Softul anti-plagiat, plătit și de Ministerul Educației, și de universitățile abonate

29 de universități și facultăți din România folosesc contra cost, începând din 2014, softul anti-plagiat oferit de site-ul sistemantiplagiat.ro.

Surpriza este că același soft a fost contractat și plătit de Ministerul Educației, încă din 2013, pentru a fi inclus în deja „celebra” platformă de gestionare a lucrărilor de doctorat – realizată din fonduri europene și finalizată în martie 2015, dar pe care n-o folosește nimeni în sistemul universitar din România.

*

‘Noul an ne aduce un nou partener în combaterea plagiatului. Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” folosește serviciile Sistemantiplagiat.ro pentru a preveni plagiatul în tezele de doctorat elaborate în cadrul instituției.’

Așa sună cel mai recent anunț postat pe site-ul sistemantiplagiat.ro.

Ceea ce nu se explică niciunde este că secțiunea anti-plagiat din portalul pentru care Ministerul Educației a achitat aproape 15 milioane de lei (dintre care 12,7 milioane din fonduri UE) nu conține un soft propriu pentru testarea furtului intelectual, ci duce tot la site-ul menționat, care este privat și exterior Guvernului.

PressOne a relatat prima dată, aici, despre portalul achiziționat de Minister, care se găsește la adresa doct.edu.ro/.

„Noi plătim 9500 de lei pe an pentru accesul la softul de pe site-ul sistemantiplagiat.ro. Nu știam că este cel pe care l-a contractat și Ministerul Educației. Așteptăm și noi să vedem ce se întâmplă cu acel portal”, a declarat pentru PressOne prof. univ. dr. Călin Hințea, decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”. FSPAC este unul dintre cei 29 de clienți ai site-ului sistemantiplagiat.ro.

Un alt client este Academia de Studii Economice (ASE) din București. O Hotărâre din mai 2015 a Consiliului de Administrație al ASE definește o procedură anti-plagiat comună întregii instituții.

În afara verificărilor obișnuite, potrivit contractului, „membrii comunității academice pot solicita, opțional și contra cost, verificări antiplagiat (…)”. Tarifele menționate sunt: 20 de lei (licență), 25 de lei (master), 0,5 lei (cărți și articole științifice) și 150 de lei pentru o lucrare de doctorat. Procedura ASE stipulează că plagiatele dovedite de acest soft nu vor fi admise în vederea susținerii.

O altă instituție care plătește abonament pentru a folosi softul de pe sistemantiplagiat.ro este Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.

„Sistemul este folosit din anul 2010, fiind achiziționat, inițial, ca parte a unui proiect derulat în cadrul Școlii Doctorale. Fiind un program util și necesar instituției noastre, din anul 2014 am procedat la contractarea lui, costurile fiind de 4.500 lei pe an.

Întrucât au primit conturi de utilizare numeroși membri sau șefi ai unor departamente/centre sub egida cărora se derulează și activități de cercetare științifică, nu putem centraliza numărul de utilizări. Însă cea mai intensă activitate de verificare a lucrărilor (obligatorie și în cazul tezelor de doctorat, și pentru rapoartele periodice de cercetare ale doctoranzilor) se derulează în cadrul celor patru Școli Doctorale, aici contul permițând aproximativ 100 de accesări pe an”, a răspuns, la cererea PressOne, purtătorul de cuvânt al Universității „1 Decembrie 1918”, Diana Câmpan.

*

Pe scurt, universitățile de la noi, implicit conducătorii de doctorate, în loc să beneficieze de acces gratuit la softul anti-plagiat din cadrul portalului pentru care Ministerul a plătit 15 milioane, cheltuiesc din bugetul propriu pentru a folosi exact același soft, dar prin contract direct cu firma care îl distribuie.

După publicarea primelor două materiale pe tema softului anti-plagiat (aici și aici), am cerut Ministerului Educației, prin adresă oficială, să ne comunice cât din totalul de 15 milioane de lei costă accesul la softul de pe sistemantiplagiat.ro.

Chiar dacă am invocat Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, Biroul de Presă al Ministerului a refuzat să ne comunice bugetul defalcat (repetăm, pentru un proiect finanțat majoritar din fonduri europene, prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative).

Am mers mai departe.

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, firma care deține site-ul sistemantiplagiat.ro se numește SC Plagiat-Sistem Antiplagiat Prin Internet SRL și are doi angajați.

Această firmă, înființată în 2012, a făcut parte din consorțiul condus de Siveco și KPMG care a câștigat, în 2013, licitația organizată de Ministerul Educației pentru portalul de gestionare a lucrărilor de doctorat.

Dar surprizele nu se opresc aici. Această firmă de apartament, cu sediul în București, este deținută de o companie poloneză numită Plagiat.pl, cu sediul la Varșovia.

Administratorul companiei-mamă, Sebastian Maciej Kawczyński, este profesor universitar de chimie și a implementat un sistem anti-plagiat în Polonia.

*

Am vrut să aflăm cât a câștigat compania poloneză din contractul cu Ministerul Educației. Am contactat-o, deci, pe Cristina Costiniuc, manager de produs în cadrul firmei românești.

Iată răspunsul ei:

„Sarcina companiei Plagiat.pl în cadrul proiectului a fost de a furniza sistemul antiplagiat pentru modulul integrat în cadrul platformei ce a fost dezvoltată pentru Minister și de a asigura asistența tehnică necesară pentru a-i permite sistemului să funcționeze în cadrul platformei. Modulul antiplagiat este doar unul dintre elementele platformei.

Plagiat.pl are o experiență de 14 ani  în combaterea plagiatului, colaborând cu peste 200 de universități din Polonia, 26 de universități din România, precum și alte instituții din Germania, Columbia, Republica Moldova, Azerbaidjan și Kazahstan.

Am fost contactați de consorțiu pentru a participa la acest proiect în Septembrie 2013. Ca subcontractant, tariful este confidențial.”

*

Rezumat: pentru a furniza ceea ce avea nevoie Ministerul Educației, consorțiul Siveco-KPMG a apelat la o companie poloneză care deținea deja un soft anti-plagiat. Asocierea lor a câștigat licitația în valoare de circa 3 milioane de euro.

Portalul furnizat de consorțiu este gata din primăvara lui 2015, dar în mediul academic românesc este complet necunoscut.

Softul anti-plagiat inclus în acest portal, aflat la adresa doct.edu.ro/doct/, a fost verificat doar de câțiva conducători de doctorate. El duce însă către un site extern, și anume sistemantiplagiat.ro, care aparține unei firme cu patron polonez.

Cu alte cuvinte, Ministerul a dat 3 milioane de euro și nici măcar n-are propriul soft. Fiecare verificare a unei teze de doctorat presupune accesarea unui site din afara propriului sistem informatic.

Mai mult: universitățile românești continuă să plătească abonament direct acestei firme cu acționariat polonez, pentru că Ministerul nu a dat în folosință platforma pe care a cumpărat-o prin licitație.

*

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, firma SC Plagiat-Sistem Antiplagiat Prin Internet SRL a înregistrat în ultimii ani pierderi de câteva zeci de mii de lei.

Lista integrală a universităților și facultăților care utilizează, contra cost, softul de pe site-ul sistemantiplagiat.ro poate fi accesată aici.

În toamna anului trecut, ministru de atunci al Educației, Sorin Cîmpeanu, declara că portalul de gestionare a lucrărilor de doctorat – inclusiv componenta anti-plagiat despre care acum știm că duce la acest site – va fi folosit începând de la 1 ianuarie 2016.

Ulterior, noul ministru, Adrian Curaj, a afirmat, într-un interviu pentru Hotnews, că școlile doctorale vor mai avea la dispoziție încă un soft anti-plagiat, dezvoltat de UEFISCDI (instituție aflată în subordinea Ministerului).

Cu toate că cele două proiecte au costat împreună aproape 30 de milioane de lei, din fonduri publice românești și europene, ambele softuri se află tot în faza de testare.