Steaua Sudului

O echipă formată din trei geografi și un programator a plecat de la unul dintre „postulatele” lui Gheorghe Hagi pentru a obţine o hartă care să vorbească pe înțelesul tuturor despre dinamica fotbalului românesc din ultima jumătate de secol.

Ce știam până acum era că lucrurile s-au erodat cu aceeași repeziciune și la sud, și la nord, și la est, și la vest. Au dispărut cluburi de tradiție, iar media de spectatori în competițiile interne a scăzut dramatic.

Geografii Marius Budileanu, Cristian Flueraru și Ionuț Șerban, împreună cu IT-istul Dan Birtaș au încercat să afle cum pot fi asociate posturile unor jucători cu provinciile istorice.

Într-un demers de spațializare a datelor, cei patru au adunat informații din surse disparate (romaniansoccer.ro, transfermarkt.de, chiar și Football Manager) pentru a obține o reprezentare geografică.

Au luat ca atribut locul nașterii a peste 900 de jucători români, unii dintre ei născuți înainte de cel de-al Doilea Război Mondial. Sarcina a fost destul de anevoioasă, pentru că nu există nicăieri o bază de date exhaustivă și ordonată a jucătorilor români.

Cercetătorii fac parte din echipa care gestionează portalul geo-spatial.org, lansat în 2007, care conține articole, tutoriale și date din domeniile cartografie digitală, cartografie istorică, neogeografie, teledetecție, modelarea virtuală a terenului, sisteme informaționale geografice și sisteme de poziționare globală.

E o comunitate care organizează în fiecare an seminarii în marile centre universitare, pentru a fixa repere în zona lor de interes.

Când nu abordează subiecte specifice domeniilor lor, se aventurează și pe teritoriul în care Hagi e rege fără statuie.

„Dacă vrei să ai o apărare bună, ia-ți fundași din Ardeal”, spunea creatorul Viitorului.

Cu spatele asigurat, Sudului îi va rămâne doar sarcina de a-și etala tehnica sclipitoare. Cei care cară pianul ar trebui căutați în interiorul arcului carpatic, susține Hagi, în timp ce materialul din care se fabrică virtuozii trebuie să aibă o legătură cu colbul incandescent al Olteniei.

Lucrurile au stat și nu au stat întocmai de-a lungul vremii. Talente au răsărit de unde nici nu te-ai fi așteptat. Au fost oameni care au descoperit adevărate continente, fără nicio exagerare, cum e cazul lui Mircea Lucescu la Hunedoara.

În ’84, de pildă, când România se califica la Euro, „provinciile” istorice erau Corvinul Hunedoara, Universitatea Craiova și Dinamo, ultima cu aportul decisiv al unor jucători din Ardeal care îl urmaseră pe Lucescu − Ioan Andone și Mircea Rednic.

De altfel, acela a fost unul dintre puținele turnee finale din istoria Naționalei în care ardelenii au avut ceva mai mulți reprezentanți: pe lângă Rednic și Andone, mai erau Ladislau Bölöni (pe atunci la ASA Târgu Mureș), Michael Klein și Romulus Gabor.

Ministrul Apărării era la acea vreme Costică Ștefănescu, un bucureștean care a scris istorie în tricoul Universității Craiova.

Cercetătorii de la geo-spatial.org au ales patru momente de referință pentru microbiștii din România: Guadalajara 1970, Europeanul din 1984, Mondialul american din 1994 și recentul European de la Paris, din 2016.

Au parcurs apoi loturile de jucători selecționați și i-au așezat pe hartă, în funcție de posturi și de locul nașterii.

Mexico 1970

În ’70, la Mondialul din Mexic, portarul Adamache (Galați) a fost singurul reprezentant al Moldovei. Alături de el, Sătmăreanu (Salonta), Domide (Arad) și Dembróschi (Câmpulung la Tisa) mai spărgeau monopolul jucătorilor născuți în Sud.

Lotul României

Portari: Adamache, Necula Răducanu, G. Cornea.
Fundași: Sătmăreanu, Nicolae Lupescu, M. Mocanu, Cornel Dinu, Dan Coe, Ivăncescu, Deleanu, Nicolae Pescaru.
Mijlocași: Dembróschi, Dobrin, R. Nunweiller, V. Gergely, I. Dumitru, Al. Neagu.
Atacanți: Fl. Dumitrache, M. Lucescu, Gh. Tătaru, Trufan, Domide.

Franța 1984

Campionatele Europene din 1984 au avut loc în Franța. Era prima apariție a României la un turneu final continental.

Am ocupat ultimul loc în grupă, după o remiză cu Spania 1-1 (gol Bölöni) și două înfrângeri – cu Germania de Vest, 1-2 (gol Coraș), și Portugalia, 0-1. Un singur moldovean era în lot, portarul Vasile Iordache, care era și singurul stelist prezent.

Lotul României

Portari: Silviu Lung, Dumitru Moraru, Vasile Iordache.
Fundași: M. Rednic, Ștefănescu, Ungureanu, G. Iorgulescu, I. Andone, Negrilă, Zare.
Mijlocași: Bölöni, M. Klein, M. Dragnea, Hagi, Țicleanu, Irimescu.
Atacanți: Cămătaru, Coraș, R. Gabor, Augustin.

SUA 1994

La Mondialul din ’94, Naționala a reușit cea mai importantă performanță din istoria sa. Echipa condusă de Hagi a pierdut în sferturi, la loviturile de departajare, în fața Suediei. Niciun jucător din Moldova n-a prins lotul.

Lotul României

Portari: Stelea, Prunea, Șt. Preda.
Fundași: D. Petrescu, D. Prodan, Belodedici, Mihali, G. Popescu, Selymes, Papură.
Mijlocași: Hagi, I. Lupescu, D. Munteanu, Gâlcă, Panduru, Ov. Stângă, I. Chiriță.
Atacanți: Răducioiu, Dumitrescu, Vlădoiu, V. Moldovan, M. Ivan.

Franța 2016

La Paris, anul trecut, Moldova a avut o reprezentare puternică. Printre jucătorii convocați s-au numărat Vlad Chiricheș, Florin Andone, Dragoș Grigore, Mihai Pintilii și Costel Pantilimon.

Lotul României

Portari: Tătărușanu, Pantilimon, Silviu Lung jr.
Fundași: Săpunaru, Mățel, Chiricheș, Găman, D. Grigore, Moți, Raț, St. Filip.
Mijlocași: Pintilii, Hoban, Prepeliță, Ad. Popa, Torje, Chipciu, N. Stanciu, Sânmărtean.
Atacanți: Keșeru, B. Stancu, Fl. Andone, Alibec.

Cercetătorii de la geo-spatial.org s-au pus să caute și stadioanele din România. Pentru a le identifica, au folosit Open Street Map, „o hartă colaborativă și destul de bine actualizată”.

Apoi au corelat distribuția pe hartă cu procente din bugetele județene atribuite sportului. La acest capitol conduc Constanța, Timiș și Călărași.

„A fost foarte interesant să iei la mână toate stadioanele din țară, să le vizualizezi. Sunt foarte faine stadioanele alea pe care noi le bănuim a fi prin ligile inferioare: niște maidane, practic.

Am identificat 190 de stadioane. Folosind imagini satelitare verificate, am vrut să vedem dacă în acel loc unde ni se specifica faptul că e un stadion chiar se găsea unul.

Am luat în considerare inclusiv acele maidane unde erau trasate linii și se vedeau porțile. Nu neg că există posibilitatea să nu fi găsit unele stadioane, dar cu siguranță nu la nivelul primelor trei ligi”, a explicat Marius Budileanu, care este și cadru didactic asociat la Facultatea de Geografie din București.

Cum e greu de crezut că ne vom mai califica în curând la un turneu final, putem considera definitivă harta cu jucătorii care ne-au reprezentat la Campionate Europene și Mondiale. O puteți consulta aici.