REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Donează

Pentru sugestii de materiale sau colaborări, scrieți-ne la adresa: contact@pressone.ro.

Pentru parteneriate media, proiecte sau dacă doriți să fiți partenerul nostru și să susțineți PressOne: marketing@pressone.ro.

În două săptămâni, piesa Erikăi Isac a ajuns la aproape 4 milioane de views. Odată cu ea, românii și-au adus aminte că o problemă pe care au ignorat-o constant încă nu „s-a rezolvat” de la sine. Foto: screenshot Erika Isac / YouTube

10 piese de dinainte de „Macarena”, în care femeile au vorbit despre probleme și România s-a făcut că nu aude

Uită-te și tu cum a trecut timpul. În mai puțin de două săptămâni, o parte din România a fiert la foc mic pe „Macarena” și o bună majoritate a ratat subiectul mai rău decât se întâmplă la bac. Așa că se impune un sumar inventar despre ce-a fost înainte de Erika Isac și viralul ei social.

Prin hip-hop, România a descoperit că poți cânta despre probleme sociale la fel de bine cum o faci despre droguri, bagabonți și petreceri. Ce-a lipsit constant au fost vocile feminine care să cânte ce-ar vrea să asculte. Situația începe să se mai echilibreze prin trap și noile nume din muzică, iar Erika Isac e unul dintre ele. A dat viralul cu „Macarena” în care a surprins: stereotipuri de gen, abuzuri sexuale și lipsa de protecție a femeilor în fața bărbaților violenți sau exploatatori. 

Fără să fie doar un truism lipsit de sens, piesa a fost cel mai vizibil semnal că femeile trebuie să-și ia și ce-i al lor (locul în muzică) și să-și spună poveștile așa cum doresc. Vor fi din ce în ce mai bune și mai multe, fără îndoială, că nici cele din afară n-au apărut din senin, ci pe o fundație.

De 8 ani, jurnalismul pe care îl practicăm este în primul rând în serviciul public al cititorilor, iar relația noastră cu voi rămâne coloana vertebrală a tot ceea ce facem. Așa că ne-am dori să vă cunoaștem mai bine, prin intermediul unui sondaj anonim, de maxim 5 minute. Îl puteți completa aici: sondaj PressOne.

Ține cont, pe măsură ce treci prin lista de mai jos, că muzica românească (cu excepții la vremea lor sau din partea unor trupe) a fost destul de pudică. Limbajul și mesajul s-au schimbat, așa că ia-le pe cele de aici într-o notă ceva mai poetică, mai voalată.

La Familia ft. Marijuana, Ganja & Cătălina Toma – Poveste de cartier

Cu mult înainte să se repoziționeze printr-un mesaj conservator, Sișu și Puya lansau albumul „Nicăieri nu-i ca acasă” (1998) și puneau în muzică ce-au văzut în stradă, în cartier. Ai putea spune că erau chiar progresiști, mai ales cu piesa „Poveste de cartier”. Ganja, Marijuana și Cătălina Toma nu sunt doar pe refren, ci au ocazia să pună în versuri ce au trăit în cartier. 

Ganja a ales povestea femeii care rămâne gravidă și n-are bani sau ajutor. „Părinţii nu vor s-audă de-asta și-au dat-o afară / Bagabonţii vor s-o combine, cartele / Bagaboantele care fac din pat bancnotele.” Nașterea nu ține însă cont de bani sau că vine „în mizeria străzii”: „Ar vrea să scape de el și totul să se termine / A încercat de multe ori și a văzut că nu ține.”

Probabil e doar o întâmplare că, 26 de ani mai târziu, România încă „stă bine” la capitolul mame minore și viață în sărăcie. 

Cătălina Toma are în strofa ei niște versuri care te pot face să crezi că le-a scris fix pentru anul ăsta, ca reacție la „Macarena”: „Unii sunt bine crescuți, vin din lumea bună / Nu suportă să asculte băieții care înjură. / E scandalos, periculos, să vorbești așa ceva. / Povești cu bagaboante despre ce te-nvață strada.”

Da, ai văzut bine. Pe piesă este și Dana „Cea mai fidelă fată” Marijuana. Dintre toate femeile din hip-hopul acelei perioade este cea mai cunoscută. Nu dezamăgește nici aici: „Puștanii de azi vor fi bagabonți, țipă după bani, / Fiindcă de mici au trăit între golani. / A cui e vina? Toți vă găsiți câte-o scuză, / Dar când e de pedepsit, toată lumea acuză.”

Dintre cele trei, Cătălina Toma avea cele mai multe șanse să fie un nume de referință în muzica românească. A lansat în 1999 albumul „Cătălina” pe care a afișat o atitudine bossy și sigură pe ea, mai ales prin piesele „Tovarășii tăi” și „Știu”. A avut colaborări și cu BUG Mafia, iar de ani buni trăiește în SUA.

Andreea Bălan – Evadez

Andreea Bălan a ieșit din calapodul de vedetă pop românească mai ales prin susținerea comunității LGBT+, dar încă de acum 20 de ani încerca să fie mai mult decât cealaltă fată din André. Se vede cel mai bine asta pe albumul „Așa sunt eu!” (2004) și în piesa „Evadez”: „Zbiară cât vrei tu de tare, calcă-mă în picioare / Azi am spus că evadez / Zbiară, lovește-mă tare, poate acum te doare. […] Când tu crezi că mă satisfaci / Îți las impresia că știi ce faci.”

Honey – Fetițele și bagabonții

Pentru cei mai mulți care au auzit de ea, Honey e cunoscută pentru o colaborare cu Cabron pentru piesa „Am putea fi împreună”. Împreună n-au rămas, dar de la ea, din perioada aceea, a rămas albumul „Ghici cine ți-o trage!” (2004). Titlul, vezi bine, e suficient de explicit. Are o piesă chiar cu titlul ăsta și niște versuri destul de directe: „Când se gândesc ce mi-ar face de m-ar prinde pe stradă goală / Ar vrea să facă, să dreagă, să fie dur. / Mai bine-ai sta la locul tău cu un deget în cur.”

Piesa pe care pune mai mult din viața de femeie în România anilor 2000 e însă „Fetițele și bagabonții”. Începe cu: „Te iubesc, te doresc. Mai bine zi-mi că vreau să te prostesc / Astea-s cuvintele bagabonților la cum gândesc. / Dacă pui botu’, e problema ta, nu-i treaba mea / Nu-i unu’ căruia să-i pese măcar de fața ta / Sunt prea mulți, mulți, cu gura mare.” Încheie cu: „Așa că, fetele, ochii deschiși la bagabonți / Nu te lăsa mai jos ca el, arată-i tot ce poți.”

Da, poți spune că e departe de mesajul Erikăi Isac, dar și societatea s-a schimbat enorm în cei 20 de ani. Vrăjeala a rămas însă, uneori chiar mai proastă. 

CIA ft. Adriana – D’ale noastre*

E una dintre cele mai edgy piese pe care le-am auzit din perioada anilor 2000. Este, totodată, una în care femeia nu mai e doar vocea de refren sau de backing vocal. E acolo la microfon și o dă parte-n parte cu bărbații. Și zice: „O urmă de bună creștere am doar de fațadă / Numai când stau cu ai mei / Păi, să mă vezi pe stradă.”

Piesa se vrea un beef între ea și băieții de la Craiova Independent Artists (C.I.A.). Și se iau de la întrebarea asta, încă valabilă și în 2024: „Hai să te întreb ceva pe bune / De ce în hip-hop-ul românesc nu faceți loc de fete?” Răspunsul e: „Dar, dragă, cum să nu? La margine sau la perete?”

Apoi mai e un schimb notabil de replici: „Mă, da’ la cât ești de mică, ce gură mare ai. / Da’ și tu cred c-o ai mică, la ce burtică ai. Da’ ia zi, dacă ai fruntea în burta mea, unde ți-e gura? / Da’ tu dacă ai genunchi mei la tâmple unde ți-e gura?”

*Sunt puține informații despre piesă sau fată. A mai colaborat cu Arssura pe două piese („Neschimbat” și „N-am să plec”) și a fost în trupa Prezent Ostil din Craiova. E posibil ca titlul să fie greșit. Ea, Byga și CIA sunt însă confirmate. Și că piesa e din 2005, că o zice chiar el la final.

Gani & Liry – Barbie vs. Eva

În anii 2010 a început să fie mai vizibil mesajul feminist și despre ce probleme sociale ar vrea să vorbească femeile în piesele lor. Ce-i drept, și societatea era mai așezată față de anii ‘90–2000, când sărăcia, drogurile și lupta cu sistemul erau mai acute. Și, dacă e mai bine, să fie pentru toți mai bine, nu? Albumul „Alternative” (2012) lansat de Gani & Liry a fost cât se poate de pe față. Pe copertă erau 4 cuvinte: culturalizare, credință, feminitate, demnitate. Și poate cea mai emblematică piesă a fost „Barbie vs. Eva”.

Liry vorbește despre condiția femeii care poate fi stăpână pe viața ei: „Dar și-a urmat visul și fără povețe de revistă / Rățuștei ăsteia niciun bărbat nu-i rezistă. / Cochetă, modernă, cu bun simț, dar și îndrăzneală, / Invidia altora o face să pară ușoară / Dar și-a impus respectul, tot ce-a vrut a obţinut. / Siguranță în familie n-a avut, dar și-a făcut.”

Gani completează cu: „Cicatrizată din trecut, rănește acum pe alții / Intră-n jocul ei, dar sunt din start perdanții. / Ea nu-i trofeul nimănui, controlul e la ea.”

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Gani și Liry, alături de ENERGIA și UNDERCOVER, au fondat și MUZE, prima și singura trupă feminină de hip-hop din România. Au lansat și albumul „O să fie bine” în 2017, dar despre asta mai târziu. 

Liry – Ploaia

În 2015 a venit, probabil, cea mai puternică piesă de până atunci pe subiectul abuzului la care sunt expuse femeile. A fost imnul campaniei „#NUinseamnaNU” (lansată cu doi ani înainte ca mișcarea „#MeToo” să devină internațională). Piesa lui Liry era inspirată și motivată de cazul celor șapte bărbați din Vaslui care au violat, în noiembrie 2014, o fată de 18 ani.

Versurile sunt destul de directe ca răspuns la lentoare justiției și stigmatizarea din societate:

„Vinovații scapă prea ușor de închisoare / Și nu mi se pare, durează dureros de mult / Ceva atât de clar de la-nceput! […] O zi rece de luni, fata se întoarce la școală. / Poartă o haină lungă, dar se simte tot goală. / Și de luni de zile așteaptă, da’ dreptatea ei se amână, / Iar de dincolo de gard vecinu-i face din mână.”

Liry & MGee – Cerul ştie

În 2016, Liry și MGee lansează piesa asta prin care dă voce abuzurilor sexuale care se întâmplă în familie. Melodia a fost inspirată de „Matilda”, un articol publicat de DOR și în care e spusă povestea Matildei, abuzată de tatăl ei în copilărie.

Piesa n-a fost nici pe departe viral, în ciuda mesajului transmis. Rămân însă următoarele versuri: „Într-un pat murdar începea iar negrul meu coşmar. / Mușcam din var să sap pereți și să ies pe culoar.”

MUZE cu „IOSAIA” și „BPVSV (Vreau să vorbesc)”

Ziceam înainte de MUZE. Grupul a livrat acolo unde a promis că o face, iar în 2019 a venit cu două piese. „IOSAIA” e fix una de bragging, bazată și apreciativă la adresa femeilor, inclusiv printr-un mesaj de body positivity:

„Fac ce vreau pe piesa mea, că numai eu sunt stăpână. / Înțelege, IOSAIA, știi, fabulous and thicc / Tu zici că sunt grăsuță, but you’d want me on your dick.”

În a doua jumătate găsești și un rant la adresa bombardierilor care se flexează cu mașini sau bani: „Haidi, fă, că te duc cu bemveu…) Că îți umplu frigideru’, să nu zici că nu-s de casă. (Mă piș pe bemveul tău!) Am zeci de zile stricate de melteni cu meleuri tunate / Ori șantieriști ce-au stat deoparte de săpun, femei și carte.” E, fără îndoială, cea mai bună piesă de show off și empowerment pentru femei, din partea femeilor. 

Pe „BPVSV (Vreau să vorbesc)”, MUZE vorbește despre abuzuri sexuale și violență domestică și pentru asta folosește mai multe articole din DOR ca suport vizual, să vezi poveștile reale din spatele versurilor. Piesa începe cât se poate de sus: „(Vreau să vorbesc) Despre ce numești tu pizdă, curvă, proastă / Despre ce nu-ți spun mă-ta și tac-tu acasă / Despre motivul constant de mânie / Despre futaiul forțat, Românie!”

Cum am zis și la piesa precedentă, și asta e cea mai bună pe felia ei: abuzuri. Uite o mostră, tot de la început:

„Suntem nume, nu glume, nici cărnuri de contrabandă / Suntem femei, nu feude, și nici obiecte de joacă. P.S.: Ăsta nu e PMS, deci nu o să-mi treacă, nu, n-o să ne treacă!”

Fiecare dintre cântărețe pune în versuri diverse fragmente din viață, de la indiferența societății și lipsa de acțiune, ba chiar ignoranță, din partea autorităților până la felul în care sunt educați copiii de azi ca să fie niște adulți mai de treabă mâine. Piesa e ce trebuie, și chiar mai mult, dar cu doar câteva mii de views pe YouTube abia a ajuns la niște urechi.

BRUJA – Păsărească

Piesa e din decembrie 2022 și vine de la una dintre cele mai populare voci din trapul românesc. Unde mai pui că n-are nici înjurături, livrează urarea în păsărească: „Du pu te pe np pu pu la pă me pe a pă”. E pe vibe de empowerment și boss lady, dar nu se duce foarte departe în niciun subiect. Are însă câteva versuri care îți dau contextul: „Nu mă trag de la tine din coastă / Bă, io pentru tine n-o să fiu nevastă. […] Înmulțesc banii, nu-nmulțesc copii.”

Ce-a mai fost înainte de „Macarena”

Gata, Mirel din Turnu Măgurele iese din muzică și intră în folclorul țării. Foto: Răzvan Băltărețu / PressOne

Lista de mai sus, cum ziceam, e incompletă, bazată pe o idee importantă: piese în care mesajul e direct și sunt abordate probleme sociale. În manele nu întâlnești așa ceva, spre exemplu, nici în pop. Sau n-ai întâlnit până mai de curând, pentru că voci feminine care să-ți cânte cu taraful despre cum femeia e șefă și independentă au mai fost. 

Una dintre cele mai prolifice e Narcisa, iar pe piesa „Femeia” (2019) rezumă așa lucrurile: „Femeia te face s-o iubești non-stop, / Ea te coboară, ea te pune pe primul loc.”

Iar Minodora (da, acea Minodora) a colaborat cu Emy Alupei pe piesa „Șefa banilor” (2020). Și Daniela Gyorfi a avut piesa „Lasă fata să bea” (2019) cu ASU, dar a venit, totuși, la patru ani după hitul Deliei „Da, mamă” și nicidecum la fel de tare.

Desigur, nu poate fi omisă Irina Rimes cu „Nu știi tu să fii bărbat” (2018). Uită-te un pic aici: „Eu vreau să fug, tu iar mă prinzi / Eu vreau să strig, tu-mi spui să tac […] Ți-am dat puterea asupra mea / Eu sunt puternică, dar nu așa, dar nu acum.”

Iată, și maneaua, și pop-ul pot livra pe zona asta, dar s-au ținut cu grație departe de discuția despre abuzuri și rolul ceva mai pronunțat al femeii în societate dincolo de-a fi trofeu, neajutorată sau îndrăgostită până peste cap și, prin urmare, irațională. Tema centrală a fost constant dragostea.

De ce n-au provocat niciuna dintre piese reacțiile date de „Macarena”? Au fost și prea soft, și prea poetice. Iar cele care puteau face asta nu aveau în spate un vehicul de promovare și nici actuala dimensiune a rețelelor sociale. Iar succesul a venit și datorită momentului, când cadrul legislativ (iată, legea ordinului de protecție e actualizată) și dezbaterile publice sunt mai coerente pe tema abuzurilor. Altfel spus, societatea e mai atentă.

Jurnalistul Mihai Tița, în newsletterul „Notița”, a inventariat expresiile și nuanțele feministe în muzica pop românească post-2000. A început de la Cream cu piesa „Nu din prima seară” (2005) – „Nici nu mă saluți și deja vrei să mă…” – și ajunge la „Carolina”, pe care Romeo Fantastik ridiculizează și fetișizează sexualitatea. El susține că „Macarena” e dincolo de convențiile, introspecția sau amuzamentul trapului – și asta a făcut-o să fie luată în serios. „E un meme, sigur, dar un meme încărcat ideologic, care a penetrat cam toate spațiile culturale online și offline și a zgîndărit fiecare generație în parte.”

Erika Isac nu e însă o salvatoare. N-ar putea singură și este oricum bolnăvicioasă căutarea de salvatori. Chiar și așa, dezbaterea dacă piesa e bună sau proastă e irelevantă. Reprezintă un statement. Și e unul concis, puternic. Mai ales că nu e inutil, ba din contră. Deja a intrat în folclor prin „Mirel din Turnu Măgurele” și unele mame au înțeles mai bine ce-i cu „share location”.

P.S. — 

Pe subiectul abuzurilor, mai sunt alte 3 piese care merită un pic de atenție. 

Este întâi Puya cu „Viață nouă” despre proxenetism și scăparea din lumea asta: „Adu-ți aminte: «Caut domni generoși pentru o noapte fierbinte» / Așa suna anunțul tău de la matrimoniale.” 

Apoi BUG Mafia cu „La fel de prost ca tine” despre violența domestică: „Și n-au curaj să-și privească mama / Au văzut deja la baie că-ncerca s-ascundă rana / Că ai venit târziu aseară, mort de beat / Dintr-odată, când mâncai, te-ai oprit și ai turbat.” 

Și Haarp Cord cu „Bărbat adevărat” care putea fi foarte bine un catalizator de introspecții pentru bărbați: „Dacă îți lovești femeia ești de căcat, nicidecum mai bărbat […] Un bărbat tre’ să fie masculin, dar nu atât încât să fie misogin […] Un bărbat adevărat tre’ să fie cumpătat, / Tre’ să fie înțelept și să fie calculat / Altfel te trezești la 40 de ani un ratat.”

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin Patreon:

Accesând https://www.patreon.com/pressoneRO

Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Poți redirecționa 3.5% din impozitul tău pe venit folosind formularul de mai jos. Dacă nu se încarcă, poți accesa acest link: https://formular230.ro/fundatia-pressone

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios