Ministerul Educației face zid în jurul portalului antiplagiat

Ministerul Educației și Cercetării Științifice încalcă Legea privind liberul acces la informațiile de interes public și refuză să ofere date suplimentare privind portalul antiplagiat finanțat din fonduri europene.

A trecut mai bine de o lună de când, în 20 octombrie, PressOne a publicat articolul în care arăta că Ministerul Educației Naționale, condus atunci de Sorin Câmpeanu, deține un portal online, finalizat din luna martie, cu ajutorul căruia ar putea fi depistat orice caz de furt intelectual din universitățile românești.

Una dintre componentele acestui portal este un soft antiplagiat, prin care ar putea fi verificat, gratuit, conținutul oricărei lucrări de doctorat. Întreg portalul a costat 15 milioane de lei, bani proveniți din Fondul Social European prin PODCA (Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative).

Portalul nu este folosit de 8 luni încoace, iar majoritatea cadrelor didactice universitare nu știau că acesta există.

Imediat după publicarea acelui articol, mai precis pe 21 octombrie, am trimis Ministerului Educației o solicitare formulată în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Ceream să ni se comunice detalii referitoare la implementarea și utilizarea acestui portal, a cărui fereastră de login se găsește la adresa doct.edu.ro/doct/.

Printre altele, am întrebat Ministerul:

De asemenea, am solicitat o detaliere a cheltuielilor efectuate, inclusiv cele pentru deplasări în străinătate, plus o reacție oficială a ministrului Sorin Câmpeanu.

Îi cerusem ministrului să estimeze ce efect s-ar obține dacă prin softul antiplagiat ar fi testate toate lucrările de doctorat validate în ultimii 10 ani.

*

Reacția oficială a ministrului a venit neașteptat de prompt, în seara zilei în care trimisesem solicitarea. Însă nu în căsuța de email a redacției PressOne, ci într-un cotidian central, pentru care Sorin Câmpeanu declara că portalul va fi lansat la 1 ianuarie 2016.

Cu precizarea că prin softul antiplagiat nu vor putea fi verificate decât lucrările validate și publicate de la acea dată încolo.

Începând din 21 octombrie, mai bine de 30 de zile, nu am primit niciun semn la solicitarea legală transmisă Ministerului Educației. Abia în urma unor insistențe telefonice la Biroul de Presă al instituției, solicitarea noastră a primit un răspuns, în data de 24 noiembrie.

Acesta se întinde pe 8 rânduri. În locul cheltuielilor detaliate, ne-a fost transmis bugetul proiectului. Am aflat, de asemenea, că datele de acces la portalul antiplagiat (nume de cont și parolă) „se comunică de Ministerul Educației, la inițiativa acestuia, utilizatorilor desemnați din cadrul universităților”.

Însă cel mai bine ne-am lămurit cu privire la rolul companiilor Siveco și KPMG. Cităm din răspunsul Ministerului: „Obligațiile asumate de către asocierea KPMG Romania SRL și SIVECO Romania SA în urma licitației derulate de MECS prin anunțul de participare nr 145.633/09.08.2013 sunt în conformitate cu cerințele din documentația de atribuire publicată pe www.e-licitatie.ro”.

*

Ce spune Legea 544

Potrivit Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, publicată și pe site-ul Ministerului Educației, o instituție publică are obligația să răspundă atât la solicitările verbale de informații, cât și la cele în scris, mai complexe.

Pentru solicitările în scris, termenul de răspuns este de 10 zile lucrătoare. În cazul în care instituția are nevoie de mai mult de 10 zile lucrătoare pentru a elabora răspunsul, este obligată de lege să transmită acest fapt solicitantului.

Evident, Biroul de Presă al Ministerului nu ne-a transmis o astfel de notificare. Mai mult, răspunsul primit nu este asumat de nimeni cu nume și prenume: l-am primit nesemnat, de pe adresa de email a Biroului de Presă. Un angajat al Biroului a explicat telefonic că nu are ce să facă dacă așa i-a venit textul de la „echipa de management”.

Proiectul portalului antiplagiat a fost coordonat, potrivit comunicatelor apărute în presa centrală, de către Gabriel Leahu, secretar general al Ministerului Educației. Acesta a gestionat în ultimii ani mai multe proiecte europene, cel puțin două dintre acestea fiind dezvoltate alături de compania Siveco.

O investigație din 2013 a Centrului de Investigații Media arată că fiica lui Leahu, Miruna Andreea Balosin, era angajată într-un proiect coordonat de tatăl său, însă din partea companiei Siveco.

*

„E un răspuns care dă dovadă de rea-credință, de rea-voință și lipsă de respect pentru activitatea de presă. Anul acesta ne-am deplasat mult prin țară (am mers în peste 10 județe) pentru a ne întâlni cu jurnaliști locali și a lua pulsul presei locale. Peste tot, jurnaliștii ni s-au plâns că autoritățile locale, instituțiile sau companiile publice comunică extrem de greu cu presa. Există o cultură a opacității, cel mai probabil pentru că mereu sunt nevoite să ascundă proasta administrare a instituției. Și atunci când răspund în baza legii 544, o fac cu rea-credință, nu pentru a ajuta, ci pentru a îngreuna munca jurnaliștilor, cum e și cazul de față. La întrebări simple, pentru care nu e nevoie să se apeleze la legea 544, multe autorități refuză să răspundă, obligând jurnaliștii să invoce 544, ceea ce înseamnă, de multe ori, sacrificarea știrii. De asemenea, autoritățile profită de lipsa de resurse materiale și de timp a presei, care nu-și permite să se adreseze instanțelor de fiecare dată când o instituție publică nu respectă legea”

Răzvan Martin, coordonator FreeEx România, despre răspunsul de la Ministerul Educației