Lunga listă a medicilor de până la Cîrstoiu prin care politicienii au tot căutat să îți câștige încrederea

Alegerile pentru Primăria București au un nume și din partea coaliției PSD–PNL: medicul Cătălin Cîrstoiu drept contracandidat pentru Nicușor Dan. Astfel, cele două partide propun un medic ortoped ca să pună Capitala pe picioare. Sau ca să îngenuncheze pretențiile Gabrielei Firea sau ale lui Sebastian Burduja (puși acum directori de campanie pentru el).

Însă șeful de la Universitar (SUUB) completează o listă lungă de medici ajunși în politică.

E ușor de înțeles de ce un medic poate avea trecere în rândul electoratului. E prototipul omului specializat într-o cultură profesională care nu ar trebui să lase loc de greșeli. Deciziile proaste pe care le ia un medic pot duce direct și la moarte, nu doar la un ușor inconvenient, ca în alte profesii.

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Această credință duce și la primul contraargument: medicina și politica sunt complet incompatibile, deoarece politica este atât de coruptă, încât niciun om cinstit nu poate avea de-a face cu ea fără să fie contaminat. Fraza a apărut încă din aprilie 1899, în Journal of the American Medical Association, în articolul: „Doctorul ca politician”. Era vorba și atunci de implicarea medicilor în politică. 

Același articol mai are un contraargument: „Doar cel care caută o funcție este avantajat de alegerile care au loc din când în când; prin urmare, trebuie să aibă grijă de propriile interese cât mai bine.”

Articolul din (reiau) 1899 era semnat de Chas J. Whalen, medic, și conținea și o doză de optimism: „Dar doar pentru că unii dintre oficiali sunt corupți, nu înseamnă că noi restul ne putem scuza din a participa la alegeri. E o greșeală ideea că, absentând de la alegeri, putem face reformele necesare și doar ne amăgim că stând acasă o să scăpăm de implicațiile politice.”

În România nu ducem lipsă de medici care s-au implicat, chiar dacă reformele pe care le-ar fi putut face lipsesc cu desăvârșire.

Alți medici atrași în politică înainte de Cătălin Cîrstoiu

Sorin Oprescu e poate cel mai cunoscut nume din listă. A avut două mandate de senator (2000 și 2004) și două mandate la Primăria București (2008 și 2012, cel de-al doilea fiind suspendat din cauza acuzațiilor de corupție). În prezent, e în Grecia. Ca primar, a finalizat câteva pasaje (Piața Presei, Pipera, Mihai Bravu, Basarab), străzile din Centrul Vechi și Arena Națională. A mai promis proiectul fantastic al autostrăzii suspendate, a adunat câinii maidanezi (jumătate fiind eutanasiați) și s-a ținut de recorduri: cei mai mulți Moși Crăciun (3.939) și cel mai lung cârnat (392 metri). 

Leon Dănăilă avea o reputație foarte bună de neurochirurg. Apoi, a decis să se lege de PNL și să intre în Parlament ca deputat (în 2016). Și parcursul de parlamentar, și interviurile ca cel în care susținea că gayii pot să cumpere sau fure copii, au arătat că performanța profesională nu s-a transferat și în alte arii ale vieții.

Alexandru Rafila e probabil cel mai vizibil nume de medic în politică din ultimii ani. A fost membru PSD între 2010 și 2013, a revenit în partid în 2020, iar în pandemie a fost unul dintre oamenii către care românii se îndreptau pentru răspunsuri. Ca medic de sănătate și microbiolog și reprezentant OMS (ales întâi în Comitetul Permanent la Biroul Regional OMS Europa și apoi în Comitetul Executiv al Organizației), aveau o altă greutate declarațiile lui. 

În politică, a fost și consilier al ministrului Sănătății (2008–2009 și 2015–2019), secretar de stat în Ministerul Sănătății (2012–2013), iar din decembrie 2020 a devenit deputat. În noiembrie 2021, a fost numit ministru al Sănătății și și-a păstrat funcția și după rocada din vara lui 2023. 

Pentru 2023 s-a lăudat cu „investiții fără precedent” în sănătate: 11 miliarde de lei în circa 3.500 de proiecte prin PNRR. Pentru 2024, a promis că vor fi direcționate 100 de milioane de euro către digitalizarea sistemului sanitar. „Până la finalul anului, dosarul cu șină trebuie să devină istorie în domeniul medical.” Când a fost întrebat despre numărul redus de spitale construite în România în ultimii 30 de ani, ministrul a spus „asta a fost”. 

Nelu Tătaru, medic chirurg, e alt nume care a trecut pe la Ministerul Sănătății și nu doar datorită performanței profesionale. A fost senator între 2012–2016 din partea PNL, în 2017 și 2021 a fost ales și reales președinte PNL Vaslui, în decembrie 2019 a fost numit secretar de stat în Minister, iar la alegerile din 2020 a fost pus deputat. Tot în 2020, între martie și decembrie, a fost ministrul al Sănătății. N-au rămas realizări notabile în urma mandatului său, doar certitudinea că e unul dintre medicii intrați în politică pentru jocul de cursă lungă, după cum o arată profilul făcut de DOR.

Pe la Ministerul Sănătății au mai trecut medicii Ioana Mihăilă (USR atunci, trecută la REPER între timp), Victor Costache, Sorina Pintea (PSD) sau Mircea Cinteză (PDL). În fine, sunt mult mai mulți care au trecut pe la Ministerul Sănătății, independenți sau de la partide, dar e și un minister la care pare plauzibil că ți-ar trebui un om din sistemul medical.

Între toate aceste nume din Sănătate trebuie să fie menționat și al lui Raed Arafat. N-a fost ministru decât o lună la finalul anului 2012. A fost însă cel mai longeviv medic în sistem în funcții ca subsecretar de stat, ministru, secretar de stat la Sănătate, apoi secretar de stat la Interne și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență. Lui i se datorează sistemul SMURD și, implicit, sistemul de urgență din România.

Tot dintr-un profil DOR poți vedea ce-a însemnat el pentru România, dar și cum de numele și mandatele lui se leagă accidente aviatice, incendii în spitale, măsurile din pandemie sau chiar Colectiv.

În afara ministerelor îl găsești pe Daniel Băluță (PSD), primarul sectorului 4. A început în consiliul local din sectorul 4, a devenit viceprimar, apoi primar (noiembrie 2015, odată cu demisia lui Piedone) și a câștigat primăria în 2016 și 2020. Candidează din nou în 2024.

El e medic stomatolog și poate că așa se explică și cum a ajuns sectorul 4 să aibă un spital stomatologic cu 64 de cabinete ridicat printr-o investiție de 60 de milioane de lei. Violeta Boerescu, purtătoarea de cuvânt a Primăriei S4, a spus că 20 de milioane au fost cheltuiți pentru dotări. Fun fact: de operaționalizarea spitalului, care ar trebui inaugurat în 2024, se ocupă Spitalul Universitar la care e manager Cătălin Cîrstoiu.

În mandatul pe care și-l încheie în 2024, Daniel Băluță se poate lăuda cu stația de metrou „Tudor Arghezi” (unde e și o parcare), parcul „Tudor Arghezi”, renovarea Pasajului Unirii (care n-a fost lipsită de critici după ce a fost făcut mai scund), Pasajul „Europa Unită” de la intersecția bulevardul Alexandru Obregia cu șoseaua Turnu Măgurele și Metalurgiei sau creșa „Degețica” amenajată în fostul sediu ocupat de Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale cu o capacitate de peste 100 de copii.

Mandatul lui Băluță a fost marcat însă și de conflictul pe care l-a avut cu Libertatea în urma investigațiilor publicate de jurnaliști. Primarul a cerut în instanță ștergerea articolelor. A pierdut, iar cele șapte subiecte despre șefii administrației sectorului 4 au rămas accesibile publicului.

Această mutare politică a medicului pus candidat a fost folosit cu brio atât de PSD și PNL, cât și de alte partide. USR i-a anunțat pe deputatul și medicul Adrian Wiener la Primăria Arad și pe Lucian Judele, viceprimarul Sectorului 3, candidat la Sectorul 3.

În 2020, AUR a propus-o pe Ana-Maria Mihai pentru Sectorul 2, iar Pro România (partidul lui Victor Ponta) i-a propus pe Ioan Sîrbu pentru Primăria București și pe Adina Alberts la Sectorul 1, sub Alianța Pro București, în Oradea pe Daniel Pop și în Timișoara pe Marius Craina (atunci proaspăt plecat din PSD). În același an, PNL l-a ales pe Adrian Zoican candidat în Buzău, iar PSD a propus-o pe Voichița Lăzureanu pentru Timișoara.

Mai poți judeca performanța medicilor ajunși în Parlament și prin acest articol publicat de Libertatea la finalul lui 2022. În urmă cu aproape un deceniu, România Liberă făcea un demers similar, dar din perspectiva activității parlamentare. Nu e chiar o surpriză că bilanțurile nu sunt impresionante.

Ce mai e de spus despre candidatul susținut de PSD–PNL în 2024 pentru PMB

Cătălin Cîrstoiu e medic ortoped, șef de secție, dar manager al Spitalului Universitar. Potrivit declarației de avere, are împreună cu soția (Monica Cîrstoiu, medic ginecolog la Universitar) o casă și un teren în Ilfov, un apartament în București, bijuterii în valoarea de 150.000 de euro, un Cadillac din 2008, 28 de conturi bancare și depozite în lei și alte monede la mai multe bănci (peste 821.000 de euro în total). La toate acestea se adaugă salariile de la Spitalul Universitar și UMF „Carol Davila” (decan al Facultății de Medicină), dar și dividende de la companiile pe care le are împreună cu soția.

De numele lui ca medic și manager se leagă și refuzul de-a trimite pacienți de la Colectiv în străinătate. Argumentul a fost că îi era teamă de Curtea de Conturi și că va știrbi imaginea României. „Dacă eu semnez primul formular obținut de către pacient și nu de către statul român înseamnă că eu, directorul unui spital, garantez oficial că România nu e în stare să facă chestia asta.”

Familia Cîrstoiu nu e însă străină de politică. „Eu sunt legat de PNL prin tatăl meu. Mulți din sală au lucrat cu tatăl meu”, a spus medicul către cei din partid. Ion Cîrstoiu, tatăl său, n-a avut însă treabă cu PNL, dar, da, a avut treabă cu oamenii din ceea ce-i PNL acum.

Ion Cîrstoiu a fost întâi în FSN, a trecut în nou-formatul PD (Partidul Democrat), apoi în PDL (Partidul Democrat Liberal). Cel din urmă, e adevărat, a fuzionat cu PNL în 2014 și de atunci n-a mai rămas decât unul. În cariera politică a fost deputat, primar, subprefect și prefect. 

După aproape două decenii de activitate, de numele lui au fost legate acuzații diverse, de la furnizarea bâtelor pentru minerii veniți în București până la susținerea datului de de permise false în Argeș. Fun fact: „uzina” de carnete l-a ajutat și pe Piedone, actualul primar al sectorului 5 și candidat la Primăria București, să dea în aceeași zi 5 examene pentru categoriile A, B, BE, C și CE. 

Revin un pic la partidele prin care a trecut Ion Cîrstoiu. FSN și PD sunt legate și de numele lui Traian Băsescu, fost președinte al României, naș al lui Cătălin Cîrstoiu. E o poveste care merită un capitol separat.

Traian Băsescu, în calitate de naș, l-a sfătuit să nu candideze

Traian Băsescu e naș de cununie pentru Cîrstoiu, iar în 2013 medicul a devenit nașul de botez al fiicei Elenei Băsescu (alături de Dorin Chirtoacă, pe atunci primar al Chișinăului). 

Dacă ai uitat sau n-ai știut niciodată, fostul președinte a avut hernie de disc și a ajuns de urgență la Spitalul Universitar. Atunci era manager Sorin Oprescu, iar ministrul Sănătății era Eugen Nicolăescu.

Pe 7 mai 2006, Băsescu s-a prezentat prima dată la Spitalul Universitar, unde lucra finul său, apoi a fost transferat la Spitalul Elias. Deși au fost făcute pregătiri pentru a fi operat la Universitar, iar fostul președinte era de acord să fie operat de medici români, până la urmă a fost transferat în Viena. Decizia ar fi fost luată după ce o nouă comisie, formată de ministrul Nicolăescu, l-a sfătuit că așa e cel mai bine. Conform Europa Liberă, printre cei care l-au însoțit pe președinte în Viena a fost chiar Cătălin Cîrstoiu.

Cu sau fără legătură cu Traian Băsescu și operația lui, din 28 mai 2006 Cătălin Cîrstoiu a devenit director medical al SUUB (Ordinul MS nr. 370 / 28 mai 2006). Din 7 iunie același an, medicul a fost numit și președintele consiliului medical al SUUB. În fine, în 2010, cât încă era președintele României, Băsescu l-a decorat pe Cîrstoiu cu Ordinul Meritul Sanitar în grad de Cavaler. 

Acum, în 2024, după ce a fost anunțat drept candidat independent susținut de PSD–PNL, medicul a spus că a avut o discuție lungă cu Traian Băsescu, în care fostul președinte n-a fost de acord cu decizia lui. „[…] mi-a explicat că nu e bine să fac treaba asta, dându-mi niște argumente strict umane, lucru pe care l-a făcut și tatăl meu. Ei, nu am ascultat, așa sunt eu.”

Pe 21 martie, în emisiunea „Punctul culminant” realizată de Victor Ciutacu la România TV, medicul a avut ceva de spus și despre Viena. Cîrstoiu a avut cancer la amigdale și s-a tratat în Austria. A invocat acest moment din viața lui și când a spus de ce e un candidat potrivit pentru București, după ce i-a fost anunțată candidatura. „Aveți în față un supraviețuitor al acestei boli. […] Împreună vom învinge un oraș bolnav și îl vom face un oraș sănătos.”

„Nu m-am operat în țară, o recunosc fățiș. De ce? Pentru că prietenul bun pe care-l aveam, prieten cu profesorul de ortopedie de la Viena, pentru că ne cunoșteam, mi-a furnizat cea mai mare încredere în acel moment”, a spus Cătălin Cîrstoiu la RTV. Viena l-a și inspirat însă. „[…] gândul meu a fost atunci că trebuie să fac tot ce pot ca facilitățile Spitalului Universitar să se ridice la facilitățile oricărui spital care face treaba asta.”

Cătălin Cîrstoiu, medic, șef și supraviețuitor al cancerului, e doar cel mai nou și mai vizibil nume pe lista asta (care, cel mai probabil, se va mări în următoarea perioadă cu alte nume). Și în cazul lui, și în cazul altora, nu ar trebui asociat succesul profesional cu cel posibil pe care l-ar putea avea într-o structură publică. Doar pentru că sunt medici, nu înseamnă automat că „vindecă orașul”.