REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Donează

Pentru sugestii de materiale sau colaborări, scrieți-ne la adresa: contact@pressone.ro.

Pentru parteneriate media, proiecte sau dacă doriți să fiți partenerul nostru și să susțineți PressOne: marketing@pressone.ro.

Votați Omul Anului 2019 în România!

Anul 2019 a fost, în mare, un an al umilirii oricărui român care a făcut o școală pe bune și a promovat un examen. A fost anul când la cârma țării s-a aflat un prim-ministru, care, deși a dat meditații la matematică, nu a putut preciza cum se calculează corect aria unui cerc. Tot în 2019 am descoperit că un expert fără studii superioare a dat lecții de formare, pe un munte de bani europeni, pentru angajații ministerului Educației. 

România a deținut, pentru prima oară de la aderare, președinția rotativă a Consiliul Uniunii Europene. Au fost 6 luni de emoții, dat fiind că miniștrii care au prezidat comisiile de profil din statele membre aparțineau cabinetului Dăncilă. Au trecut, așa cum toate trec și ne mai vine rândul peste 14 ani. 

Sentința de condamnare cu executare pentru fostul lider PSD Liviu Dragnea s-a sărbătorit cu prosecco, shot-uri și bere, oferite gratis mușteriilor în multe localuri din țară. Nu a fost întâmpinată cu atât de mult entuziasm nici măcar realegerea, pentru al doilea mandat, a președintelui Klaus Iohannis. 

Pe plan social, 2019 a fost anul în care am aflat, de fapt, cum s-a furat sistematic prin Programul Național de Dezvoltare Locală, schema financiară inventată tot de Liviu Dragnea pentru fentarea absorbției de bani europeni în comunitățile mici. Am mai aflat și cum s-a tăiat, de fapt, ca-n codru, din codrii României. Pentru prima dată s-a finalizat inventarul pădurilor, însă rezultatele au fost socotite prea șocante pentru a fi făcute publice. 

Pe parcursul lui 2019 s-a accentuat discrepanța dintre sectorul privat și cel public, salariile fiind crescute artificial în sectorul de stat. Voucherele de vacanță acordate de Guvern bugetarilor au supraaglomerat plajele și au ocupat pensiunile, iar prețurile vacanțelor din țară s-au dovedit nerealist de mari, față de calitatea serviciilor. Indicatorul value for the money – valoare a banilor a rămas necunoscut în România și anul acesta. Dovadă sunt și chiriile astronomice din orașul Cluj-Napoca, ajunse subiect de meme în mediul online. 

Nici viața culturală nu a strălucit ca în alți ani. Primarul Nicolae Robu a interzis, în 2019, dedicațiile muzicale și micii în oraș, asta în timp ce programul Timișoara Capitală Culturală Europeană a rămas fără bani. 

Românii s-au mai războit anul acesta cu ursul. 2019 a fost anul cu cele mai multe atacuri ale urșilor asupra oamenilor și asupra animalelor, din 2016 încoace. Parlamentarii au cerut, ca măsură urgentă, renunțarea la statutul de specie protejată și deschiderea sezonului de vânătoare. 

Dincolo de toate aceste frici și certitudini, am identificat câteva puncte luminoase, care ne-au făcut să zâmbim, să fim mândri sau chiar ne-au răscumpărat, într-o anumită măsură, încrederea în umanitatea pierdută a semenilor noștri. 

Vă propunem, așadar, 10 nominalizări pentru Omul Anului 2019 în România. (Ediţiile 2018, 2017 şi 2016 ale acestui clasament sunt aici, aici, respectiv aici.) Nominalizările sunt prezentate în ordine alfabetică și vă invităm să le votați până duminică, 13 ianuarie 2020, la ora 24.

Sistemul permite acordarea unui singur vot de la un IP, unei singure nominalizări, o singură dată.


Răzvan Cenușă

Este pădurar la Ocolul Silvic Moldovița. Cenușă a apărut într-un reportaj Recorder, din octombrie, 2019. În urma scandalului public iscat după publicarea investigației „Pe urmele hoților de lemn”, șeful de ocol a fost destituit din funcție. 

După ce a apărut în imagini, Cenușă a fost bătut de mai mulți inși, fiind socotit responsabil pentru controalele suplimentare început de autorități în pădure. Dar Cenușă nu e decât reprezentantul unui fenomen îngrijorător.

S-a dovedit că în fiecare an, în țară, sunt tăiați fără forme legale 20 de milioane de metri cubi de lemn. Față în față cu hoții de lemne, deseori violenți, pădurarii sunt neînarmați și vulnerabili. Doar în Maramureș au fost uciși trei pădurari. Potrivit Romsilva, în ultimii cinci ani, 170 de pădurari au fost agresaţi și au necesitat spitalizare, ca urmare a rănilor dobândite în urma confruntărilor din teren.  


Lavinia Coțofană

A fost director juridic al Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB) și este ceea ce se numește un whistleblower sau un avertizor de integritate, adică o persoană care, deși provine din interiorul sistemului, își asumă riscul de a denunța public niște practici ilegale. Din funcția deținută, Lavinia Coţofană a scris o plângere adresată DNA, în care a consemnat neregulile privind decontarea unor lucrări supraevaluate sau chiar inexistente la Spitalul „Victor Gomoiu” din Bucureşti. Conducerea Primăriei Capitalei i-a reziliat Laviniei Coțofană contractul de muncă în urma denunțului prin care a reclamat posibile fraude la spitalul Victor Gomoiu. 

Dar cazul ei vorbește despre nevoia de primenire a societății românești, care poate veni doar din interiorul sistemului controlat politic, croit după reguli neclare și partizane. Și vorbește și despre numeroșii funcționari publici care au discernământul și curajul de a lupta pentru binele comun.


Diaspora

FOTO: Inquam Photos/ Adriana Neagoe

Diaspora nu e o persoană, dar a făcut corp comun pentru România în 2019. Mobilizarea fără precedent a românilor din străinătate pentru cele două scrutine organizate anul acesta, alegerile europarlamentare și alegerile prezidențiale, a însemnat pentru noi, cei de acasă, o fereastră către o Românie posibilă.

Una în care românii sunt uniți în fața unui vis numit, pe scurt, trai decent. Una în care ne emoționăm la povestea de la Munchen a polițistului Martin, născut la Brașov.

Diaspora a votat la alegerile din mai, 2019, în număr record, numai pentru a-și depăși în turul doi al prezidențialelor din noiembrie propria performanță. Au votat aproape de un milion de oameni! Cifra este covârșitor de mare cu atât mai mult cu cât nu deținem informații certe cu privire la numărul real al românilor care muncesc în străinătate. 


Echipa națională de fotbal a României Under-21

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Pentru o emoție regăsită și o vară de neuitat. Tricolorii mici au reușit o performanță remarcabilă, în iunie, ajungând până în semifinala Campionatului European desfășurat în Italia. Trupa lui Rădoi a început în forță faza grupelor: 4-1 cu Croația, 4-2 cu Anglia. Egalul cu Franța a fost suficient pentru accederea în penultimul act al competiției. În semifinale, i-am condus pe nemți la pauză, dar am pierdut pe final, 2-4. Această performanță e echivalentă și cu calificarea României la Jocurile Olimpice de la Tokyo 2020. Printre eroii tricolorilor s-au numărat Pușcaș, Hagi jr., Coman, Radu sau Băluță.

Echipa națională de fotbal a României Under-21 e un fel de reminder că munca și perseverența dau roade pe termen lung.


Simona Halep

FOTO: PressOne/Lucian Muntean

Undeva la jumătatea sezonului, pariam doar pe dimensiunile dezastrului în ceea ce privește evoluțiile Simonei Halep din 2019. Cât de rău se va încheia anul pentru Simona? La Roland Garros, pe zgură, suprafața ei favorită, ieșise în sferturi în fața unei jucătoare de doar 17 ani, Amanda Anisimova. Ce putea face la Wimbledon? 

Răspunsul a fost magnific. Avea să le lase în urmă pe Buzărnescu, Azarenka, Zhang și Svitolina. În finală a pus tenisul cel mai bun de care era capabilă, jucând entuziasmant în fața Serenei. 6-2, 6-2, o victorie care i-a adus cel de-al doilea trofeu de Mare Șlem din carieră. 


Klaus Iohannis 

FOTO: PressOne/Lucian Muntean

Președintele Klaus Iohannis e un personaj care nu naște pasiuni. Criticat pentru imobilitatea și lipsa lui de reacție rapidă, președintelui trebuie să i se recunoască rolul în câteva din momentele esențiale ale acestui an.  A inițiat și dus la capăt cu succes referendumul împotriva corupției, susținut simultan cu alegerile europarlamentare. A obținut, în schimb,  un al doilea mandat în lipsa unui contracandidat viabil și simulând dezbaterea. Partidul care l-a susținut la alegeri a trecut din Opoziție la guvernare. Contestat pentru reacțiile sale publice fără strălucire și pentru limbajul de lemn în care își traduce orice intervenție, Iohannis a jucat în 2019 rolul constituțional pentru care a fost ales: garantul respectării statului de drept în România. Și-a permis aroganța de a culege laurii președinției României în Consiliul Europei, organizând în Sibiu Summitul informal al șefilor de stat sau de guvern, un eveniment diplomatic unde nu s-a hotărât nimic, dar care i-a adus în România pe cei mai importanți oameni politici ai momentului. A primit premiul Charlemagne pentru promovarea valorilor europene și cooperării în UE. 

Și nu în ultimul rând, în discursul său de la Timișoara, la comemorarea a 30 de ani de la Revoluție, a punctat cu subiect și predicat rolul activ al Securității în represiunea manifestanților și crimele din 1989.


Mircea Ivan 

Este profesor la Departamentul de Medicină, Microbiologie și Imunologie al Universității Indiana din SUA. Una din lucrările semnate de el s-a dovedit a fi esențială în descoperirea efectuată de trei savanți, Gregg L. Semenza, Peter J.Ratcliffe si William G.Kaelin Jr., care au primit premiul Nobel pentru medicină în 2019. Distincția a fost oferită pentru descoperirea „modului în care celulele percep și se adaptează diferențelor de nivel al oxigenului din mediu”. Descoperirea are, spun experții, o mare aplicabilitate, care va deveni tot mai vizibilă în anii următori. Ivan a urmat un stagiu postdoctoral cu William G.Kaelin Jr. și, ulterior a lucrat împreună cu acesta inclusiv pentru patentarea unei clase noi de medicamente pentru tratamentul anemiei, care se pregătesc să intre pe piață. 


Laura Codruta Kövesi

Este primul procuror-șef al Parchetului European (European Public Prosecutor’s Office – EPPO) desemnată în urma unui concurs de candidaturi, de Parlamentul European. EPPO este o instituție nou formată, care va activa la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene și va avea competență în instrumentarea cazurilor de fraudă cu fonduri structurale. Laura Codruța Kövesi este unul din cei mai notorii români din ultimii ani. Deși controversată, ca orice procuror, în România a fost văzută, deseori, ca singurul garant al unei justiții echitabile, și pentru cei bogați și puternici, la fel ca și pentru oamenii obișnuiți. Cu toate că procurorii anti-fraudă nu au reușit să obțină și recuperarea banilor publici, după ce s-a dovedit prin sentințe definitive că au fost folosiți ilegal, numirea ei pentru un portofoliu european este o confirmare a expertizei dobândite de pe urma luptei anticorupție de la noi. 

Kövesi este chemată să aplice experiența dobândită în proiectul-pilot DNA-România, la nivelul tuturor celor 22 de țări membre. 


Mișcarea Moldova vrea Autostradă

O numim generic Mișcarea Moldova vrea Autostradă, însă este vorba de mai multe inițiative civice și asociații, care în acest an au pus pe agenda publică lipsa infrastructurii și lipsa de dezvoltare a părții de Est a României și nevoia unui consens politic cu privire la investițiile din Moldova. Asociația “Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”, Asociația “Moldova Vrea Autostradă” și Asociația “Împreună pentru A 8”, dezbatat în spațiul public, dar au și creat un canal nou de comunicație între cetățenii din regiunea Moldovei și decidenții politici, un canal care ocolește căile instituționale tradiționale. 

Mișcarea a căpătat o legitimitate și mai mare și expunere națională odată cu campania privată  inițiată de un om de afaceri din Suceava, #șîeu vreau autostradă. Ștefan Mandachi a construit în martie 2019, un metru simbolic de autostradă și a cerut cetățenilor să intre în grevă de protest față de lipsa de inițiativă și implicare a politicienilor în construirea de infrastructură modernă. În 15 martie 2019, zeci de mii de români din întreaga țară au oprit munca pentru 15 minute, și-au părăsit birourile și au staționat mașinile în trafic în semn de susținere a inițiativei.  #șîeu a devenit un brand, la fel ca #rezist.


Valeriu Nicolae 

FOTO: PressOne/Lucian Muntean

Este activist pentru drepturile minorităților. A fost secretar de stat în Ministerul Muncii în Guvernul Cioloş, dar în aprilie 2019 și-a dat demisia din PLUS și s-a retras de pe listele pentru europarlamentare, unde fusese distribuit pe locul al 6-lea. 

De 10 ani, Valeriu Nicolae îi ajută pe copiii săraci din Ferentari, făcând la fiecare sfârșit de săptămână meditații cu ei. În 2019, primarul Sectorului 5 i-a interzis să mai folosească clasele şcolii din cartier pentru această activitate. Valeriu Nicolae a făcut în Ferentari un soi de misionariat laic. Redăm, dintr-o postare personală pe pagina sa de Facebook, în care își rezumă, cu umor trist, activitatea din ultimul deceniu.  „M-am rugat de dentişti, de medici, de opticieni, de instalatori, de ginecologi, de patroni de magazine, de corporatişti şi de oricine a trebuit pentru a reuşi să ajutăm cât mai bine. Am fost după mame pe centură ca să-mi semneze acte şi prin puşcării, numai pentru a satisface nevoile cretine ale unei administraţii oribile. […] Am primit zeci de ameninţări de la tot felul de mafioţi, de la Partida Romilor sau de la drogaţi, pentru că ceea ce făceam noi le ameninţa ‘afacerea.   Păduchi, şosete dihori, curăţat de apartamente şi WC-uri absolut infecte, certuri cu părinţi pentru a duce copiii la şcoală, făcut acte, certat cu asistenţa socială, acceptat să fiu umilit de tot felul de funcţionari publici.” 

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin Patreon:

Accesând https://www.patreon.com/pressoneRO

Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Poți redirecționa 3.5% din impozitul tău pe venit folosind formularul de mai jos. Dacă nu se încarcă, poți accesa acest link: https://formular230.ro/fundatia-pressone

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios