Uniunea Ziariştilor cu alte profesii

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România − singura organizație de jurnalişti ai cărei membri, odată ieșiți la pensie, primesc o indemnizație specială din bugetul statului − a primit în rândurile sale, în ultimii doi ani, primari anchetaţi sau condamnați definitiv, preoți, oameni de afaceri, dar şi foști lucrători cu munca politică din presa comunistă.

Președintele UZPR, omul de radio Doru Dinu Glăvan (72 de ani), se justifică spunând că Uniunea pe care o conduce nu atestă profesia de jurnalist, ci creația jurnalistică. El recunoaște că în Uniune au intrat și personaje care i-au scăpat printre degete. 

Așa se face că, de la aproximativ 400 de membri în 2012, UZPR a ajuns astăzi la peste 1.800 de membri, dintre care o treime primesc o indemnizație de 50% din valoarea pensiei de bază.

La început a fost "Scînteia"

PressOne a scris prima dată despre UZPR în luna aprilie 2016. Sub titlul Uniunea Ziariștilor cu Epoleți, vă informam despre modificarea Legii 8/2006, care instituie o indemnizație pentru orice pensionar care face parte dintr-o uniune de creatori recunoscută ca persoană juridică de utilitate publică.

Modificarea − propusă de grupul parlamentar al UNPR, condus de Gabriel Oprea − consta în adăugarea breslei jurnaliștilor în categoria acestor "uniuni de creatori".

La acea dată, de pensia specială ar fi urmat să beneficieze în jur de 300 de ziariști, cu următoarele două condiții:

  • 5 ani de vechime în UZPR (singura organizaţie de profil care dobândise deja statut de utilitate publică);
  • 15 ani de activitate în presă.

Atenție: aceste două condiții nu erau stipulate nici în lege, nici în normele metodologice de aplicare a legii, ci doar în actele interne ale UZPR.

Legea 83/2016, prin care jurnaliștii au fost adăugați celorlalte categorii de creatori, nu face precizări referitoare la criteriile de acordare a pensiei speciale.

În acest caz, singurii care pot tăia și spânzura sunt chiar cei din conducerea UZPR: ei pot înăspri sau relaxa criteriile prin care cineva ajunge să beneficieze de pensie specială din partea statului.

La ora actuală, Statutul UZPR prevede o vechime minimă de 15 ani în presă. În plus, regulamentul fostei Comisii de Atestare Profesională din cadrul UZPR interzicea achitarea retroactivă a indemnizației.

Numai că încălcarea acestor reguli nu mai intră în sfera penală. 

Practic, noua reglementare privind abuzul în serviciu pedepsește penal doar faptele săvârșite cu încălcarea legii, conform Deciziei CCR 405/2016.

Cum spuneam, cele două condiții fac parte doar dintre normele interne ale Uniunii. Așa se face că, după adoptarea legii, membrii din conducerea UZPR au ajuns să se certe între ei cu privire la corectitudinea propriilor reguli.

De pildă: unii dintre cei care primesc pensie specială de jurnaliști au fost încadrați ca lucrători cu munca politică în regimul comunist.

UZPR a venit cu o găselniță prin care să le permită și lor să încaseze indemnizația: să își depună articolele din "Scînteia", de exemplu, la dosarul necesar pentru emiterea adeverinței de membru. Ai adeverinţă de membru, ai dreptul la pensie specială.

Preşedintele Doru Dinu Glăvan a şi exemplificat cu numele lui Dumitru Tîrcob, jurnalist la "Scînteia" începând din 1957, în al cărui carnet de muncă scrie lucrător cu munca politică.

"În 1990, acest Tîrcob a fost ales, în euforia aia a Revoluției, redactor-șef la «Informația Bucureștiului», deci nu era vreun oarecare, da?

Pe ăsta l-a chinuit Frangulea (Gheorghe Frangulea, fost membru al Comisiei de Atestare Profesională din UZPR − n.r.) să aducă articole de la «Scînteia»... din anii '58-'60.

Şi a venit săracul, de la Academie, că mi-era rușine, cu un teanc de «Scînteia». «− Domnu' Tîrcob, nu mai aduceți!»Nu știu dacă înțelegi... Trebuia să îi aperi pe jurnaliști".

Nu doar lucrătorii cu munca politică au constituit o problemă, ci și dactilografele.

"Spuneau ei (foștii membri ai Comisiei de Atestare din UZPR− n.r.) de o profesoară de la Cluj: «Păi, ce? Asta a fost metresa redactorului-șef!» .

Eu mă uit la el așa, întorc privirea, zic: «Mă, nu ți-e rușine să spui asta?». Asta a fost șefă de promoție la Cluj și redactorul-șef ne-a dat o relație cum  a angajat-o ca dactilografă, dar aia, de fapt, muncea ca redactor.

Nu o putea angaja, că nu era membru de partid. Dar ea ne-a adus materiale de presă din perioada până când a angajat-o redactor", a continuat Doru Dinu Glăvan.

Cu asemenea înscrieri, în UZPR s-a deschis o adevărată cutie a Pandorei: creşte numărul de membri, crește bugetul organizației.

Pentru că fiecare dintre cei 1.800 de membri achită o cotizație de 150 de lei, înseamnă că, în prezent, UZPR adună anual, numai din această sursă, 270.000 de lei.

Din Uniune fac parte, printre alţii,

  • un fost lucrător cu munca politică la Școala Interjudețeană a PCR;
  • un fost lucrător cu munca politică de la Academia "Ștefan Gheorghiu", ajuns apoi consilier la Prefectura Hunedoara;
  • un fost colaborator, fără carte de muncă, al publicațiilor editate de Liga Navală Română;
  • un președinte de cooperativă angajat drept corespondent în comuna Teaca al unui ziar local din Bistriţa.

"Puciul coloneilor"

În 2016, după adoptarea legii "cu dedicaţie" pentru UZPR, președintele Doru Dinu Glăvan declara pentru PressOne că Uniunea are 900 de membri, dintre care aproximativ 300 urmau să încaseze pensia specială.

Doi ani mai târziu, atât numărul beneficiarilor, cât și al membrilor Uniunii s-a dublat.

Colonelul MApN Benone Neagoe, fost realizator de emisiuni la TVR şi fost secretar general al UZPR, îl acuză pe Doru Dinu Glăvan că ar fi încălcat reguli interne privind primirea de noi membri și că ar fi semnat adeverințe necesare în vederea pensionării fără să fi avut girul tuturor membrilor din conducerea UZPR.

Neagoe spune că numărul "ziariştilor" care încasează pensia specială s-a dublat după ce Glăvan a permis achitarea retroactivă a cotizației de membru pentru cei 5 ani necesari.

Astfel spus, Uniunea a făcut rost de bani pe spinarea statului.

"Când am fost la Parlament, am fost întrebați care sunt condițiile noastre. Știți că scriitorii trebuie să aibă două cărți, iar cineaștii − nu știu câte filme.

La noi, condiția a fost să ai 15 ani vechime în presă, deci să fi lucrat efectiv în presă − ați scris și dumneavoastră despre asta −, nu doar aşa, să fi colaborat: «Domnule, păi am fost la revista școlară, am scris pe urmă la gazeta primăriei...»

Nu așa. Să îți fi câștigat efectiv pâinea din presă. Să dovedești cu o carte de muncă sau cu adeverință că ai colaborat la o instituţie de presă", spune Benone Neagoe.

Colonelul Benone Neagoe (în dreapta), în sediul UZPR. Foto: Facebook

În replică, Doru Dinu Glăvan spune că este vorba despre un puci al coloneilor, o "conspirație" a ziariștilor militari din UZPR.

"Așa, ca o paranteză, pentru că îți plac investigațiile: să știi că ce s-a întâmplat la noi la Uniune a fost o comandă. O comandă a unui serviciu secret militar", ne-a declarat Doru Dinu Glăvan, în biroul său de la sediul UZPR.

El a intrat în conflict cu unii membri ai Comisiei de Atestare Profesională − din care făcea parte și Benone Neagoe − pe tema criteriilor necesare pentru a beneficia de pensia specială.

"Aripa" care s-a împotrivit relaxării acestor criterii a încercat suspendarea lui Glăvan din funcţia de preşedinte. El și-a strâns susţinătorii, a reuşit să rămână în funcție şi, în dulcele stil românesc, i-a exclus din Uniune pe membrii Comisiei de Atestare Profesională care i se împotriveau.

"Noi atestăm calitatea de creaţie jurnalistică"

În 2017, pe lista membrilor UZPR care îşi achitaseră disciplinat cotizația apărea şi numele lui Emilian Valentin Frâncu. Acesta fusese primarul PNL al municipiului Râmnicu-Vâlcea pentru mai puţin de un an, din vara lui 2012 până în aprilie 2013, când a fost arestat preventiv.

În 2014, Frâncu a fost condamnat definitiv la 4 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. În primăvara lui 2016, a fost eliberat condiționat.

Cu toate acestea, el figura anul trecut drept membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Doru Dinu Glăvan spune că acesta este un caz care "i-a scăpat".

Emilian Frâncu. Foto: Facebook

"Emilian Frâncu, într-adevăr, ne-a... ne-a păcălit la un moment dat, că el urma să aducă cazier judiciar.

Apoi a zis că nu poate să-l aducă... Și atunci am stopat!", ne-a declarat Glăvan, într-o convorbire telefonică avută înainte de întâlnirea de la sediul UZPR.

L-am întrebat, tot atunci, dacă Frâncu a mers vreodată pe teren, dacă a fost reporter, fotoreporter, dacă a publicat vreo ştire.

"Poate nu înțelegi o chestie. Știu că mă înregistrezi, nicio problemă.

Noi nu atestăm calitatea de jurnalist. Noi atestăm calitatea de creație jurnalistică.

Sunt cei care, o viață întreagă, au fost editori sau șefi de rubrică fără să profeseze în redacție; au materiale de presă o tonă! Precum scriitorii care sunt ingineri sau lăcătuși și care, în timpul liber, au făcut literatură".

"Radio Horion de la Horăscu Ion, da?"

Primarul comunei Prundeni din județul Vâlcea, Ion Horăscu (PSD), este și el membru al UZPR, dar spune că nu primește indemnizație.

Horăscu este cel mai longeviv primar din judeţul Vâlcea, iar în luna noiembrie 2017 a fost arestat preventiv pentru luare de mită, abuz în serviciu, deturnare de fonduri, fals și uz de fals.

Pe lista membrilor UZPR mai există patru persoane cu acest nume de familie.

Ion Horăscu. Foto: Facebook

Contactat de PressOne, Ion Horăscu a povestit că a înființat un post local de radio, Horion.

"Păi, eu, fiind vechi ziarist − am lucrat pe la «Scînteia Tineretului», pe la Radio Cultural București −, am înființat primul post de radio privat din Oltenia, care se numește Horion, de la Horăscu Ion, da?", ne-a explicat Horăscu.

Cât despre ceilalţi patru membri ai familiei sale, Horăscu spune că, patron de radio fiind, i-a acreditat. Astfel, toată familia lui face parte din Uniunea Ziariștilor Profesioniști.

"Fetele sunt în București și sunt acreditate la Parlament, la Guvern, și vin cu noutăți, instituțional, de la tot ce se întâmplă pe acolo, ca să fie ascultătorii la curent...

În rest, eu sunt și președintele desemnat al Asociației Comunelor din România, filiala Vâlcea... Sunt primar de vreo 22 de ani, nu e o veșnicie (râde).

Așa că daţi în ziar până pe 24, când avem Adunarea Generală, să apară, da?", a comentat Ion Horăscu.

Preotul pasionat de apicultură

Volumul "Albinăritul între pasiune și afacere", semnat de preotul pensionar Ion Turnea, cuprinde o prefață redactată de Iancu Simion-Simi, fost primar al orașului Oțelu Roșu (judeţul Caraș-Severin), care a stat doi ani după gratii, 2014-2016, pentru luare de mită.

"Pasionat încă din copilărie de înțelepciunea și munca albinei, părintele a descoperit tainele stupăritului pe când era preot paroh în localitatea Ciuta, județul Caraș-Severin, 29.06.1980. 

Din acel moment, părintele a început să înțeleagă mai bine toate misterele naturii, glasul vântului, lumina florilor, zâmbetul soarelui, căci doar înțelepciunea albinei îți deschide cele mai adânci taine ale acestui paradis pământesc", scrie fostul primar. 

Apoi, de la primele rânduri ale cărții, părintele Turnea confirmă:

"Încă din copilărie am fost pasionat de albine. Albina era pe atunci o mare enigmă pentru mine. O vedeam ca pe o picătură de soare căzută pe pământ pentru a îndulci viaţa oamenilor prin înţelepciunea, hărnicia şi produsele muncii ei. Îmi doream nespus de mult să pătrund în lumea ei, să încerc a-i contempla perfecţiunea".

Totuși, pasiunea pentru înţelepciunea albinei nu îl califică drept ziarist, așa că l-am sunat pe Ion Turnea să îl întrebăm cum a ajuns membru al UZPR.

Ne-a spus că a depus la dosar "toate publicațiile" pe care le are și că îi place să scrie "la UZP, la 7 Zile, peste tot". 

Ion Turnea. Sursa foto: apiculturaionturnea.elzumina.ro

"Anul trecut m-am decis mai ca lumea să intru. Mi s-a părut cea mai serioasă.

Eu am făcut parte și din Liga Scriitorilor, dar, mă rog, am optat pentru UZP. Eu am fost preot. Acum sunt pensionar".

Întrebat dacă profesează ca jurnalist, Turnea a răspuns:

"Am avut cărți publicate și așa mai departe".

Turnea nu este singurul preot care face parte din UZPR. Un altul este Bucur-Ilie Cașu, protopop onorific al orașului Sărmașu din judeţul Maramureș.

Paulian Buicescu este și el absolvent de Teologie, membru în gruparea ortodoxă Oastea Domnului. Este membru al Ligii Scriitorilor Români, al Uniunii Artiștilor Plastici, dar și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști.

"Publicația era a Consiliului Județean și eu, ca director, trebuia să le dau tot: hârtie, toner, pixuri"

Gheorghe Tonț a lucrat toată viața în administrația publică din Bihor. Şi el este membru în Uniunea Ziariștilor Profesioniști. Spune că a trimis dosarul cu articole la București și încă așteaptă să i se elibereze adeverința.

În ceea ce privește activitatea sa în presă:

"Eu am publicat, că asta a fost o pasiune a mea, ca și colaborator la presă, și înainte de 1989. Am lucrat în administrația publică, în toate etapele ei, 48 de ani. 

Când a apărut publicația «Bihorul», era publicația Consiliului Județean. Nu erau Monitoare Oficiale ale județului în perioada aceea și această... știu eu... a înlocuit Monitorul Oficial, de puteam să transmitem circulare la toate primăriile.

Publicația era a Consiliului Județean și a Prefecturii, dar nu aveau bani și atunci eu, ca director, trebuia să le dau tot: hârtie, toner, pixuri, tot. Mai departe, trebuia asigurată distribuția: trimiteam la primării... Deci, îi ajutam".

Pentru dosarul de înscriere în UZPR, Tonț a trimis un pachet de articole la București.

"Am publicat vreo 20 de ani și am trimis un pachet. Bine, nu am știut că trebuie păstrate - deci, colaboratorii nu au trecut în carnetul de muncă −, dar o zis să trimitem pachetul cu articole.

Le-am trimis la București, dar puține am găsit, că nu ai o arhivă − unde să le ții? Ne-a evacuat din sediu și arhiva propriu-zisă, de care răspundeam tot eu, ca director al administrației publice, au scos-o în stradă cei de la Justiție!

Dacă atunci s-ar fi gândit cineva să o lase acolo, ar fi rămas oamenii fără anumite dovezi. Noroc că n-am lăsat-o în ploaie".

O discuţie despre creativitate, cu Miron Manega și Doru Dinu Glăvan

Sâmbătă, 17 martie, ora 14.30. Mă întâlnesc la sediul UZPR cu președintele Doru Dinu Glăvan.

Alături de el este Miron Manega, unul dintre cei care i-au rămas alături după așa-zisul puci. Acesta se ocupă de site-ul certitudinea.ro − "singura publicaţie în viaţă al cărei editorialist şi redactor-şef este Mihai Eminescu" −, unde se recomandă ca "ispravnic de concept".

Din colegiul de redacţie, publicat pe homepage, fac parte Eminescu, Caragiale, Coşbuc, Iorga, Nae Ionescu...  Printre colaboratorii site-ului se numără Dan Puric, Dorel Vişan şi Florin Zamfirescu.

Manega are pregătită o justificare pentru numărul de membri al Uniunii: Dacă ridicăm ștacheta până la Eminescu, nu mai intră nimeni!

Cum condițiile privind vechimea în presă și vechimea în Uniune sunt ocolite prin diverse artificii − de pildă, prin includerea de texte în dosar −, întreb care sunt criteriile după care UZPR judecă un articol drept creație jurnalistică.

Un exemplu în discuție este Ilie Cristescu, om de afaceri, cunoscut drept patron al firmei Hercules SA din Băile Herculane. Acesta se prezintă în CV-ul său drept doctor în economie, poet și dramaturg, membru al Uniunii Scriitorilor. Menționează colaborări periodice în publicaţiile "Hercules", "Foaia Băilor", "Neamul românesc" ș.a.m.d.

"Îți răspund așa: Ilie Cristescu? Dumneata nu ai atâția ani câți el a scris cărți publicistice! Este membru al Uniunii Scriitorilor, este dramaturg cu piese jucate la Televiziunea Română, la radioul public, apropo de Ilie Cristescu...

Sunt unii care, într-adevăr, ne-au scăpat printre degete și să știi că nu m-a surprins... asta cu Frâncu Emilian de la Râmnicu-Vâlcea. Deci, el a condus un trust de presă acolo la Râmnicu Vâlcea, da?", spune Glăvan.

Insist cu privire la criterii: cum separi amatorii de profesioniști?

Doru Dinu Glăvan (în picioare) și Miron Manega (în dreapta), într-o ședință UZPR. Foto: Arhiva UZPR

Urmează această discuție:

Miron Manega: Noi evaluăm actul de creație jurnalistică. Legea spune că această indemnizație o primesc membrii unei uniuni de creație și utilitate publică. Nu mai discutăm despre utilitatea publică a presei. Creativitate − și creativitatea o evaluezi pe baza unor probe.

Reporter: Cum? Ce criterii aveți?

Doru Dinu Glăvan: Criterii la ce?

Reporter: La evaluarea creativității...

Doru Dinu Glăvan: Asta este greu. Și pe tine... Nimeni nu te poate evalua.

Miron Manega: Acolo unde este un juriu, juriul se presupune că este competent, pentru că are suficientă experiență ca să judece valoarea altora.

Doru Dinu Glăvan: Miron, stai să-i mai explic ceva...

Miron Manega: Cum altfel? Că nu există un aparat, un constatator...

Reporter: Nu un constatator, un set de criterii obiective.

Doru Dinu Glăvan: Cine e obiectiv?

Reporter: Jurnalistul!

Miron Manega: Luăm o poezie... Cum știm dacă e...?

Doru Dinu Glăvan: Miron, stai puțin! Mirooon! Miron! Lasă-mă să explic, apropo de lege. Deci, s-a scos această lege pentru cei din creație și am spus: sunt ingineri, doctori, profesori care sunt membri ai Uniunii Scriitorilor din România, dar nu au carte de muncă de scriitor, da?

Miron Manega: Să-ți dau un exemplu de creativitate. Textele dumneavoastră sunt mai mult în zona politică, sunt materiale de investigații și de anchetă.

M-am uitat și eu puțin să-mi dau seama. Trecem peste partea elementară − scriitura în sine −, pentru că este OK, dar nu este suficient.

Ce faci pentru societate? Atragi atenția asupra unor racile ale societății printr-un personaj politic sau, din zona economică, asupra corupției. Ăsta este un semnal către societate prin care societatea poate să reacționeze sau să nu reacționeze.

Ia cunoștință: există și alt tip de creativitate jurnalistică. Deci, partea care are ceva comun cu partea literară nu o discutăm. Să zicem: ai sesizat un fapt lăudabil.

Aici, pot da eu exemplu: am descoperit primul film documentar despre Eminescu, din 1914. L-am luat, l-am plasat în spațiul public, a devenit viral, dar am și pledat pentru el.

Pledoaria în spațiul public, campania către oameni: băi, uitați-vă la filmul ăsta!

Că poți să faci un pamflet extraordinar care este frumos în sine, dar poate să fie și manipulator, pentru că calitatea scrisului, seducția scrisului − cum e Dan Alexe, de exemplu, un istoric seducător, sau Boia, Lucian Boia scrie foarte bine, dar el falsifică istoria.

Deci, calitatea tehnică a unei scriituri, cum e scriitura lui Pleșu sau a lui Gabriel Liiceanu, devine un instrument de manipulare și de intoxicare a spațiului public.

Doru Dinu Glăvan: Cu creația am rezolvat-o... Cred că am clarificat ce e creativitatea. Cine o apreciază, cum... E foarte greu. Nu o poate face nimeni în lumea aceasta! Să nu crezi că poate să o facă cineva!

Deci, e foarte greu, dar dacă apare într-un ziar, o revistă, poți să spui care e bună și care e proastă? Îți permiți?

Reporter: Și cum facem diferența între ziariștii profesioniști și ceilalţi?

Miron Manega: Vezi că e nelămurită?

Doru Dinu Glăvan: Înțelege-mă, te rog frumos! Noi vorbim de jurnaliștii profesioniști care pot să o facă prost sau bine, da? Putem avea și din cealaltă parte a societății care fac publicistică.

Păi, pe ăla trebuie să-l recunoști. E o categorie, dar e mică. Nu știu dacă e 10 sau 12% dintre membrii Uniunii.

"Vin oameni de afară și zic: «Am economisit 105 euro!»"

În cursul discuției de la sediul UZPR, care a durat mai bine de trei ore, Doru Dinu Glăvan a recunoscut că a permis achitarea retroactivă a cotizației, dar s-a apărat spunând că acei oameni erau membri ai Uniunii din anii '90 care între timp nu mai plătiseră cotizația.

A mai recunoscut, așa cum reiese și din exemplele de mai sus, că a eliberat adeverințe necesare pentru obținerea pensiei speciale și pe baza unor dosare cu articole, de vreme ce unii erau încadrați ca lucrători cu munca politică sau dactilografe.

Din UZPR fac parte şi foşti paznici, CFR-işti cu studii medii, avocaţi, medici, politicieni, oameni de afaceri ș.a.m.d..

Nu se respectă nicio condiție pe baza căreia Uniunea să-i diferențieze pe cei care trăiesc din jurnalism de cei care au scrisul drept hobby.

Iar unicul criteriu obiectiv care ar deosebi cele două categorii − salariul sau plata pentru colaborare  este pe cale să fie abandonat.

Pe 24 martie, Adunarea Generală a UZPR urmează să voteze un nou Statut, care se vrea mai îngăduitor, după ce actualul document le-a creat probleme lui Doru Dinu Glăvan și susținătorilor săi.

Glăvan e convins că acuzațiile care i se aduc sunt dovezi ale unui complot: o dată, pentru că Uniunea crește prea mult şi devine, deci, prea puternică și, în al doilea rând, pentru că el încearcă să-l promoveze pe Mihai Eminescu.

Îşi dorește liniște ca să poată construi:

"Vin oameni de afară și zic − «Am economisit 105 euro sau mai știu eu cât!». Acum, vrem să aducem în țară niște avantaje prin rețelele astea de hoteluri, chiar dacă o reducere de 10% nu e mare lucru, că oricum e scump, da?

Suntem în tratative și deja avem două-trei pensiuni care au acceptat parteneriatele astea: te duci acolo și, ca membru, te anunți și nu dai 120 de lei, dai 110 sau, nu știu, 108 lei. Dar toate astea se construiesc greu, pentru asta trebuie să fie liniște..."

Discuția de la sediul UZPR a fost înregistrată și de interlocutorii mei.

Printre altele, am fost invitată să mă înscriu în Uniune şi mi s-au explicat avantajele materiale pe care le au membrii.

N-am dat semne că m-ar interesa, aşa că Doru Dinu Glăvan a insinuat că articolul de faţă ar fi sau "o comandă", sau rezultatul unei prietenii cu "dușmani" ai Uniunii.

Sediul Uniunii Ziariștilor Profesioniști. Foto: Lucian Muntean