Aproape 4 ani cu Nicușor Dan: ce-a promis în campania electorală și cu ce ne-am ales

Nicușor Dan a încercat de 3 ori să devină primar al Capitalei (2012, 2016 și 2020). Ultima dată i-a și reușit. În 2024, va candida pentru un nou mandat, susținut ca independent de Alianța Dreapta Unită (din care fac parte USR, PMP și Forța Dreptei). Votarea e pe 9 iunie, la pachet cu alegerile europarlamentare. 

Nicușor Dan a câștigat mandatul de primar al Bucureștiului atât prin antipatia pe care o aveau unii bucureșteni față de Gabriela Firea, cât și prin promisiunile de mai bine făcute: încălzire, trafic, transport public. Acum, în primăvara lui 2024, recunoaște că a fost mai mult decât se aștepta și că schimbările majore pe care voia să le facă n-au putut fi realizate peste noapte.

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Mai sunt câteva luni până la alegerile locale. PSD și PNL încă n-au decis dacă au candidat comun, separați sau sprijină pe altcineva. Cristian Popescu Piedone (de la partidul PUSL fondat de Dan Voiculescu), proaspăt eliberat din închisoare și încă primar la sectorul 5, susține că va concura cu Nicușor Dan. Sebastian Burduja, PNL, ar vrea să încerce. Gabriela Firea nu mai apare pe radarul PSD. Deocamdată.

Înainte de campania electorală oficială, Nicușor Dan a început-o pe cea neoficială prin câteva interviuri date în ultimele săptămâni. Devansarea față de toamnă l-a făcut să iasă mai mult din primărie și să discute despre ce-a făcut în trei ani și jumătate. 

Poți vedea pe PressOne un bilanț după primul an. Unele dintre puncte au căpătat cifre noi la început de 2024, iar alte subiecte au rămas doar în pachetul promis în 2020.

Un bilanț provizoriu pentru 2020-2024

În programul electoral din 2020, „Împreună construim noul București”, a abordat teme și promisiuni pentru mobilitate urbană, mediu, creștere economică, cultură, termoficare, urbanism, siguranță și chiar educație și performanță. La unele capitole sunt vizibile îmbunătățiri. Altele sunt departe de planurile din 2020. Aerul nu e mai curat, nu sunt mai multe spații verzi, măsurile severe contra poluatorilor lipsesc, iar cultura nu a fost susținută cu mult mai mult decât o fac autoritățile de stat în general.

Actualul primar al Bucureștiului susține că a găsit primăria fără bani: datorii de circa 3 miliarde de lei, pe un buget de 4,5 miliarde de lei, iar în conturi doar câteva milioane de lei. Iar în 2021 trebuiau organizate și meciurile găzduite de România pentru Euro 2020. Apoi erau contractele deja în derulare, cum ar fi cel cu Otokar pentru autobuze STB, sau firmele private care nu mai voiau să lucreze cu primăria pe motiv de neplată. 

Acum, Nicușor Dan spune că primăria a rămas fără bani în urma unui „blocaj politic pe buget” care a făcut ca bugetul să fie respins de 3 ori de Consiliul General. „Cu chiu cu vai am reușit să plătim salariile, dar nu și taxele pe salarii. […] În momentul acesta, nu mai avem nimic în cont. Și urmează… Sunt facturi la curent, la iluminatul stradal, la semafoare, medicamente în spitale, hrană pentru animale la grădina zoologică, spectacole de teatru – tot ce putem închipui că se întâmplă în oraşul acesta depinde de buget”, a explicat primarul la B1 TV, citat de Agerpres.

Până la soluționare, am ascultat aproape 8 ore de discuții și am rămas la o selecție de 6 prezențe (toate pe YouTube: Happy Fish, HotNews, B1 TV, Selectiv la B1 TV, Euronews, Digi24) pe care le-ai putea urmări ca să vezi ce cum vede lucrurile actualul primar al Bucureștiului, înainte de cursa electorală. Iată punctele esențiale pe care le folosește actualul primar drept bilanț provizoriu pentru mandatul 2020–2024.

Transportul public în București

Transportul public din Capitală e văzut de Nicușor Dan ca singura soluție care poate face cu adevărat o schimbare pentru diminuarea traficului și, eventual, reducerea poluării. Deși programul electoral menționa pistele de biciclete, acestea au trecut în plan secundar, dar sunt prevăzute într-un master plan care încă e în elaborare. 

În ciuda mizării pe transport public, mandatul primarului a fost marcat de greva șoferilor STB de la începutul lui 2022. El a catalogat-o drept acțiune orchestrată de sindicat, dat fiind că atunci era și starea de alertă activă și Tribunalul București a suspendat-o. Greva s-a încheiat după 5 zile și primarul a susținut că „discuțiile vor continua pentru ca lucrurile de la STB să se îmbunătățească în limitele posibilului, în funcție de bugetele disponibile”. 

Proiectele lui Nicușor Dan pentru transportul public:

• Metroul de suprafață pe infrastructura CFR existentă (nu s-a realizat)
• 15 mari parcări în jurul Capitalei, în sistem „park & ride” (nu s-a realizat)
• Extinderea, optimizarea și electrificarea / ecologizarea rețelei de transport public STB (s-a realizat – oarecum)
• Semaforizarea inteligentă a traficului rutier (nu s-a realizat)

Ca reușite, a menționat integrarea datelor GPS de la STB în Google Maps, ca să știi când vin autobuzul sau tramvaiul. Apoi, a fost înțelegerea cu Ministerul Transporturilor (când era ministru Cătălin Drulă) de a avea același preț între STB și Metrorex (3 lei călătoria la metrou sau 3 lei pentru 90 de minute cu tramvai, autobuz sau troleibuz). În ideea asta, el a spus că așa cum un spital nu poate avea ca țintă profitul, nici transportul public nu poate exista doar din rațiunea asta (de unde și subvențiile).

Nicușor Dan a amintit de cele 100 de autobuze electrice, cele 100 de tramvaie (75 livrate și restul în așteptare) și cele 100 de troleibuze (22 plătite prin PNRR). Se adaugă benzile unice (circa 22 de kilometri în total, dar făcuți pe bucăți, anual), modificarea unor trasee care să ajungă în cartiere sau zone în care nu existau (dar oamenii aveau nevoie) și primarul Bucureștilor susține că e un plus de aproximativ 35% de călători plătitori în doi ani.

Mai mult, circa 50 de kilometri de linii vor intra în reabilitare, iar la final vreo 40 km vor fi folosiți în comun de autobuze și tramvaie. Autobuzele pot merge și acum pe unele trasee, dar mai degrabă evită, că-și taie cauciucurile.

O altă idee pe transportul public e de-a transforma Piața Unirii. Pasajul trebuie consolidat cu mai mult decât lucrări de fațadă, cum a făcut în trecut primarul sectorului 4 Daniel Băluță. E în plan ca asta să se întâmple în 2025 și totul ar dura 2–3 ani. Odată ce ar porni lucrările, Nicușor Dan susține că ar putea fi schimbat felul în care se circulă prin zonă.

Primarul a spus că ce s-a construit în timpul comunismului a afectat transportul public cu tramvaiul. „Aveam niște linii care traversau Piața Unirii și care în momentul de față se opresc artificial la Palatul Mitropoliei și la Piața Sfântului Gheorghe și în spatele magazinului Unirea”, a declarat la Happy Fish, în discuția cu Gojira. „Și noi vrem să nu mai existe aceste stații care nu sunt firești și să avem niște diagonale de tramvai care să străbată Piața Unirii.”

Gabriela Firea l-a acuzat însă că, deși se laudă cu achizițiile, licitațiile existau deja din mandatul ei. La B1 TV, Nicușor Dan a spus că e adevărat, dar și că el are meritele pentru finalizare. 

„Și banii pentru tramvaie, și banii pentru termie – am discutat de ele încă din 2016, da? Când am fost în acea campanie electorală. Doamna Gabriela Firea a avut patru ani și jumătate facă achizițiile, să aducă tramvaiele. Nu le-a făcut. N-au venit tramvaiele atunci. […] În licitația pentru tramvaie a atribuit greșit unei firme turcești și s-a încăpățânat să se ducă la Curtea de Apel și să piardă ani de zile”, a spus primarul.

„Noi am atribuit cui trebuie și am și plătit și tramvaiele au venit. N-a reușit să termine marea lucrare de la Glina (incineratorul de nămol de la Stația de Epurare; astfel nu vor mai fi deversări în Dâmbovița – n.r.). În patru ani jumate a făcut 40%. Noi am terminat-o, ca să nu pierdem banii europeni.”

Traficul din București

În funcție de unde te uiți, în București e haos. O arată datele sistemelor de navigație, o arată calitatea aerului, o arată mașinile parcate pe trotuare, dar și bulevardele blocate la ore de vârf. Și nu există o soluție magică, de aplicat peste noapte. 

Și în intervențiile de la Digi24, și de la Euronews, Nicușor Dan a avut același lucru de spus: cel puțin n-am regresat. Dar nici n-am progresat în acord cu programul electoral. 

Metroul de suprafață era propus pentru șase rute: Gara de Nord – Pipera – Rahova, Gara de Nord – Chiajna – Rahova, Gara de Nord – Otopeni, Otopeni – Pipera – Obor, AFI – Pipera – Obor și AFI – Jilava – Obor. Ca să fie făcut, e necesară infrastructura feroviară din oraș și din jurul orașului (modernizată). Abia apoi vine promisiunea imensă: „Metroul de suprafață în Capitală va fi făcut într-un mandat – de la prima hârtie până la prima călătorie.” Nu, n-a fost făcut.

De acest metrou (un tren glorificat) sunt legate și parcările Park & Ride (mari parcări cu câte 1.000 de locuri de parcare fiecare, în medie). Două există deja (la Străulești și Cora Pantelimon), dar una exista deja din 2018. Și sunt insuficient conectate cu orașul ca să fie justificate pentru cei care vin din afara Bucureștiului. Într-o intervenție la B1 TV, Nicușor Dan a spus că proiectele primăriei depind de CFR. 

„Toată zona de sud nu este reabilitată ca să permită un transport economic, adică viteza de deplasare pe care ar avea-o orice tren nu este convenabilă înainte ca CFR-ul să modernizeze toată zona de sud. Condițiile o permit doar în zona de nord, aproximativ 10 km, Gara de Vest, Gara de Nord, Gara Obor. Însă și aici există un studiu de fezabilitate al CFR care este aproape gata. Rețeaua e a CFR-ului, nu e a noastră. Și acest studiu de fezabilitate spune că e posibilă o rectificare a liniilor, pentru ca viteza să fie superioară. Trebuie să așteptăm acest studiu pentru a vedea unde punem stațiile.”

Nu-ți pune mari speranțe în acest proiect, dacă te grăbești acum. Și de când vor începe lucrările, mai devreme de 10 ani nu va fi gata, în ideea de-a reprezenta un inel de transport. 

În discuția de la Euronews, primarul Bucureștiului a ținut să explice de unde vine traficul (în afară de numărul mare de mașini, dacă nu era evident). „De 20 de ani, orașul ăsta se dezvoltă haotic. Se aruncă blocuri peste tot, care au o densitate mult mai mare, chiar de două–trei ori mai mare decât cartierele comuniste, care și ele sunt departe de standardele de urbanism, care nu au nicio preocupare pentru școală, grădiniță, un minim de utilități, de exemplu, sanitare. Și atunci vedem, de exemplu, diferența între o zi cu școală și o zi fără școală în traficul din București.”

La Happy Fish și la HotNews, Nicușor Dan a amintit de Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) care include și modelul de transport. Nu a mai fost actualizat de aproape 10 ani, iar înainte primăria lucra cu un model de trafic. Ce face PMUD, pe scurt, e să-ți arate care e dinamica în oraș. Pe unde circulă oamenii, unde locuiesc, unde e nevoie de dezvoltare, de utilități și altele. Primarul leagă nevoia unui PMUD și de dezvoltarea imobiliară. 

București a coborât de pe 7 pe 8 la nivel mondial, dar șoferii bucureșteni au pierdut cu 20 de secunde mai mult pentru a parcurge 10 kilometri în traficul din oraș față de 2022, conform TomTom Traffic Index, care face anual un clasament al celor mai blocate orașe din lume din cauza traficului.

„În momentul în care cineva ar fi cerut să construiască un bloc într-o anumită zonă a Bucureștiului ai fi băgat acea investiție în modelul de transport și el ți-ar fi spus ce efecte are asupra traficului din zonă. Dacă îți va bloca una, două, trei intersecții și inclusiv îți spunea când să nu-l faci”, a spus primarul la Happy Fish.

„Și atunci în mod deliberat el nu a existat ca instrument și noi încercăm acum să îl integrăm în Planul Urbanistic General. Lucrăm la el, l-am comandat.”

Semaforizarea inteligentă întârzie, deși în programul electoral zicea: „Un astfel de sistem poate fi implementat în maximum doi ani, cu costuri rezonabile.” Acum, a spus că în următorii 2–3 ani vor fi 500 de intersecții conectate la serverul central pentru control inteligent al traficului. Legat de pasaje, nu e atât de încrezător că ele au îmbunătățit considerabil traficul. La Happy Fish a amintit de Podul Doamna Ghica și s-a arătat rezervat că a rezolvat cu adevărat o problemă. 

Poate că în oraș pasajele nu sunt Soluția, dar cele de la periferie au, de fapt, un scop clar: centura să nu mai fie blocată de ieșirile din oraș și viceversa.

Bani băgați în pământ prin încălzirea Bucureștiului

În vara lui 2020, producătorului de energie termică Electrocentrale București (ELCEN) a transmis că aproximativ 2.000 de tone de apă fierbinte se scurg în pământ la fiecare oră prin rețelele distruse. În 2021, pierderile cauzate de problema asta au fost de circa 500 de milioane de lei. Singura soluție e înlocuirea țevilor, ceea ce se întâmplă deja în București. 

Soluțiile propuse de Nicușor Dan pentru termoficare în campania din 2020:

• Înlocuirea a 300 km de conductă din rețeaua principală (s-a realizat – oarecum)
• Automatizarea completă a punctelor termice (nu s-a realizat)
• Continuarea, în paralel cu modernizarea rețelei de termoficare, a investițiilor pentru eficientizarea energetică a clădirilor private și publice (nu s-a realizat, dar subiectul a fost mutat către sectoare)
• Atragerea de noi clienți în sistem (nu s-a realizat)
• Reeșalonarea datoriilor sistemului de termoficare pe baza unei negocieri, de către o administrație nouă, care convinge partenerii de negocieri că e hotărâtă să rezolve problemele (s-a realizat – în sensul în care a gestionat bine datoriile de la primărie)

Nicușor Dan susține că situația e mult mai bună. Și pentru asta, în interviul de la HotNews, a menționat că au fost mai puține apeluri în call center-ul Termoenergetica. Dar, în același timp, există din noiembrie 2021 aplicația TermoAlert, unde locuitorii pot vedea avariile. 

Lucrările de modernizare a infrastructurii au redus pierderile cu 15%. În mandatul actualului primar, au fost modernizați circa 135 de kilometri din rețeaua principală. Pentru 2024 sunt prognozați alți 70 de kilometri și sunt în derulare trei proiecte pentru reabilitarea rețelei care, la final, să lase 210 kilometri modernizați (dintr-un total de circa 1.000 de kilometri de conducte). Primarul susține că pe cifre situația arată bine – 99% eficiență –, dar e de acord că sunt probleme la capete de coloană, iar aici ar putea ajuta centralele provizorii (20 de mini centrale termice pentru care sunt 3 oferte depuse).

El a admis că a greșit în campanie, când a spus că ar putea moderniza 100 de kilometri pe an. 50 km sunt mai realiști. „Dar, per ansamblu, am făcut în trei ani ce nu s-a făcut în 12. Adică eu cred că oamenii văd asta”, a spus el pentru HotNews. 

Nu există însă altă soluție decât șantierele deschise pe tot felul de artere din București. 

Imobiliare și haos urbanistic

Dacă n-ai auzit de Nicușor Dan în legătură cu încălzirea, ai auzit de el în raport cu dezvoltatorii imobiliari. Pe acest subiect a fost acuzat că e încă activist, uită că a devenit primar și că nu vrea să meargă afacerile imobiliare în Capitală. Subiectul e spart în două: Primăria București dă autorizații de construcție pentru o parte din oraș (7% din teritoriu), primăriile de sector pentru alte părți. Încă se lucrează la PUG, iar pe sectoare se lucrează prin PUZ (Plan Urbanistic Zonal). 

În mandatul lui Nicușor Dan, primăria a blocat mai multe autorizații, ceea ce a dus la o serie de discuții pro sau contra deciziei. Primarul susține că autorizații încă sunt eliberate (în 4 luni, nu 30 de zile, cât prevede legea, dar mai bine decât 7 luni în administrația precedentă). Sunt procese pe rol pentru cele blocate în diverse stadii și unele procese îl privesc pe persoană fizică. 

Diverse mențiuni din programul electoral care contribuie la subiect:

• Vom identifica terenurile și imobilele degradate (care sunt un factor major în generarea de praf și pulberi) și vom impune proprietarilor, oricare ar fi ei, luarea de măsuri active pentru limitarea impactului negativ de mediu | la capitolul dedicat poluării (nu s-a realizat)
• […] vom proteja parcurile de agresiunea construcțiilor abuzive și ilegale (s-a realizat – oarecum, în sensul că Poliția Locală a amendat proprietarul terenului din Parcul IOR pentru că ar fi schimbat destinația terenului și s-a ajuns la un conflict cu Robert Negoiță)
• Vom încuraja noile construcții cu amprentă verde, care să reducă substanțial consumul de energie pentru încălzire (nu s-a realizat, dar „vom încuraja” poate însemna multe)

La Happy Fish, Nicușor Dan a susținut că e posibil să fi fost date până la 20.000 de autorizații nelegale în ultimii 20 de ani. Și prin „nelegal” înseamnă etaje în plus adăugate clădirilor, nerespectarea distanțelor, mansarde neprevăzute în plan sau mai mari decât erau prevăzute, subsoluri puse, de fapt, deasupra solului, nerespectarea normelor de spațiu verde și tot așa. 

Mai mult, primarul a spus că nu s-a schimbat ritmul de autorizare. „Un primar de sector emite tot 1.000–1.500 de autorizații pe an, cât emitea și acum un an, și acum 2, și acum 5, și acum 6, tot atâtea. […] Noi, primarul general, emitem 600–800 de autorizații, așa cum se emiteau și acum 2 ani, și acum 3, și acum 4, și acum 5.”

În același podcast, primarul Bucureștiului a explicat cum stă treaba cu PUZ-urile, „care ar trebui să fie o chestiune excepțională”. 

„De exemplu, primăria vrea să facă o mare investiție. Un spital sau așa. Și nu a prevăzut cu 10 ani înainte că în locația aia vrea să facă un spital. Și derogă de la planul urbanistic general și zice aici facem un spital. Și Consiliul General care a aprobase acum 10 ani planul urbanistic general aprobă această modificare. Problema este că de această posibilitate, care e absolut legitimă, s-a abuzat de mii de ori de când s-a făcut planul urbanistic general până acum. 

Eu îi înțeleg și pe ei (dezvoltatori imobiliari – n.r.). Pentru că ei și-au făcut un plan de afaceri pe cum mergea. Din păcate, cum mergea era nelegal. E un articol în legea spațiilor verzi urbane, care spune că dacă este o zonă care avea o funcție industrială, de exemplu o fabrică dezafectată, și tu vrei să faci acolo locuințe, poți, da, tot așa printr-un PUZ pe care ți-l dă autoritatea. Poți, dar trebuie să dai fiecărui locuitor de-acolo 20 de metri pătrați de spațiu verde. Nu se respecta chestiunea asta.”

La HotNews, actualul primar al Bucureștiului a explicat că, în februarie 2021, a propus – și consilierii USR și PNL au votat – ca PUZ-urile de sector să fie suspendate pentru un an. „După ce instanța a suspendat PUZ-urile de sector, Inspectoratul de Stat și prefectul au recomandat primarilor să dea autorizații de construire în baza unor documentații care nu mai existau juridic, ceea ce s-a și întâmplat de sute de ori și niciuna din instituțiile centrale nu a reacționat”, a adăugat primarul.

Cu cine s-a înțeles și cu cine nu s-a înțeles Nicușor Dan de-a lungul mandatului la Primărie

Primarul Bucureștiului a fost acuzat că nu le răspunde la interpelări primarilor de sector. De fapt, cel mai des, a avut disensiuni cu Robert Negoiță (PSD) de la sectorul 3. Apogeul a fost în vara lui 2023, când Negoiță s-a apucat să planteze palmieri în Piața Unirii și să refacă bordurile. Lipsesc însă din declarațiile lui Nicușor oameni ca Clotilde Armand, sectorul 1, sau Cristian Popescu Piedone, sectorul 5. 

În emisiunea Selectiv de la B1 TV a amintit colaborările pe care le-a avut cu Daniel Băluță, sectorul 4, pentru renovarea pasajului Unirii, de exemplu, sau cu Radu Mihaiu, sectorul 2, pentru Podul Doamna Ghica. A amintit și de Ciprian Ciucu, sectorul 6, pentru anvelopări de blocuri. A spus însă că e deschis discuțiilor și colaborărilor cu primăriile de sector, mai ales că au, cumulat, bugete mai mari decât Primăria Capitalei.

Unde s-a mai și făcut în mandatul lui Nicușor Dan, dar fără să fie proiecte grandioase 

Parcările din București au intrat, cumva, într-un firesc: parchezi, plătești (5 lei pe oră, 30 de lei pentru o zi, tarife unice în toate parcările primăriei). Nicușor Dan consideră că astfel e descurajată și folosirea mașinii în oraș. Sau ar putea fi, dacă oamenii chiar și-ar plăti parcarea și nu ar găsi alte soluții de parcare gratis. Până la finalul mandatului, ținta e ca în centru să nu mai fie nimic disponibil fără plată. Sistemul implementat de Primăria București (taxă pe oră, digital) a fost preluat și de alte primării.

În sectorul 3, de exemplu, și cele de reședință pot fi folosite în timpul zilei, plătești prin SMS. Similar și în sectorul 4. Nu vor fi însă niciodată suficiente locuri de parcare pentru câte mașini sunt.

Au fost realizate câteva trasee pentru biciclete (Floreasca și Kiseleff), dar fără să producă schimbări sesizabile în trafic. În programul electoral erau trecute așa: „Vom realiza un sistem adevărat de piste de biciclete în Capitală, cu ajutorul fondurilor europene.” Încă nu vorbim de un sistem și, cel mai probabil, așa va fi cazul și după următorii 4 ani (oricine ar veni).

Ce rămâne pentru noul mandat al lui Nicușor Dan sau al candidatului care vine în locul lui?

O listă lungă de lucruri de făcut, de pe care cele mai importante încă sunt: 

• Refacerea fațadelor în pericol să cadă și consolidarea clădirilor vechi (sunt câteva sute în stare avansată de degradare); actualul primar a transmis la început de martie 2024 că Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic a atras 300 de milioane de lei din PNRR pentru consolidări și eficientizare energetică și 600 milioane lei din programul național de consolidare de la Ministerul Dezvoltării, astfel că poate fi trecut acest punct la „va urma…”. AMCCRS are deschise doar 3 șantiere pentru consolidare, deși 390 de clădiri sunt încadrate în clasa I de risc seismic și 460 de clădiri în clasa II de risc seismic
• Legat de clădiri care pică, e de urmărit Planul Integrat de Dezastru. Era promisiunea actualului primar de-a pune în comun toate instituțiile și resursele utile în caz de dezastru (cutremure, incendii, fenomene meteo extreme, poluare pe scară largă, avarii majore la rețelele de gaze, electricitate, apă etc.)
• Dezvoltarea transportului public să fie cât poate fi de eficient pentru o capitală europeană (mai multe benzi unice, tramvaie rapide, legături cu trenuri și periferie)
• Îngrijirea parcurilor și crearea de noi spații verzi
• Diminuarea poluării (atât cea generată de șantiere, cât și cea din alte surse, în special mașini); în programul electoral Nicușor Dan a promis extinderea rețelei de senzori și stații de monitorizare, dar încă nu a schimbat ceva aici
• Managementul mai bun al deșeurilor (SGR implementat de Guvern e un început și unul care-i împinge și obișnuiește pe oameni să sorteze, iar primăriile pot profita de noile obiceiuri cu proiecte conexe; pe 13 martie, primarul a anunțat că sunt doi ofertanți interesați de achiziția serviciilor de consultanță pentru elaborarea strategiei de management integrat al deșeurilor în București, până în 2033, iar strategia ar fi folosită în prioritizarea obiectivelor de investiții necesare pentru un sistem integrat de management al deșeurilor și vor fi estimate costurile.)
• Creșe și grădinițe, dar acestea sunt mai ales în fieful primăriilor de la sectoare. În programul electoral, Nicușor Dan a promis, totuși, 30 de creșe și grădinițe, dar și programe noi after school în cel puțin 150 de școli din Capitală (până la finalul mandatului)

Din programul electoral din 2020, mai sunt însă sunt multe lucruri care sună excelent, sunt necesare, dar lipsesc cu desăvârșire. Și nu doar în București, dar mai ales aici (dacă încă a rămas o miză pentru Primărie ca performanța și veniturile să fie la nivel ridicat).

Un exemplu: „proiecte de cercetare ale Primăriei Generale împreună cu facultățile din Capitală, astfel încât să găsim noi soluții pentru problemele legate de trafic, urbanism, sănătate, dezvoltare durabilă, eficiență administrativă”. 

Pe zona de cultură, educație, demersuri de integrare în câmpul muncii sau starea sistemului medical, Primăria e departe de a-și face simțită prezența. Lipsesc digitalizarea rețelei sanitare sau dotarea instituțiilor medicale cu echipamente moderne achiziționate centralizat. Dar acum le-am trecut pe cele mai importante în același loc și ce-a făcut Nicușor Dan în trei ani și un pic de mandat. Dacă va fi el următorul primar sau alt candidat, măcar știi de ce ar avea nevoie orașul, în afara lucrurilor de care te lovești zilnic.