Uniți în Guseth și-n simțiri


Toți candidații la portofolii ministeriale audiați luni în Parlament au primit avizul comisiilor de specialitate, însă ziua a fost marcată de prestația sub așteptări a Cristinei Guseth, directoarea Freedom House România, propusă pentru Ministerul Justiției. Ea a fost asaltată de întrebări timp de 2 ore, într-o dezbatere la care au ținut să asiste membrii a nu mai puțin de 7 comisii din Parlament.

*

Ora 13.00. E încă liniște pentru o zi atât de încărcată, în care se așteaptă să fie audiați toți cei 22 de candidați propuși de către Dacian Cioloș pentru o funcție de membru al Guvernului. Senatorii și deputații sunt binedispuși și relaxați: de această dată, nu vor mai lansa tirul de întrebări asupra unuia dintre ai lor.

Parlamentarii PSD și cei ai PNL vor ajunge chiar, după cum vom vedea mai târziu, la poziții comune și puțini vor fi "talibanii" blocați în binomul Putere-Opoziție.

La etajul 5 al Casei Poporului, Gabriel Oprea coboară din lift pentru a participa la discuțiile din Comisia pentru Apărare. Se oprește fix între jurnaliști, în timp ce Petre Tobă, chestorul de Poliție propus să-i fie succesor la Ministerul de Interne, dă un "Bună ziua" scurt acelorași reporteri.

Într-un moment de confuzie, în care reporterii parcă l-ar asalta cu întrebări pe Tobă, un jurnalist strigă către fostul vicepremier: "Domnu’ Oprea, cum vă simțiți acum, după ce ați făcut rahatul praf?"

Oprea nu răspunde, se întoarce pe călcâie și dispare într-o încăpere din apropiere. Revine în mai puțin de 5 minute, înnegurat și tăcut. La intrarea în sală, printre cameramani se iscă o mică revoltă: "Doar la ilustrație putem intra? De ce nu avem voie la audieri?"

Răspunsul vine dinăuntru: audierea este secretă.

Jurnaliștii au dreptul, totuși, să asiste la un mic discurs susținut de Tobă: trei fraze în care spune cine e, cu ce se ocupă soția (lucrează într-o bancă) și unde învață copiii săi (la un liceu din București).

După circa 15 minute, Tobă iese din sală cu un aviz favorabil. Atât de simplu.

30 de minute mai târziu, diplomatul Lazăr Comănescu (66 de ani), consilier al președintelui Klaus Iohannis, le vorbește membrilor Comisiilor de politică externă despre prioritățile viitorului său mandat.

În Salonul Alb de la Senat e liniște și pace, doar fostul ministru de Externe Titus Corlățean (PSD) critică programul de guvernare întocmit de Cioloș: "Am fost surprins de faptul că, în viziunea programului de guvernare, Republica Moldova nu există. Cred că este o greșeală, dar ăsta e primul comentariu. În al doilea rând, este prima dată când Parteneriatul cu SUA pică pe locul al doilea într-un program de guvernare, după relația cu Uniunea Europeană. Ordinea e importantă".

Comănescu se agită, răsfoiește programul, dar constată rapid că predecesorul său se referă strict la redactarea documentului. E votat fără emoții, la fel ca și cel care îi urmează: ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Dan Stoenescu.

Ora 16. În Comisiile reunite pentru buget-finanțe, Anca Dragu ascultă atent și notează întrebările parlamentarilor. Este "împunsă" mai ales de PSD-ista Ana Birchall, care insistă că guvernarea Ponta a lăsat țara într-o situație bună din punct de vedere economic, dar și de fostul ministru de Finanțe al PDL Gheorghe Ialomițianu, care susține fix contrariul. Aici, Puterea și Opoziția încă funcționează.

Dragu reușește să îi împace după ce se declară de acord cu Birchall și susține că, într-adevăr, situația economică este una bună, dar mai multă responsabilitate nu ar strica.

La remarca referitoare la Ponta, deputații și senatorii PSD aplaudă ca la spectacol. Când vine vorba despre responsabilitate, Dragu vorbește despre "un comportament fiscal care să permită dezvoltarea țării, dar să ofere și perspective generațiilor viitoare", iar parlamentarii prezenți murmură aprobator.

Anca Dragu reușește performanța unui aviz votat în unanimitate.

Ora 18. Nu mai puțin de 9 miniștri au trecut deja de comisii, dar audierile nu sunt nici la jumătate.

Două portofolii importante nu au fost discutate încă: Ministerul Dezvoltării, unde a fost propus sociologul Vasile Dâncu, și Ministerul Justiției, unde este așteptată Cristina Guseth, directoarea ONG-ului Freedom House.

Un sfert de oră mai târziu, presa află din gura liberalului Victor Paul Dobre, președinte al Comisiei pentru administrație publică, că "domnul președinte Zgonea ne informează în legătură cu absența domnului Vasile Dâncu".

"Din motive personale", audierea lui Dâncu este amânată, iar surse parlamentare informează presa că acestuia i-ar fi fost rău și ar fi plecat cu doar câteva minute înainte să înceapă discuțiile.

Ora 19. Membrii a nu mai puțin de șapte comisii s-au reunit pentru audierea Cristinei Guseth: Comisia juridică a Camerei, Comisia juridică a Senatului, Comisia pentru cercetarea abuzurilor a Camerei, respectiv a Senatului, Comisia pentru drepturile omului a Camerei, respectiv a Senatului, plus Comisia pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a hotărârilor CEDO.

Sala arată de parcă se pregătește pentru o piesă de teatru: zeci de scaune înconjoară masa rotundă la care, în mod normal, lucrează membrii Comisiei juridice din Cameră, condusă de conservatorul Bogdan Ciucă.

El va conduce și această ședință, secondat de PSD-istul Ciprian Nica, vicepreședintele Comisiei. Ca dovadă că PSD s-a mobilizat, a fost adusă și cea mai tânără deputată, Cătălina Ștefănescu, propulsată în funcție de Liviu Dragnea.

În timpul audierilor, Ștefănescu avea să tacă, să râdă complice și să mănânce ciocolată.

Sosirea lui Guseth dă semnalul începerii ședinței. În stânga ei se află un alt candidat la postul de ministru, Ciprian Bucur, care va prelua portofoliul pentru Relația cu Parlamentul.

*

Primele minute ale audierii constau într-un discurs de prezentare susținut de Cristina Guseth. Nominalizarea, spune ea, este "o onoare și o încununare a muncii de-a lungul anilor".

Vorbește despre criticile care i-au fost aduse pentru că nu este absolventă de Drept, dar susține că nu ar fi nevoie de un jurist în fruntea acestui minister, ci de cineva cu competențe de manager.

În plus, spune ea, "în Franța, ministrul Justiției este un economist, în Marea Britanie este un jurnalist de la The Times, iar în Suedia este un chimist".

Deși susține că lipsa unei diplome în Drept nu ar influența gestionarea ministerului, Cristina Guseth înșiră, totuși, o serie de obiective care vor presupune cunoașterea domeniului. Ea face astfel prima greșeală tactică dintr-un șir lung.

Obiectivele sunt preluate din Strategia Națională Anticorupție 2015-2020:

1. Îmbunătățirea managementului la nivelul sistemului judiciar;

2. Operaționalizarea Agenției Naționale pentru Gestionarea Bunurilor Indisponibilizate – cea menită să asigure recuperarea prejudiciilor generate de corupție;

3. Selecția transparentă și meritocratică a magistraților;

4. Consolidarea rolului Înaltei Curți de Casație și Justiție în ce privește modificarea jurisprudenței:

5. Creșterea implicării societății civile în evaluarea Strategiei Naționale Anticorupție;

6. Îmbunătățirea condițiilor din penitenciare;

7. Îmbunătățirea situației instanțelor prin reabilitarea acestora;

8. Atragerea de fonduri europene pentru îndeplinirea obiectivelor enunțate mai sus.

*

Sesiunea de întrebări debutează sub semnul unei bunăvoințe mieroase. Vicepreședintele Comisiei juridice, Ciprian Nica, îi adresează o întrebare de tipul - "Nu-i așa că Pământul e rotund?", în timp ce deputatul Cosmin Necula nici măcar nu o chestionează, ci îi oferă câteva sfaturi.

"Vă voi vota, am încredere că poate a venit momentul ca dumneavoastră, din afara sistemului judiciar, să aveți mai mult curaj decât alți foști miniștri!", spune Necula.

Intră-n scenă deputatul Marius Manolache, cunoscut drept finul lui Victor Ponta, autor a mai multe inițiative legislative despre care s-a scris că ar împiedica bunul mers al anchetelor.

Manolache pune o întrebare legată de ofițerii acoperiți din Justiție. Guseth parează cu brio, știe procedura – magistrații trebuie să semneze o declarație pe proprie răspundere, iar dacă mint, e o mare problemă. Oricum, ministerul va investiga.

Ofensiva parlamentarilor este lansată de senatoarea Ruxandra Jipa, cea care l-a uns cu mir pe Dan Șova în ziua în care parlamentarii au votat cererea DNA de arestare a acestuia, în dosarul Turceni-Rovinari.

Jipa spune că știe ce înseamnă Freedom House și insinuează că altcineva ar vrea să conducă ministerul prin intermediul Cristinei Guseth. O întreabă de unde începe să studieze un dosar penal – cu alte cuvinte, ce înțelege din el.

Până aici, Guseth rezistă. Gâtuită, îi spune că nu e treaba ministrului Justiției să studieze dosare, după care se declară jignită de insinuările senatoarei UNPR. Vicele Nica intervine împăciuitor și le dă cuvântul altor doi parlamentari: Steluța Cătăniciu și Șerban Nicolae.

Primul ia cuvântul PSD-istul Șerban Nicolae, cunoscut pentru tentativele multiple de mutilare a Codului Penal. De această dată, el ia în brațe Constituția: "Cum evaluați statutul de ministru al Justiției din perspectiva articolului 109, primul alineat din Constituție?"

Articolul la care face referire senatorul spune: "Guvernul răspunde politic numai în fața Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalți membri pentru activitatea Guvernului și pentru actele acestuia".

Întrebarea lui Șerban Nicolae este, de fapt, o sfidare: ministrul venit dintr-un ONG, clamat a fi de partea "străzii", are de dat socoteală chiar Parlamentului pe care l-a criticat în repetate rânduri.

A doua întrebare încuietoare îi aparține lui Daniel Florea, deputat PSD, unul dintre parlamentarii care au scos de la naftalină controversata lege a lobby-ului, inițiată de fostul ministru PSD Constantin Niță:

"Domnul Dacian Cioloș a spus că numirea dvs. are ca scop recredibilizarea Justiției. Cine a decredibilizat Justiția? Care sunt pașii concreți pe care credeți că trebuie să-i faceți pentru a o recredibiliza?"

În sfârșit, Steluța Cătăniciu, deputată ALDE care a fost declarată în conflict de interese de către Agenția Națională de Integritate, așază cireașa pe tort:

"Aveți în programul de guvernare un obiectiv - întărirea legislației prin revizuirea sistemului de imunități. La ce instituții vă referiți? Instituția prezidențială face parte din această revizuire? Ce înțelegeți prin sistem de imunități?"

La ora la care citiți acest material, intervențiile pierdute ale Cristinei Guseth au devenit virale: a răspuns că nu știe, că are de gând să formeze o echipă de experți care să o ajute. A oftat și a ocolit răspunsuri concrete.

În sală, deputații și senatorii au râs, unii au aplaudat, ba Șerban Nicolae chiar și-a permis o glumă proastă: le-a spus jurnalistelor că poate era mai bine ca Guseth să fi pozat în lenjerie intimă, aluzie la medicul rezident propus la Sănătate și retras duminică seară de premierul desemnat.

Cristina Guseth nu știe să răspundă și bâiguie ceva legat de criza de încredere care ar fi dus la acest guvern.

"Având în vedere cum vă prezentați, credeți că aveți dreptul să ne vorbiți de criză de încredere?", lovește Cătăniciu.

Șerban Nicolae o invită pe Guseth să renunțe la nominalizare, pe motiv că nu cunoaște Constituția. Urmează un răspuns sincer, dar devastator pentru candidată: "Am citit Constituția. A o citi nu înseamnă a o ști."

Deputatul UNPR Eugen Nicolicea vine și el cu o întrebare de școlit în Drept: ce vrea distinsa doamnă să spună când vorbește, în termeni separați, despre sistemul juridic și sistemul judiciar?

Guseth spune, speriată, că a găsit sintagmele într-un raport al CSM. Se corectează rapid: "În foarte multe documente". Sala jubilează.

La final, inclusiv Remus Cernea se declară revoltat, în timp ce Manolache mimează clemență: îi mai dă o șansă doamnei Guseth dacă spune ce înseamnă pentru ea statul de drept.

Cristina Guseth înșiră puterile din stat: legislativă, executivă, judecătorească.

Comisia ia o pauză de 5 minute, pentru consultări. Candidata se retrage într-un colț, epuizată.

Surpriză: ea primește, totuși, aviz pozitiv, ocazie pentru Cătăniciu să pretindă că își dă demisia de onoare. Nu din Parlament, ci din funcția de membru al Comisiei juridice.

La ieșirea din sală, Guseth recunoaște că a fost nepregătită. Dă vina pe emoții, însă.

Un reporter o întreabă:

- V-a fost frică să le spuneți parlamentarilor că pe ei îi vizați, când v-au pus întrebările referitoare la imunități?

Sfârșită, Cristina Guseth răspunde:

- Da, mi-a fost, nici nu mi-a trecut prin cap.

În jurul orei 1.30 a nopții de luni spre marți, premierul desemnat Dacian Cioloș anunță pe Facebook că a decis să retragă nominalizarea Cristinei Guseth și că va face altă propunere pentru Ministerul Justiției.

Ciolos pe Facebook

*

Aura eventualilor tehnocrați veniți din ONG-uri este spartă chiar înainte de învestirea Cabinetului. Clasa politică a primit o minge nesperată la fileu și restul a fost o formalitate.