5 filme de Crăciun ca alternative la Singur Acasă

Crăciunul, acea vreme când stăm (sau nu) cu familia, mâncăm, petrecem, ocazional ne enervăm, dar mai ales ne uităm la Singur Acasă. Aventurile tânărului Kevin McCallister ne-au încălzit, fie că doream sau nu, atâtea zile de Crăciun, în anii 1990-2000, când nu aveai la ce altceva să te uiți: era asta sau Trăzniți în NATO.

Anii au trecut, avem servicii de streaming și servere private de Plex acum, iar Pro TV încă-l dă de Crăciun și noi încă ne uităm. Sigur au apărut și la noi băieții cărora le-a spus internetul că Die Hard e cel mai bun film de Crăciun făcut vreodată. Dar Kevin are acel loc special în inima noastră, pe care John McClane nu l-ar putea avea vreodată.

Totul pleacă de la tematici: Chris Columbus împletește în Singur Acasă aproape perfect niște teme tradiționale de sărbători – „hygge-ul” sărbătorilor, acel sentiment de căldură, cu frica de singurătate, importanța familiei, depășirea lucrurilor materiale, asta în timp ce ne dă o comedie spumoasă cu doi hoți și un copil enervant. Singur Acasă e un film excelent de Crăciun. 

Dar de câte ori să te uiți la același film excelent de Crăciun?

Iată cinci filme care ating aceleași teme ca Singur Acasă și te fac să te simți bine de sărbători. Și nici măcar unul nu conține teroriști într-o clădire de birouri!

The Holdovers (2023, Alexander Payne)

Cel mai recent film de pe această listă e și cel mai „artistic”. Ultimul film al lui Alexander Payne, cu Paul Giamatti și Da’Vine Joy Randolph în rolurile principale, e un film extrem de bizar, dar incredibil de bun despre un profesor de la o academie de elită care trebuie să-și petreacă sărbătorile alături de un elev problemă, uitat în internat de părinții săi. 

Dincolo de tema „copil care trebuie să petreacă singur Crăciunul”, The Holdovers are puține în comun cu Singur Acasă. E un fel de comedie subtilă, cu nuanțe dramatice, despre maturizare și depășire a adolescenței.

Ce e absolut impresionant e că filmul (în care acțiunea are loc în 1970), are un aer de nostalgie profundă, de film din altă. Mi-e greu să descriu exact senzația, dar e ceva prezent (mult mai umoristic) și în clasicul O Poveste de Crăciun (1983) un alt film de nostalgie americană pentru vremurile copilăriei.

The Holdovers e un film care te face să te simți bine și nostalgic fără să știi măcar pentru ce ești nostalgic. E o poveste despre maturizare suprapusă peste un crăciun clasic și pictat cu nuanțele elegante ale lui Payne. Iar Giamatti e excelent.

The Holdovers nu a intrat încă în cinematografe în România, dar poate fi găsit online.

National Lampoon’s Christmas Vacation (1989, Jeremiah S. Chechik)

Christmas Vacation e o capodoperă umoristică, unul dintre cele mai amuzante filme făcute vreodată și cu siguranță cel mai amuzant film de Crăciun. Are tot ce-i trebuie – comedie fizică, morală, mesaj, șarmul sărbătorilor de iarnă, dar și o critică (timpurie) a felului în care Crăciunul a devenit un eveniment comercial, mai degrabă decât o sărbătoare cozy de familie.

Chevy Chase joacă un rol de tată nesuferit (un rol care i se potrivește perfect), familia lui e pe măsură și când apar și rudele „de la țară” situația devine de-a dreptul explozivă (la propriu).

În esență, Christmas Vacation e un film despre contrastul dintre aspirațiile noastre și banii pe care îi avem. Doar că e extrem de amuzant, și nu într-un fel intelectualizant, de tip Alexander Payne, ca mai sus, dar tot într-un fel inteligent. O comedie pentru amatorii de umor.

Christmas Vacation poate fi vizionat pe Netflix.

Spirited (2022, Sean Anders)

Spirited e o reinterpretare postmodernă a clasicului Colind de Crăciun de Charles Dickens, dar cu tot felul de metatextualități, cântece și pe deasupra cu Ryan Reynolds și Will Ferrell. Ferrell deja ne-a dat un clasic de crăciun prin Elf (2003. Jon Favreau), aici însă face un cuplu comic perfect cu Ryan Reynolds, care este exact atât de plin de șarm pe cât v-ați aștepta.

Nu o să intru prea mult în detaliile poveștii, sunt niște divagări interesante de la formatul clasic de Colind de Crăciun pe care l-am tot văzut reimaginat în Scrooged! (1988 Richard Donner), de către Disney (1983), de către Disney (2009, Robert Zemeckis) din nou și chiar în Fantomele Fostelor Iubite (2009, Mark Waters), o atrocitate incredibil de sexistă în care joacă jumătate din Hollywood, în frunte cu Matthew McConaughey.

Spirited e altceva, e un musical care te umple de energie și voie bună de Crăciun, chiar dacă nu ești fan musicaluri sau filme de Crăciun.

Spirited a apărut pe Apple TV+ și se găsește online.

Bad Santa (2003, Terry Zwigoff)

Tradus în română ca „Moșul cel Rău”, Bad Santa e un film extrem de amuzant, despre doi hoți care dau spargeri în jurul Crăciunului. Sună cunoscut? Aici hoții noștri sunt Moșul, Willie Soke (Billy Bob Thornton) un alcoolic depresiv și nesuferit, și elful său pus pe treabă, Marcus (Tony Cox).

Îmbrăcați în Moș și elf, cei doi dau spargeri la magazine și malluri în seara de Crăciun, după o listă de cumpărături pregătită de nevasta lui Marcus.

Dar nu și anul acesta pentru că, împotriva dorințelor lor, devin ținta prieteniei unui copil cam prostovan, fără prieteni, lăsat singur de părinți. Va descoperi oare Willie adevăratul sens al Crăciunului, și, mai important, o va face oare în timp ce face sex într-un jacuzzi?

Bad Santa e un film incredibil de mizantrop, dar în același timp foarte, foarte bun și amuzant. Nu este un film standard de Crăciun, dar atinge într-un mod bizar cam aceleași tematici despre sărbători, singurătate și copilărie pe care le atinge Singur Acasă, însă cu mult mai multe înjurături.

Bad Santa poate fi vizionat pe Sky Showtime.

Krampus (2015, Michael Dougherty)

Krampus e un lucru foarte rar, anume e o comedie-horror de Crăciun care reușește să îmbine pe bune spiritul Crăciunului în poveste. Există o sumedenie de filme horror de Crăciun, de la modesta serie Silent Night, Deadly Night și până la catastrofe hilare ca Elves (1989 Jeffery Mandel).

Există chiar și alte filme care împletesc spiritul Crăciunului cu horror și comedie, exemplul clasic find excelentul Gremlins (1984, Joe Dante), dar și alte mici bijuterii ca Rare Exports (2010, Jalmari Helander).

Nici unul însă nu atinge acea atmosferă de Singur Acasă, pe lângă Krampus. Povestea din Krampus e un fel de opusul lui Singur Acasă. Supărat că familia sa a pierdut spiritul Crăciunului din suflet, tânărul Max hotărăște să nu mai serbeze Crăciunul. Această decizie însă îl va aduce pe el, și pe toată familia sa disfuncțională, înzăpezită acasă de o furtună neașteptată, în colimatorul temutului Krampus, Moș Crăciun dar pentru copii răi.

Ce urmează e greu de descris, dar pare un amestec bizar de Gremlins cu Christmas Vacation și Singur Acasă. Și nu cred că există compliment mai bun decât ăsta.

Krampus poate fi urmărit online pe Sky Showtime.

Dacă e însă să ții minte un singur lucru din recomandările acestea? Anul ăsta, când colegul ăla enervant de la birou îți zice la petrecerea de Crăciun că filmul lui favorit de Sărbători e Greu de Ucis, întreabă-l de ce nu preferă Violent Night (2022, Tommy Wirkola), care e același lucru doar că eroul care bate teroriștii e chiar Moș Crăciun.

Sărbători fericite, indiferent de dacă le petreci cu sau fără Kevin McCallister!