Şeful Consiliului care ar trebui să apere persoanele cu dizabilităţi e un fost puşcăriaş devenit senator PSD

Știați că...

  • plătim o instituție cu buget de aproape un milion de euro care ar trebui să ocrotească drepturile persoanelor cu dizabilități?
  • această instituție ar fi putut să se autosesizeze după declarațiile privind "autiştii" ale premierului Viorica Dăncilă?
  • Consiliul despre care vorbim este condus de un fost deținut de drept comun care a avut şi un mandat de senator PSD?

Nimic din CV-ul lui Butnaru nu are legătură cu drepturile persoanelor cu dizabilităţi

În interviul pe care l-a acordat joi, 15 februarie, postului tv Antena 3, premierul Viorica Dăncilă i-a numit "autiști" pe cei care "dezinformează Uniunea Europeană, în ciuda faptului că știu adevărul".

"Aceşti oameni, cred că sunt autişti, şi nu văd şi nu aud ceea ce este vizibil pentru toţi cei de bună credinţă", a spus premierul României.

Declarația a stârnit indignarea unor asociații care au grijă de copii cu tulburări din spectrul autist (TSA) și, totodată, a determinat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) să se autosesizeze.

A doua zi, vineri, Viorica Dăncilă și-a cerut scuze printr-un comunicat de presă. Ea a precizat că nu intenţionase să jignească persoanele cu TSA, iar ulterior a spus că îi pare rău că s-a înțeles acest lucru.

Luni, 19 februarie, președintele CNCD, Asztalos Csaba, a declarat pentru Agerpres că premierul a depus un punct de vedere referitor la acest incident. Viorica Dăncilă a fost citată să participe, marţi, la audierile din acest dosar, împreună cu moderatorul Mihai Gâdea.

Pe lângă CNCD însă, mai există o instituție plătită din bani publici ca să apere drepturile persoanelor cu dizabilități. Probabil n-aţi auzit niciodată această denumire:

Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenţiei ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități.

CMICODPD.

Președintele acestui Consiliu, aflat în subordinea Senatului, este inginerul Florinel Butnaru (58 de ani), coleg de partid cu premierul Dăncilă.

În 2012, Butnaru a devenit senator de Vâlcea pe listele PP-DD, iar în timpul mandatului a trecut la PSD.

În CV-ul său de pe site-ul Senatului, el scrie că a absolvit:

  • Facultatea de Management a Universității din București, în 1995 (în cadrul UB nu există nicio facultate cu această denumire);
  • Facultatea de Mecanică și Tehnologie a Universității din Pitești, specializarea Automobile Rutiere, în 2003;
  • Facultatea de Mecanică și Tehnologie a Universității din Pitești, specializarea Ingineria Transporturilor și Trafic, în 2006;
  • Master la Institutul Politehnic din București − specializarea nu este menționată.

În plus, Butnaru a trecut în CV că este doctorand în Ingineria transporturilor la Universitatea Politehnica din București, cu tema "Cercetări pentru reducerea riscului asociat traficului rutier". 

Până la numirea în funcția de președinte al CMICODPD, activitatea profesională a lui Butnaru nu a avut nicio legătură cu drepturile persoanelor cu dizabilități.

Înainte de 1989, el a fost lucrător comercial la Oficiul de Control al Mărfurilor din Portul Constanța (1980-1982), apoi șef de echipă la Întreprinderea de Producție Industrială și Prestări Servicii din Constanța, în domeniul Transport Public Local de Persoane (1982-1986).

Ce nu apare în CV-ul completat de Butnaru pentru funcția de președinte al CMICODPD − dar reiese dintr-o adeverință a Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS) − este faptul că, în 1987, Butnaru era deţinut de drept comun la penitenciarul Poarta Albă.

Aflat în puşcărie, a fost recrutat de Securitate şi a primit numele conspirativ Radu, "pentru a furniza informații despre deținuți din cameră și de la punctul de lucru". 

Iată un facsimil din adeverinţa dată publicităţii de CNSAS în 2013:

Potrivit acestui document, nu au fost descoperite informații transmise de Butnaru despre colegii săi, astfel încât CNSAS nu i-a atribuit calitatea de lucrător şi nici pe cea de colaborator al Securității.

În 2013, senatorul a povestit publicaţiei Vocea Vâlcii că în '87 fusese închis pentru deținere ilegală de valută. El a spus că ar fi cumpărat 2.000 de dolari ca să fugă din țară, după care ar fi fost bătut crunt de Securitate pentru a-și turna colaboratorii.

În acelaşi articol, Butnaru a afirmat că are cazierul alb, fapta lui fiind amnistiată de Nicolae Ceaușescu.

În 1988, după eliberarea sa de la Poarta Albă, a ajuns șef de unitate la Uniunea Județeană a Cooperativelor Meșteșugărești (UJCM) Râmnicu Vâlcea, funcție pe care a deținut-o până în 1999.

Din 2007 până în 2012, când Dan Diaconescu l-a pus în capul listei PP-DD Vâlcea la alegerile pentru Senat, Florinel Butnaru a fost inspector-șef la agenţia Vâlcea a Autorităţii Rutiere Române.

Contactat de PressOne în vederea unui interviu, Florinel Butnaru a refuzat să răspundă la orice întrebare privind activitatea sa ori a Consiliului pe care îl conduce. El nu a vrut să spună nici o altă zi când ar fi disponibil.

Retras la presiunea societății civile în 2016, numit președinte în 2017

Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenţiei ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi a fost înființat prin Legea 8/2016.

Potrivit legii, Consiliul condus azi de Florinel Butnaru se află sub control parlamentar. Menirea instituţiei este de a veghea la respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, în sensul Convenției ONU ratificate de țara noastră  prin Legea 221/2010.

Pentru orice ţară care o ratifică, acea Convenţie presupune măsuri concrete de evitare a discriminărilor multiple.

Legea de înființare a CMICODPD prevede că președintele instituției are rang de secretar de stat. Persoana care e numită în această funcţie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) are capacitate deplină de exercițiu; 
b) are studii superioare absolvite cu diplomă de licență; 
c) are expertiză în domeniul drepturilor omului, în mod special în materia drepturilor persoanelor cu dizabilități

În ceea ce îl privește pe Butnaru, singura sa legătură cu acest domeniu este că, în legislatura 2012-2016, a fost vicepreședinte al Comisiei pentru apărarea drepturilor omului, culte și minorități din Senat.

În 2016, Butnaru a trecut de la PP-DD la PSD, iar apoi, chiar înainte de încheierea mandatului de senator, a încercat să candideze pentru postul de președinte al CMICODPD.

Problema era că deţinea funcţia de vicepreședinte la Comisia pentru drepturile omului din Senat, adică tocmai forul care aviza numirea omului din fruntea CMICODPD.

Acest conflict de interese a fost denunțat de mai multe ONG-uri.

De pildă, în octombrie 2016, asociația VeDemJust a reclamat faptul că Butnaru era în postura de a-și aviza propria candidatură:

Membrii Asociaţiei sunt de opinie că scopul legii este ca din acest Comitet de implementare să facă parte persoane care să reprezinte în mod autentic comunitatea celor cu dizabilităţi.

În aceste condiţii, VeDemJust atrage atenţia senatorilor din Comisia care își va da avizul să evite orice  conflict de interese ivit cu privire la candidaţi şi să acorde credit celor care au reprezentativitatea şi pregătirea impusă de lege.

Atunci, Florinel Butnaru s-a retras din cursă. Avea să fie instalat în funcție un an mai târziu.

Numirea s-a produs după ce președintele de atunci al CMICODPD, Marta Bencze, a fost revocat prin votul Senatului.

Pentru a candida, Butnaru a avut nevoie de o recomandare din partea unui ONG de profil. A primit-o de la Societatea Națională Independentă a Handicapaților din România (SNIHR).

A fost vorba, evident, despre o formalitate: recomandarea dată lui Butnaru a primit-o, identic, şi un alt candidat.

Am încercat să contactăm SNIHR la numărul de telefon indicat în documentele anexate celor două recomandări, însă nu ne-a răspuns nimeni.

Recomandarea trimisă către Senat de Societatea Națională Independentă a Handicapaților, în cazul senatorului Florinel Butnaru. Sursa: senat.ro
Recomandarea trimisă către Senat de Societatea Națională Independentă a Handicapaților din România în cazul candidatului Sandu Adrian Daniel. Sursa: senat.ro

Despre declarația Vioricăi Dăncilă:
"Nu am apucat să discutăm"

Când a fost sunat de PressOne, Florinel Butnaru a spus că este într-o ședință. L-am rugat să ne acorde câteva minute după încheierea ședinței, dar a spus că îi este imposibil să dea orice interviu. Ne-a indicat să comunicăm cu vicepreședintele CMICODPD, pictorul clujean Gheorghe Aștileanu.

În urma acestei discuții, ne-a sunat Aștileanu. Referitor la declarația premierului Viorica Dăncilă, el ne-a spus că "a văzut-o", dar că "nu a apucat" să discute cu Butnaru pe această temă.

"O să discutăm și vă sunăm și, eventual, poate chiar o să vă invităm când o să avem o conferință de presă. Stabilim o relație de prietenie, să zic așa", ne-a promis Gheorghe Aștileanu.

Nu ne-a putut spune însă când se va întâmpla asta și nici când va fi președintele Butnaru disponibil pentru un interviu.

Întrebat dacă există vreun site de unde să putem afla detalii despre activitatea CMICODPD, Aștileanu ne-a răspuns că pagina web a instituţiei este în lucru.

În decembrie 2017, la câteva zile după numirea în funcție, Florinel Butnaru s-a prezentat în fața Comisiei pentru Buget din Parlament și a cerut suplimentarea bugetului CMICODPD.

S-a aprobat dublarea sumei. Parlamentarii au spus că fac asta pentru a da un imbold acestei instituții care, pe hârtie, există de aproape doi ani.

Potrivit Agerpres, bugetul CMICODPD, stabilit inițial la 2.120.000 de lei, a ajuns astfel la 4.240.000 de lei (circa 910.000 de euro).

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează