Unde se construiesc locuințe și de ce

Institutul Național de Statistică a publicat în luna decembrie date privind locuințele finalizate în primele nouă luni ale acestui an.

Informațiile sunt utile mai ales dacă le cuplăm cu cele din trecut. Am selectat câteva lucruri interesante pentru toți nespecialiștii interesați de subiect:

  • De la căderea regimului Ceaușescu și până acum, au fost trei ani în care numărul locuințelor construite în România a depășit 50 de mii.
    În 2008-2009 a fost vorba de 67 de mii respectiv 62 de mii.

Anul trecut s-a ajuns la 52 de mii și este extrem de probabil ca și în acest an să se ajungă la o valoare similară, în primele trei sferturi ale anului completându-se 39 de mii de locuințe.

Domeniul este în relansare, ba chiar extrem de dinamic prin comparație cu anii trecuți, fără a se ajunge la culmile de dinainte de criză.

  • Construcția de locuințe în Transilvania (folosesc acest termen pentru a mă referi la regiunile de dezvoltare Vest, Centru și Nord-Vest) a luat viteză.

În 2014, în această zonă se construiseră 35,4% din locuințele construite în acel an în toată România - ușor peste ponderea populației Transilvaniei în totalul populației țării, dar nimic dramatic. În primele nouă luni din acest an, ponderea locuințelor construite în Transilvania a ajuns să fie 41,4% din total.

Un mod mai concret de a pune problema: în primele nouă luni din acest an s-au construit în Transilvania mai multe locuințe (16 327) decât în tot anul 2014 (15 059).

Situația pare impresionantă, dar în realitate oferta este în continuare mult sub cerere. În Transilvania și-au stabilit sau schimbat domiciliul anul trecut 122 406 persoane, adică un om la fiecare patru minute.

Această valoare nu include oamenii care s-au mutat de pe o stradă pe alta în aceeași localitate, ci face referire strict la următoarele două grupuri:

  • nou-veniți din alte zone ale României
  • persoane care s-au mutat dintr-o localitate transilvăneană în alta.

Să ne uităm o secundă la această a doua categorie. Ei au evident nevoie de locuință în județele de destinație (care sunt în principal Arad, Brașov, Cluj, Sibiu și Timiș), în timp ce locuințele din care au plecat fie sunt ocupate în continuare de părinți și rude, fie rămân neutilizate întrucât sunt în zone spre care nu se îndreaptă mulți migranți (Caraș Severin, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Sălaj, etc).

Nu există niciun semnal că această migrație ar fi încetinit în 2017 sau că ar urma să se încetinească în viitor.

  • Deși față de 2008-2009 numărul locuințelor construite la nivel național a scăzut, există județe unde se construiesc acum mai multe locuințe decât atunci. E vorba de Brașov, Iași, Sibiu, Timiș și zona București-Ilfov.

Să vedem un exemplu. În perioada maximului boom imobiliar, în județul Iași se construiau 2300 de locuințe (2008) sau 3000 (2009). Anul trecut s-au construit 3851!

Pe listă se află polii notorii de creștere (București/Ilfov, Iași) precum și cei ai Transilvaniei, dar nu Cluj. Motivul? În județul Cluj se construiește în continuare intens, după cum se va vedea mai jos, dar orice comparație cu 2008-2009 dezavantajează prezentul, întrucât ritmul de completare a locuințelor în acei ani era absolut frenetic.

Practic, atunci în județul Cluj se construiau mai multe locuințe decât în toată regiunea Vest sau decât în toată Oltenia.

Pierdere dramatică o înregistrează județele mai sărace. Deși la nivel național numărul locuințelor construite a scăzut cu o cincime, în următoarele județe acest număr s-a redus cu cel puțin jumătate: Caraș-Severin, Călărași, Harghita, Ialomița, Neamț, Olt, Sălaj și Vâlcea.

  • Geografia umană a României s-a schimbat în mod semnificativ față de 1990. În acel an se construiseră 41 de mii de locuințe în mediul urban; anul trecut s-au construit 28 de mii. Ponderea locuințelor din rural - de obicei comune aflate în apropierea marilor orașe - a crescut semnificativ, de la 7 la 24 de mii.

Deși la nivel național construcția de locuințe în urban a scăzut cu o treime față de 1990, există județe total împotriva trend-ului, în care numărul locuințelor construite acum în mediul urban este mai mare decât atunci.

E vorba de Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Constanța, Iași, Sibiu și zona București-Ilfov. Prin comparație, în orașele din județul Botoșani s-au construit de patru ori mai puține locuințe decât în 1990, în Galați sau Buzău de șapte ori mai puține etc.

Ascensiunile cele mai mari le înregistrează orașele din județele Sibiu (de la 427 de locuințe la 1790), Cluj (1767 versus 2706) și Constanța (1174 vs. 2491).

În concluzie:

  • Construirea de locuințe urmează în linii mari coordonatele migrației interne.
  • Există efecte economice în lanț: în multe județe deja sărace industria construcțiilor e la pământ prin comparație cu acum zece ani, ceea ce limitează sever numărul locurilor de muncă de acolo disponibile în acest domeniu de activitate.
  • De asemenea, existența a mai multor poli de dezvoltare în Transilvania joacă un rol important în dezvoltarea industriei construcțiilor din zonă, care devine ea însăși magnet pentru forța de muncă din restul țării și, deci, cauză a migrației interne.

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.