spitalul Judeţean de Pediatrie se află chiar lângă Parcul Central: sunt despărţite doar de lăţimea străzii Iuliu Hossu şi de un mic curs de apă, căruia clujenii îi spun Canalul Morii.

O altă mamă, Lavinia, care locuiește tot în zona Parcului Central, s-a mutat la nişte prieteni până trece ediţia din acest an. Împreună cu soțul și cei doi băieți preșcolari.

„Anul trecut am avut senzația că sunt în burta Untold-ului. Cred ca așa aud bebelușii sunetul organelor mamei cum am auzit noi Untold-ul la primele două ediţii. O vâjâială continuă.

Țin minte că în ultima zi eram cu câinele în parc și, la un moment dat, s-a întâmplat ceva ciudat: se făcuse liniște.

Ca în bancul cu evreul care merge la rabin să se plângă că nu are destul loc în casă. Și rabinul îl întreabă dacă are animale în curte, și îl sfătuiește să le ducă în casă. Apoi, după ce se umple casa de animale, îl pune să le scoată afară pe rând, și deodată e foarte mult loc în casă.

Așa e cu Untold-ul pentru noi. După festival, realizăm ce minunată e viața în parc. Ce liniște! Ce cântec de păsărele, ca în stațiune!”, spune Lavinia.

Adrian, soția lui și băiatul lor locuiesc şi ei în zona Parcului Central. Anii trecuți, au trăit experiența Untold din plin:

„La primul Untold am crezut că-mi zboară creierii. Nu puteam să ne-nțelegem decât dacă urlam. Vibrau geamurile de la başii de pe stadion, iar sirenele mașinilor de poliție ne transformau casa într-o discotecă din anii ’70.

În zona în care locuiesc, culmea, nu muzica de pe stadion era deranjantă, ci muzica de la scena amplasată în stația de la autobuzul 30. Mergea până pe la 10 dimineața, se oprea pentru o oră-două, apoi pornea din nou. Același ritm de bum-bum, care-ți zdrobea răbdarea și-ți ducea frustrarea la cote nebănuite.

Ediția cu numărul doi, cea în care Untold a devenit eveniment privat, ne-a găsit tot acasă, pentru că aveam de terminat un proiect și n-am putut să plec. Ce-i drept, a fost mai ok: am devenit expert în alegerea unor dopuri de urechi. Au făcut minuni, chiar dacă în timpul nopții mai simțeam cum muzica îmi bubuie în stomac de parcă aș fi avut un început de ulcer.

Majoritatea vecinilor erau deranjați, dar unii își închiriaseră apartamentele și binecuvântau festivalul, fiindcă în patru zile câștigau pensia ori salariul pe o lună sau două.

Deranjant nu e festivalul în sine, ci modul în care ți se bagă pumnul în gură. Nu se face nici o concesie, nu mai contează nimeni. Zero compromisuri pentru aceeași placă pe care o auzim − că discoteca asta pune orașul pe hartă, că sunt doar patru zile şi că cei din zonă sunt comuniști.

Cuiva care vine, se distrează și pleacă îi e uşor să comenteze. Dar dacă timp de 5-6 zile nu poți să te odihnești şi să lucrezi, îţi vine greu să mai primeşti lecții. Să fiu sincer, dacă n-aș locui în zona Parcului, probabil nici pe mine nu m-ar interesa de alții care se plâng.

Anul ăsta, e cel mai ok Untold. Pentru că am plecat în concediu. Dar nu e normal să fii nevoit să pleci de-acasă pentru a avea puțină liniște și câteva zile decente. Unii nu dispun de banii necesari, alții sunt bolnavi, alții lucrează și nu pot să-și ia liber.”

*

Anul acesta, cu câteva zile înainte de începerea festivalului, clujenii din mai multe cartiere au găsit în cutiile de poştă fluturași cu reclame la dopuri de urechi:

Și cei care locuiesc în afara epicentrului Untold resimt efectele festivalului: timp de o săptămână, circulația rutieră este deturnată ca să ocolească zona Parcului Central − stadionul Cluj Arena, Sala Polivalentă și o bună parte din malul Someșului.

Terasele preferate ale clujenilor nu acceptă rezervări pe perioada festivalului, pentru a putea face față fluxului continuu de clienţi.

Petre Șerban experimentează efectul Untold din două direcții – este patronul restaurantului Zama din centrul Clujului şi al companiei de taximetrie Climă şi Confort.

„Noi am deschis restaurantul chiar înainte de prima ediție Untold și am realizat atunci că în astea patru zile trebuie să fim foarte bine pregătiți, pentru că ne ajută tot anul.

Noi suntem foarte bine preluați pe online și avem o grămadă de clienți din alte părți care vin și zic: a fost un prieten la Untold, am văzut la el pe Facebook și am venit!

Pentru restaurant se simte această perioadă de patru zile și la încasări, și la oameni. Am avut rezervări de la clienți veniți din SUA, pentru că anii trecuți au venit prieteni de-ai lor la Untold. Asta e, festivalul face în patru zile cât pentru un an!”, povestește Petre Șerban.

În ceea ce priveşte afacerea cealaltă, lucrurile sunt și mai clare.

„Nu facem față pe partea de taxi. Iar ceea ce se întâmplă e ciudat: în general, cererea mare duce la creșterea calității. Aici, cererea mare duce la nesimțire, mai degrabă”, arată Șerban.

Dar poate cel mai grav efect „pe orizontală” este explozia prețurilor, mai ales la chirii. (Detalii puteţi citi aici.) Ulterior, aceste preţuri scad foarte puțin.

Ceea ce e valabil şi în cazul restaurantelor.

De pildă, la terasele din Piața Unirii, kilometrul zero al oraşului, o bere la 0,33 poate ajunge la 11 lei, iar 100 de lei nu mai e o sumă surprinzătoare pentru prânzul a două persoane.

Un alt „detaliu” este că, în săptămâna premergătoare festivalului, spitalele clujene nu mai preiau decât urgențele grave. Pentru a dispune de paturi libere, o parte din bolnavi sunt trimişi acasă, iar internările sunt amânate, pe cât posibil, până după încheierea „discotecii”.

Spitalul Clinic Județean din Cluj, care are un total de 1542 de paturi, a intrat în pregătirile pentru Untold cu două săptămâni înainte să înceapă festivalul.

Purtătorul de cuvânt al instituției, Monica Costin, a confirmat pentru PressOne că recomandarea făcută medicilor din toate secțiile este aceasta: să amâne urgențele și pe acei pacienți cronici care pot fi amânați.

„Am eliberat 30% din paturi și am pregătit logistic posibilitatea declanșării unui Plan Alb – adică un caz de accident cu victime multiple. Știm unde vom face extinderile, de unde luăm paturi, aparatură, avem stocuri de consumabile pentru toate secțiile, blocurile operatorii funcționează și sunt în stand by. Asigurăm asistență medicală pentru un număr foarte mare de oameni, 24 de ore din 24”, spunea Monica Costin înainte de începerea Untold 2017.

În perimetrul festivalului a funcționat un spital mobil și au patrulat 11 echipe de paramedici. În primele două seri ale ediţiei din acest an s-au înregistrat 402 intervenții medicale și 12 internări, potrivit datelor comunicate de Poliție.

Zecile de mii de participanţi au determinat o cerere uriaşă de maşini în diminețile de după concerte.  Purtătorul de cuvânt Uber România, Alexandra Corolea, a confirmat pentru PressOne că tariful a crescut de până la patru ori faţă de valoarea normală.

„Uber are un algoritm de creștere a tarifului care se aplică în toate situațiile. De pildă, în momentul în care avem trei mașini într-o zonă și în aceeași zonă sunt 10 cereri, aplicația crește tariful automat, prin acest algoritm. La Untold, tariful clasic de Cluj a crescut de până la 4 ori, adică 1,95 de lei/km înmulţit cu patru. 

În același timp, în momentul în care comanzi un Uber, aplicația îți arată tariful și primești o estimare a costului cursei, iar clientul poate să accepte acest tarif sau să mai aștepte până când cererea scade.

Totul este foarte transparent, iar clienții noștri știu aceste detalii. A fost o creștere semnificativă, dar nu mai mare decât în București, în noaptea de Revelion, când tariful crește de 7-8 ori”, a explicat Alexandra Corolea.

În timpul Untold, câteva sute de șoferi Uber au fost activi online.

*

Pentru primele trei zile ale ediţiei din acest an, organizatorii Untold au raportat 76.000 de participanți (joi, 3 august), 82.000 (vineri, 4 august) și 90.000 (sâmbătă, 5 august).

Suprafața totală a festivalului a fost de 230.000 de metri pătrați, ceea ce înseamnă că, în noaptea de sâmbătă spre duminică, fiecare participant a avut la dispoziţie, în medie, cam 2,5 metri pătrați.

* Pe parcursul acestui articol, autorul nu a folosit nici măcar o dată cuvântul „festivalier” cu referire la participanții Untold.