După 596 zile de blocaj, Universitatea “Al. I. Cuza” emite un verdict în cazul plagiatului Olaru/Toader

După o luptă de uzură care a durat un an și opt luni, Universitatea „Al. I. Cuza” (UAIC) din Iași, condusă de rectorul Tudorel Toader, a fost într-un final constrânsă să emită un verdict în cazul tezei de doctorat a procurorului Codruț Olaru, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), coordonat de același Tudorel Toader. 

Totuși, deși a emis verdictul, UAIC continuă să blocheze procedura declanșată de Consiliul Național pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) în cazul tezei suspecte de plagiat a lui Olaru pentru simplul motiv că universitatea nu a emis și o propunere de menținere sau de retragere a titlului de doctor a acestuia, semnată de rectorul Tudorel Toader.

În arșița verii

În plină lună august, când toate cadrele didactice și personalul administrativ se află legal în vacanță, o mână de angajați ai Universității „Al. I. Cuza” (UAIC) din Iași sunt mai agitați decât în timpul anului academic. 

Verificarea tezei de doctorat a procurorului Codruț Olaru, coordonată de rectorul Tudorel Toader, trebuie făcută pe repede înainte. 

De realizarea acestei verificări depinde mandatul de rector a lui Tudorel Toader - sau chiar desființarea celei mai vechi universități din țară.

Ceea ce Comisia de Etică, Școala Doctorală în Drept și conducerea UAIC au refuzat să facă în cele 574 de zile scurse de la momentul în care li s-a cerut un punct de vedere cu privire la teza de doctorat a lui Olaru, se străduie să facă acum, la foc automat, în 17 zile, după încropirea unei comisii de analiză. 

Graba arătată are de-a face cu decizia fără precedent a Consiliului de Etică și Management Universitar (CEMU) - prin care Tudorel Toader era avertizat că ar putea fi demis din funcția de rector, iar UAIC risca reorganizarea sau chiar desființarea –, decizie anunțată, în exclusivitate, de PressOne la începutul lunii august. 

CEMU trimite oficial hotărârea către UAIC în 30 iulie și îi pune în vedere că are termen de 30 de zile pentru a emite un punct de vedere. 

Deși UAIC dădea semne că va ignora și acest avertisment, ceea ce a scos universitatea din letargie au fost articolul “Ultimatum pentru Tudorel Toader: în joc sunt poziția sa de rector și soarta Universității din Iași” - în care PressOne a dezvăluit, la 5 august, decizia CEMU -, dar și declarațiile pe care președintele instituției, Gheorghe Iancu, le-a făcut în aceeași zi pentru Mediafax.

Unele afirmații ale lui Iancu au fost categorice: 

De data asta [...], treaba e serioasă. Am propus printre altele, din cauza inactivității intenționate a universității conduse de domnul Toader, care ne-a ignorat total, ne-am permis să propunem destituirea dânsului din calitate de rector”.

Fragment din documentul CEMU din 25.07.2019 din care reiese că în decembrie 2018, după ce a fost auditată, Comisia de Etică a UAIC - condusă de conf. univ. Ovidiu Gavrilovici - s-a angajat să soluționeze “cu rapiditate” cazul Olaru/Toader

De data asta, și Universitatea „Al. I. Cuza” a luat lucrurile în serios și a decis să emită un punct de vedere în cazul tezei de doctorat a lui Codruț Olaru, chiar dacă documentul elaborat în final este unul ridicol. 

La două zile după publicarea articolului PressOne, pe 7 august, Codruț Olaru trimite Comisiei de Etică a UAIC varianta electronică a tezei sale de doctorat, iar tot atunci lucrarea îi este verificată cu TurnitIn, un soft de analiză a similitudinilor. 

Aproape o săptămână mai târziu, pe 13 august 2019, Secretariatul General al UAIC îi desemnează în sfârșit - după un an și opt luni în care a susținut, sub diverse motive, că nu poate analiza teza din cauză că nu are destui specialiști care să emită un punct de vedere - pe cei trei membri ai Comisiei de analiză însărcinată cu verificarea existenței plagiatului în teza lui Codruț Olaru: 

  • Carmen Tamara Ungureanu, profesor la Facultatea de Drept și șefa Școlii Doctorale de Drept din UAIC; 
  • Dan Cristea, profesor la Facultatea de Informatică din UAIC și membru corespondent al Academiei Române;
  • Alin Marius Andrieș, profesor la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din UAIC. 

Comisia de analiză

Teza de doctorat a lui Olaru este plagiată în opinia a doi profesori din cei trei care au făcut parte din Comisia de analiză desemnată de universitate pentru a verifica acuzația de plagiat. 

„Constatând aceste abateri grave de la etica cercetării, membrii 2 și 3 ai Comisiei sunt de părere că teza supusă analizei trebuie incriminată ca fiind plagiată”. 

Cele două cadre didactice care au dat acest verdict sunt Dan Cristea, profesor la Facultatea de Informatică și membru corespondent al Academiei Române, și Alin Marius Andrieș, profesor la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, ambii conducători de doctorat. 

41 de pagini din teza lui Codruț Olaru au fost declarate ca plagiate de Cristea și Andrieș, iar pe alte 16 pagini cei doi nu s-au putut pronunța deoarece Comisia de Etică a UAIC nu le-a pus la dispoziție sursele pentru analiză. 

Cel de-al treilea cadru didactic, Carmen Tamara Ungureanu,  a făcut opinie separată, susținând că teza nu este plagiată. Ungureanu este cadru didactic la Facultatea de Drept, pe care Tudorel Toader a condus-o în perioada 2004-2016.

„În concluzie, deoarece procentul de preluare a ideilor originale ale altor autori fără a indica sursa bibliografică este mai mic de 2,5%, fiind reprezentat de 6 pagini preluate din cele 25 pagini ale tezei de doctorat, considerăm (n.m. – acest raport aparține unei singure persoane, totuși este folosită persoana întâi plural) că suspiciunile de plagiat a întregii teze de doctorat nu se confirmă. În plus, considerăm că ar fi profund nedrept ca o teză de doctorat să fie considerată plagiată când textele preluate nu afectează, în ansamblu, substanța lucrării și originalitatea ei”.  

Opiniile total diferite ale lui Cristea și Andrieș, pe de-o parte, și Ungureanu, de partea cealaltă, au apărut în momentul în care cei trei membri ai comisiei s-au întrunit pe 27 august 2019, prin Skype, pentru a lua o decizie finală. 

Pentru că membrii Comisiei de analiză nu au ajuns la un rezultat unanim, cei trei au convenit să prezinte rapoarte separate, unul conținând părerea lui Carmen Tamara Ungureanu, iar cel de-al doilea părerea comună a lui Dan Cristea și Alin Marius Andrieș. 

Care sunt argumentele în favoarea neplagiatului

Profesoara Carmen Tamara Ungureanu susține că doar 6 pagini din teza lui Codruț Olaru sunt plagiate, iar concluzia ei finală este că „suspiciunea de plagiat asupra tezei de doctorat nu se confirmă”. 

Chiar de la începutul raportului său, Ungureanu anunță că analiza făcută de ea se bazează strict pe raportul de similitudine emis de softul de verificare TurnitIn în data de 7 august 2019. 

De altfel, cele 6 pagini declarate de Ungureanu ca fiind plagiate sunt 6 pagini identificate de softul de verificare a similitudinilor TurnitIn. 

În toate celelalte situații reclamate ca fiind plagiate în sesizarea CNATDCU, dar care nu au fost identificate de TurnitIn, Ungureanu susține că „programul TurnitIn nu a semnalat similitudinea” și că „suspiciunea de plagiat nu se confirmă”. 

Care sunt argumentele în favoarea plagiatului

În raportul comun, profesorii Cristea și Andrieș au constatat că teza lui Codruț Olaru include texte copiate din alți autori, fără ca acestea să fie citate conform normelor academică și fără a indica surse (41 de pagini, în total).

Cei doi profesori au analizat și raportul generat de programul de verificare a similitudinilor TurnitIn, care a indicat un procent de similitudine de 10%, „după ce lucrările listate de program ca fiind ulterioare anului 2013, când a fost susținută teza de doctorat, precum și scrieri ale autorului tezei, au fost eliminate din lista de similitudini”. 

Argumentele prezentate de aceștia indică unde s-a produs disensiunea de opinie între ei și Ungureanu și cum s-a ajuns la emiterea unor rapoarte separate: 

„Notăm că orice program de depistare a similitudinilor trebuie utilizat doar pentru a proba existența unor fraude intelectuale [...] și nicidecum lipsa lor”, mai spun cei doi profesori. 

Cristea și Andrieș susțin că procentul indicat de program „nu trebuie utilizat ca argument pentru probarea culpabilității autorului”, deoarece porțiunile identificate de soft ca fiind similitudine „trebuie interpretate separat, fiecare în parte”. 

De altfel, aceștia explică faptul că, dacă un program nu semnalează o anumită similitudine în cazul unui text indicat ca plagiat, nu trebuie considerat că acea porțiune dintr-o lucrare nu este plagiată, ci poate fi vorba despre o simplă dovadă a faptului că softul nu a avut acces la respectiva sursă. 

De exemplu, dacă un pasaj este semnalat ca plagiat, iar programul nu îl identifică, este posibil ca acel pasaj să fie plagiat dintr-o carte sau dintr-un material care nu se regăsește în mediul online, ci care există doar în format tipărit. 

Cum s-a luat decizia finală de neplagiat

În baza rapoartelor de analiză făcute de cei trei profesori, Comisia de Etică a UAIC, constrânsă de CEMU să-și spună punctul de vedere în 30 de zile, a emis un verdict în cazul tezei de doctorat a lui Codruț Olaru, așteptat de peste un an și jumătate de către CNATDCU. 

În mod surprinzător, verdictul este unul de neplagiat

Cum s-a ajuns la o asemenea decizie, deși două persoane au argumentat că teza e plagiată, iar una singură că nu este? De ce a mai fost nevoie de o comisie de analiză dacă punctele de vedere majoritare ale membrilor ei au fost ignorate? 

Doi dintre cei trei membri ai comisiei, prof. univ. dr. Dan Cristea (foto stânga) și prof. univ. dr. Alin Andrieș (foto mijloc) susțin că 41 dintre cele 250 de pagini ale tezei lui Codruț Olaru sunt plagiate. Prof. univ. dr. Carmen Tamara Ungureanu (foto dreapta), susține un verdict de neplagiat, argumentând că softul ar fi identificat doar 6 pagini. FOTO: UAIC, ResearchGate

Comisia de Etică a ignorat complet raportul comun al profesorilor Dan Cristea și Alin Marius Andrieș - care arată că 41 de pagini din teza lui Olaru sunt plagiate - ba mai mult, chiar a exclus din decizia finală toate dovezile argumentate de aceștia.

În schimb, Comisia și-a fundamentat decizia, exclusiv, pe raportul șefei Școlii Doctorale de Drept, Carmen Tamara Ungureanu, care admite că doar 6 pagini sunt plagiate, dar spune că „suspiciunile de plagiat a întregii teze de doctorat nu se confirmă”

Acele 6 pagini indicate de TurnitIn, pe care s-a bazat decizia finală de plagiat, fuseseră identificate ca plagiate și de Cristea și Andrieș în raportul lor comun. 

De altfel, în hotărârea Comisiei de Etică, semnată de președintele Ovidiu Gavrilovici, se susține că, în cazul celor 41 de pagini identificate ca fiind plagiate de Criste și Andrieș, „nu ne putem pronunța în condițiile resurselor existente” - deși raportul celor doi profesori este unul extrem de explicit, iar argumentele acestora sunt solid fundamentate. 

Conf. univ. Ovidiu Gavrilovici, șeful Comisiei de Etică a UAIC, a refuzat în repetate rânduri să-și precizeze punctul de vedere despre tergiversările în cazul Olaru/Toader. FOTO: Digi24 Iași

Explicația pentru modul în care s-a luat această uluitoare decizie este simplă: teza de doctorat a procurorului Codruț Olaru a fost coordonată de profesorul Tudorel Toader, rectorul  Universității „Al. I. Cuza” din Iași. 

Această decizie, așa rușinoasă cum e ea, probabil că nici nu ar fi existat vreodată dacă Universitatea „Al. I. Cuza” nu ar fi fost constrânsă de hotărârea CEMU din data de 25 iulie 2019, prin care Tudorel Toader era amenințat cu demiterea, iar universitatea cu desființarea tocmai din cauza tergiversărilor repetate în emiterea unui punct de vedere cu privire la teza procurorului Codruț Olaru. 

***

Comisia de Etică a UAIC explică, în hotărârea din 30 august 2019, care a fost contextul în care s-a luat decizia de neplagiat. 

„Comisia de Etică a procedat cu celeritate (n.m. - repeziciune) începând de la primirea solicitării punctului de vedere”, se spune în document. 

Acea “celeritate” însemnă aproape un an și opt luni - și nu mai puțin de cinci cereri din partea CNATDCU - pentru emiterea unui punct de vedere, toate eludate prin scuze dintre cele mai ridicole. 

Totuși, Comisia de Etică își găsește o scuză:

”Activitatea Comisiei de Etică s-a derulat în contextul unui potențial conflict de interese datorat calității de rector al UAIC a conducătorului tezei supusă analizei (chiar în contextul în care rectorul a fost auto-suspendat din funcție, îndeplinind funcția de Ministru al Justiției)”.  

Mai mult, Comisia de Etică recunoaște că a luat decizia în urma hotărârii CEMU din data de 25 iunie 2019. 

„Urmare a hotărârii CEMU [...], Comisia de Etică a extins criteriile de invitare a unor membri în Comisia de analiză și la experți din afara domeniului de doctorat în care a fost susținută teza”. 

Acest lucru putea fi făcut oricum, pentru că nicăieri nu se spune că la nivelul universității o teză trebuie verificată de experți din domeniul de doctorat în care a fost susținută teza. De altfel, aceste precizări au fost transmite UAIC și de către CNATDCU în cel puțin o adresă. 

Hotărârea Comisiei de Etică a UAIC, însoțită de rapoartele Comisiei de analiză și raportul de similitudini generat de softul TurnitIn au fost trimise atât către CEMU, cât și către CNATDCU, pe 30 august 2019, ultima zi în care expira ultimatumul CEMU. 

Fragment din documentul prin care Comisia de Etică a UAIC își descrie "celeritatea"

***

Conferențiarul Ovidiu Gavrilovici, președintele Comisiei de Etică, mi-a transmis printr-un sms să iau legătura cu Biroul de Comunicare al UAIC pentru un punct de vedere despre cazurile aflate în analiza Comisiei de Etică. 

Rectorul Tudorel Toader nu a răspuns nici la telefon și nici la mesajul text trimis prin care îi ceream, și lui, un punct de vedere cu privire la cazul Olaru. 

De ce este important punctul de vedere al Universității „Al. I. Cuza”

Prevederile legale de funcționare a CNATDCU spun că instituția nu poate emite o decizie de plagiat sau de menținere a titlului fără două documente: (1) punctul de vedere al instituției unde a fost acordat titlul de doctor și (2) propunerea de menținere sau de retragere a titlului. 

Aceste două documente, deși sunt obligatorii, sunt doar consultative, iar CNATDCU poate să nu țină cont de ele. Ce nu poate CNATDCU să facă e să finalizeze, în absența celor două documente, analiza unei tezei reclamate pentru plagiat.

Pași obligatorii în cazul unei suspiciuni de plagiat

În momentul în care la CNATDCU se înregistrează o sesizare de plagiat într-o teză de doctorat, Regulamentul de soluționare a sesizărilor de plagiat prevede o serie de pași. Primul ține de obligația CNATDCU de a transmite sesizarea universității unde a fost susținută teza și de a-i solicita un punct de vedere, care trebuie formulat în maximum 30 de zile.

Mai departe, Școala Doctorală a universității trebuie să înștiințeze Comisia de Etică, care are obligația de a analiza teza. În termen de 30 de zile, Școala Doctorală trebuie să trimită către CNATDCU propriul punct de vedere, care trebuie să cuprindă, neapărat, o serie de documente:

  • propunerea de menținere sau de retragere a titlului de doctor, semnată de rector;
  • hotărârea Comisiei de Etică, avizată juridic;
  • o informare asupra altor măsuri interne stabilite în cazul în care s-a constatat încălcarea eticii universitare;
  • o copie "conform cu originalul" a tezei de doctorat în cauză existentă în biblioteca instituției;
  • informații privind autorul tezei de doctorat (CNP, data înmatriculării la doctorat, data susținerii publice a tezei de doctorat, copia ordinului ministrului prin care a fost acordat/atribuit titlul de doctor, seria și numărul diplomei de doctor și numărul și data eliberării, numele și prenumele conducătorului de doctorat);
  • copii ale documentației aferente susținerii publice a tezei de doctorat, respectiv: decizia de numire a comisiei/ordinul rectorului, referatele întocmite de membrii comisiei, procesul-verbal al susținerii publice.

Concluzia: UAIC recurge la un nou tertip pentru a-și apăra rectorul

Constrânsă de un ultimatum fără precedent, UAIC a constituit o comisie pentru analizarea tezei de doctorat coordonate de propriul rector. A trimis în termenul de 30 de zile doar unul dintre cele două documente solicitate - punctul de vedere cu privire la teza lui Olaru - nu și pe cel de-al doilea: propunerea de menținere sau de retragere a titlului de doctor, semnată de rector. 

În cazul de față, pe propunerea de menținere/retragere ar fi trebuit să-și pună semnătura chiar rectorul Tudorel Toader, cel care a îndrumat teza de doctorat suspectă de plagiat.

Un oficial de la Biroul de Comunicare al UAIC mi-a confirmat telefonic luni, 2 septembrie, că Comisia de Etică nu a trimis către CNATDCU acest al doilea document.

Deși amenințat cu demiterea, rectorul Tudorel Toader încă nu a trimis către CNATDCU propunerea de menținere sau retragere titlului în cazul tezei pe care a coordonat-o. FOTO: Inquam Photos / Bogdan Dănescu

Prin acest răspuns pe jumătate, Comisia de Etică a UAIC blochează în fapt - ca și până acum, prin tertipuri birocratice - procedura de analiză a tezei de către CNATDCU.

Au trecut deja 596 zile de la momentul în care cea mai veche universitate din țară împiedică CNATDCU - singura instituție care are în competență validarea și verificarea tezelor de doctorat - să dea un verdict care ar avea impact asupra unui fost ministru al Justiției și judecător CCR, actualmente rector, și a unui fost șef al DIICOT, actualmente membru CSM.

Numărătoarea continuă. 

Istoria acuzației de plagiat în teza lui Codruț Olaru

În ianuarie 2018, PressOne dezvăluia că toate cele 250 de pagini din lucrarea științifică a procurorului Codruț Olaru, coordonată de profesorul Tudorel Toader, sunt plagiate din diverși autori români sau din surse online.

Olaru a obținut titlul de doctor pentru lucrarea științifică "Particularitățile criminalității organizate în România" în 2013, pe vremea când era procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Toader, coordonatorul său de doctorat, era în 2013 decanul Facultății de Drept de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași și judecător al Curții Constituționale a României (CCR).

Suspiciunile de plagiat din teza lui Olaru au făcut obiectul unei sesizări la Consiliul Național pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) asupra cărora Comisia de Etică de la UAIC era obligată să se pronunțe în 30 de zile din momentul în care a fost notificată.  

Din acest punct începe lungul șir al tergiversărilor în care este implicată UAIC, la conducerea căreia Toader – vizat indirect de sesizarea de la CNATDCU - a revenit în luna aprilie, după ce a părăsit funcția de ministru al Justiției. 

Tudorel Toader a fost ales rector al UAIC în 2016, însă în perioada în care a fost ministru al Justiției - între februarie 2017 și aprilie 2019 - s-a suspendat din funcție, iar universitatea a fost condusă de prorectorul Mihaela Onofrei, care a devenit rector interimar. 

Timp de un an și jumătate, între UAIC și CNATDCU s-a desfășurat un soi de ping-pong instituțional, în care CNATDCU cerea UAIC să își prezinte punctul de vedere cu privire la acuzația de plagiat în teza lui Olaru, iar UAIC se făcea că răspunde.

Cel puțin cinci adrese a trimis CNATDCU către UAIC prin care îi solicita punctul de vedere cu privire la suspiciunile de plagiat în teza lui Codruț Olaru. Toate cele cinci adrese au rămas fără răspuns, instituția de învățământ folosindu-se de o gamă ultra diversificată de  tertipuri. 

Tergiversările UAIC s-au bazat pe cele mai ridicole scuze posibile, de la lipsa de competență la lipsa unor specialiști care să fie capabili să analizeze acuzațiile de plagiat. 

Motivul mai mult decât evident pentru care timp de un an și jumătate a fost ignorată orice cerință de analizare a tezei lui Olaru este cât se poate de simplu: un verdict de plagiat într-o teză de doctorat coordonată de Tudorel Toader i-ar știrbi grav acestuia reputația de profesor, rector, fost ministru, fost judecător la CRR și fost procuror. Apărându-l pe Olaru, Toader se apără, de fapt, pe sine.

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.