„Opriți Motorul”. Ce spun șoferii blocați în trafic, în București, despre noile măsuri antipoluare

Staționarea voluntară cu motorul pornit, mai mult de două minute în timpul iernii, respectiv un minut în timpul verii, ar putea atrage în acest an amenzi cuprinse între 100 și 200 de lei, în București, conform unei Hotărâri de Consiliu General. La nivel național este în dezbatere și un proiect legislativ de modificare a Codului Rutier, prin care vehiculele vor putea staționa cu motorul pornit maxim cinci minute. 

În capitală, 50 de școli au montat senzori care măsoară calitatea aerului respirat, iar o analiză a organizației neguvernamentale Ecopolis arată că 30 de școli dintre acestea înregistrează depășiri cu mult peste limita admisă de pulberile în suspensie (PM 2,5) în 2023. Aceleași date confirmă că, în periferia orașului, cea mai intensivă formă de poluare este încălzirea rezidențială, iar zona centrală e sufocată de noxe din cauza traficului. 

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Nevoia unor măsuri urgente a fost adusă pe agenda publică în decembrie 2023 de Asociația Părinți de Cireșari și reprezentanții Ecopolis, prin campania de informare „Oprește motorul”, care vizează reducerea gradului de poluare, în special în apropierea școlilor și grădinițelor.

În context, PressOne a întrebat aleatoriu șoferii din București care stăteau blocați în trafic, la semafoare, ce părere au de aceste noi reglementări și mai ales dacă le vor respecta, odată implementate.

Deși părerile sunt împărțite, calitatea aerului din București îi nemulțumește pe toți. 

Creșterea costurilor pentru pornirea și oprirea motorului: „Un mit românesc” 

Primele ore ale dimineții sunt pline de claxoane, aglomerație și nervi pentru șoferii din București, iar scenariul se repetă după-amiază, la orele de vârf. Fiecare se grăbește să ajungă undeva, iar frecvența semafoarelor de pe bulevardele centrale e evident un obstacol.

Alina a prins culoarea roșu pentru a treia oară în ultimele 5 minute, la același semafor. Este conștientă de efectele noxelor asupra aerului, dar nu vede utilitatea măsurii. Spune că nu e dispusă să oprească motorul nici măcar atunci când stă la semafor.

„De ce să opresc motorul? Că și așa mergem cu țârâita. Nu sunt de acord. Ideea este că mergem din 5 în 5 metri, adică ne oprim și iar pornim. La semafor am prins roșu de trei ori până acum. Daca s-ar merge, da, ar avea sens. Adică să stai o dată la un semafor. Atunci da, mi s-ar părea ok.” 

Alina se gândește și la costurile generate de oprirea și pornirea constantă a motorului, care crede că ar crește.

Oana Neneciu, director executiv Ecopolis, contrazice acest „mit românesc” prin care mașinile ar consuma mai mult combustibil la oprirea și pornirea motorului.

„E fix invers. Ideea e că această regulă nu se aplică în trafic. Știu că avem prejudecata asta, că dacă plec de acasă trebuie să-mi încălzesc motorul cu 5 minute înainte, dar asta se întâmpla la motoarele vechi. Acum chiar nu e nevoie, din contră, mai rău se strică componentele motorului dacă îl ții pornit și nu mergi cu el.”

Mașina personală, „o sufragerie pe roți”

În România, gradul de poluare a aerului este dublu față de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), iar la nivel local „Bucureștiul este una dintre cea mai poluate capitale de pe continent, situându-se pe locul 9 din 96 de orașe de top din Europa și pe locul 4 din 32 de orașe de top din Europa de Est, conform datelor din iunie 2022”, arată un studiu recent. 

97% din populația urbană este expusă la niveluri de particule fine care depășesc cu mult recomandările Organizației Mondială a Sănătății în tot spațiul Uniunii Europene, arată același studiu. 

Șoferii din București cu care a vorbit reporterul PressOne spun că respiră un aer toxic, dar nu cred că oprirea motorului – atunci când staționează pe un bulevard – este soluția: mai degrabă supravegherea industriilor mari. Acolo cred ei că s-ar simți diferența. 

„E super poluat aerul și se simte din ce în ce mai rău. Dar din multe alte motive, nu doar mașinile. Ok, da, probabil că și asta contribuie”, e de părere Alina. Dacă va deveni lege, o va respecta, dar speră ca autoritățile să aibă în vedere că reglementarea trebuie „să fie susținută de o fluidizare, că altfel nu are niciun sens.”

Mihai e de părere că și cu lege și fără lege, oamenii vor rămâne la fel de indiferenți, inclusiv el. 

 – Probabil va deveni lege și nu se va respecta.
– Tu o vei respecta? 
– Nu. 
Dar o consideri eficientă pentru combaterea poluării? 
– Nu. 

În aceeași tabără este și Andrei: „Nu este asta o soluție foarte ok. Sunt poluări mai mari în alte chestii. Da, sunt foarte multe mașini, dar nu sunt de acord să opresc motorul.”

Una din cauzele care îi împiedică pe mulți părinți să oprească motorul când staționează voluntar este faptul că își duc copiii la diferite activități extrașcolare și preferă să-i aștepte în mașină. 

„Foarte mulți părinți ne-au scris că ce să facă atunci când se duc cu copilul la înot și trebuie să stea să-l aștepte o oră. Și întrebarea noastră este: de ce ai sta în mașină o oră, să aștepți copilul, când poți să te duci înăuntru sau să bei o cafea la o cafenea sau să stai în altă parte, unde e deja încălzit? De ce tratăm mașina ca pe sufrageria noastră pe roți?”, spune susținătoarea inițiativei. 

La nivel „micro”, o idee bună 

Monica, printre alții, se va conforma, dar „pentru că așa trebuie”, nu pentru că îi sunt clare efectele unei asemenea decizii din partea autorităților. În schimb, i-ar plăcea să vadă rezultate și concluzii științifice care să susțină argumentul că oprirea motorului la semafor ar fi o alternativa mai prietenoasă cu mediul.  

„Dacă ei consideră că așa reducem poluarea, ne vom conforma. Nu știu, la nivelul de micro da, pare eficientă, dar nu știu, trebuie făcut un studiu, că nu știu dacă e relevant printre atâtea chestii. Traficul în sine creează poluarea, deci nu neapărat staționarea la semafor.” 

Sunt și câțiva șoferi din București care văd impactul pozitiv al măsurii și se bucură, chiar dacă ar reduce cu un singur procent gradul de poluare. Cei mai mulți sunt posesori de mașini electrice, care au oricum această funcție integrată în sistem. 

„Da, cred că este o măsură eficientă și ținând cont că majoritatea mașinilor noi au funcția de start-stop, cred că e un lucru bun pentru oraș.”

Oricum aerul din capitală e „așa și așa”, iar această măsură ar putea produce o diferență. 

În ceea ce privește gradul de poluare în trafic, tranziția către mașinile electrice pare a fi de fapt soluția pentru anumiți șoferi. „Mașinile care vor fi electrice vor avea un aport destul de mare în cazul poluării”, dar până atunci, decizia aparține fiecărui șofer în parte. 

De ce un proiect de lege

Inițiativa a pornit ca un proiect local, inițiat de Asociația Părinți de Cireșari, prin care mai mulți părinți, îngrijorați de aerul poluat pe care îl inhalează copiii la școli și grădinițe, au lipit mai multe afișe de informare în instituțiile de învățământ din zonă. 

Din primăvara anului 2023, Ecopolis, organizație neguvernamentală de mediu, s-a alăturat cauzei și a extins vizibilitatea proiectului și la nivel de București. De atunci, peste 800 de copii și părinți au fost informați de beneficiile opririi motorului când mașina staționează voluntar, printr-o serie de ateliere tematice cu scop educativ. 

Ultima campanie a fost înainte de Crăciun, când mai mulți copii au scris scrisori către primăriile din București pentru a lua măsuri în ceea ce privește interzicerea staționării voluntare cu motorul pornit. 

Ideea transformării inițiativei în lege a venit pe fondul corelării datelor obținute prin senzorii montați pe școlile din București. „Am putut să vedem exact care e situația calității aerului în jurul școlilor și am identificat că e mai rău de multe ori la școli decât în alte părți ale orașului sau în trafic”, afirmă Neneciu. 

„În 2023 Primăria Municipiului București a instalat împreună cu Ecopolis 44 de senzori de monitorizare a calității aerului la școli și spitale din București, înmulțind astfel sursele independente de monitorizare și informare asupra calității aerului din București”, se arată în raportul anual aerLive. 

Următorii pași au presupus o serie de activități de advocacy, de întâlniri la primării și o dezbatere în care au fost invitate toate autoritățile care ar putea fi implicate la nivelul Bucureștiului pentru implementarea acestei măsuri. Poliția locală, poliția rutieră, direcțiile de mediu din primariile de sectoare și primăria generală.

Momentan nu s-au găsit însă soluții practice prin care echipajele de poliție să monitorizeze secundele pe care o mașină staționată le petrece cu motorul pornit, dar rămâne o perspectivă de viitor pe care reprezentanta Ecopolis o are în vedere:

„E ca la parcări ilegale, te duci și dai amendă când îl prinzi pe om.”

Cea mai mică amendă din codul rutier

Proiectul „Opriți Motorul” are în vedere și excepții de la regulă, valabile atât pentru Hotărârea Consiliului General, deci la nivel local, cât și pentru proiectul de lege. 

Prevederile sunt opționale în cazul echipajelor de intervenție cu regim prioritar, SMURD, ambulanță și poliție, dar și utilajele de construcții și vehicule transportatoare de marfă necesară lucrărilor de infrastructură și construcții. 

Tot în formularea proiectului este menționat că nerespectarea prevederilor constituie contravenție și se pedepsește cu amendă cuprinsă între 100 și 200 de lei, dar de la a doua abatere. Prima măsură disciplinară este avertismentul. 

„Ideea noastră era de a modela un comportament pe termen mediu și lung. Nu vrem să dăm amenzi usturătoare, cum am mai citit în anumite locuri. Nici măcar nu e vorba de amenzi foarte mari. Abia la a doua abatere se dă amendă și e vorba de cea mai mică amendă corelată în codul rutier. Mai degrabă vrem ca oamenii să înțeleagă că comportamentele astea personale contribuie și ele la poluarea din București, care nu e deloc mică”, spune directorul executiv Ecopolis. 

Costurile sociale pe cap de locuitor în București

Problema cu noxele din aer nu se rezumă doar la niveluri de poluare care afectează mediul. Oana Neneciu atrage atenția că „e o problemă de sănătate publică și economică, care nu e deloc simplă. Bucureștiul este capitala europeană care plătește cele mai mari costuri sociale asociate cu poluarea aerului.”

3.000 de euro pe an plătește fiecare locuitor din capitală, reprezentând costuri sociale legate de problemele de sănătate cauzate de poluarea aerului, arată un studiu referitor la impactul poluării aerului asupra costurilor pentru sănătate, prezentat în Parlamentul României. 

7 milioane de oameni mor anual din cauza aerului poluat.

Directiva pentru îmbunătățirea calității aerului

Reglementările propuse de inițiatori nu sunt deloc „revoluționare”, e de părere reprezentanta asociației de mediu. Propunerea este inspirată după modelele altor state europene care interzic staționarea voluntară cu motorul pornit începând de la 10 secunde în Franța și Italia, cu amenzi de până la 750 de euro. 

Uniunea Europeană a început negocierile pentru o nouă directivă care să echilibreze calitatea aerului până în 2030 și care să reducă la zero gradul de poluare respirat până în 2050.

Directiva ar urma să intre în vigoare anul acesta, iar România va trebui să se conformeze în termen de trei ani de la data la care înregistrează valori ce depășesc valorile-limită stabilite în directivă. 

Principalele schimbări pe care le va aduce directiva europeană revizuită, privind calitatea aerului sunt: 

• Scăderea valorii limită pentru principalii poluanți, PM-uri și oxizi de azot;
• Îmbunătățirea mecanismelor de acces la justiție pentru cetățeni; 
• Reglementarea unor compensații pentru cetățenii afectați de calitatea proastă a aerului; 
• Reguli mai stricte pentru monitorizarea calității aerului, în vederea promovării acțiunilor preventive pentru aer curat; 
• Informare adecvată a cetățenilor.

Costin G. e la semafor de câteva minute, în centrul Bucureștiului, în zona Piața Victoriei. Prin parbriz vede direct clădirea Guvernului, în oglinzile retrovizoare vede o coadă de mașini lungă ca un șarpe.

 Cumva, măsura opririi motorului îl lasă indiferent. Înțelege că ar mai da o mână de ajutor mediului, dar crede că impactul e prea mic ca să-i pese cu adevărat. „Ar schimba cu 1-2% maxim, mai mult nu.” Ce anume l-ar determina să o accepte? l-am mai întrebat. 

 „Amenda m-ar încuraja mai mult să opresc motorul, dar îmi e frig și n-am cum să-l opresc.”

Later Edit: Inițiativa „Opriți Motorul” se referă la staționarea voluntară cu motorul pornit a mașinilor, de exemplu atunci când părinții își așteaptă copiii să iasă de la școală. În București, traficul auto este responsabil de aproximativ 58% din gradul de poluare, potrivit, Gărzii de Mediu. PressOne a relatat despre acest subiect AICI.