Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene: "Ne uităm mai puțin la ce spun politicienii și mai mult la ce fac liderii responsabili"

Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea, afirmă că există o mobilizare foarte mare a autorităţilor române cu privire la preluarea preşedinţiei Consiliului UE.

Într-un interviu pentru PressOne, Angela Cristea se declară optimistă cu privire la mandatul care va începe la 1 ianuarie 2019, chiar dacă:

*

− Preluăm președinția Consiliului UE în condițiile în care mai mulți demnitari români (dar și europeni) au dubii cu privire la capacitatea țării noastre de a gestiona acest mandat. Suntem pregătiți?

Angela Cristea: Sunt două aspecte importante: primul este cunoașterea în profunzime a dosarelor legislative de pe agenda președinției și a pozițiilor diferitelor state membre, astfel încât să se poată genera consens pe soluțiile pe care cetăţenii le așteaptă de la Uniune.

Pe de altă parte, sigur că este importantă și desfășurarea în condiții cât mai bune a tuturor reuniunilor de lucru, din punct de vedere logistic.

În urma întâlnirilor pregătitoare pe care le-am avut cu autoritățile române, avem încredere ca ambele aspecte vor fi gestionate cu profesionalism și responsabilitate.

− Care sunt, din perspectiva dumneavoastră, cele mai importante momente din mandatul României?

Angela Cristea: Următoarea perioadă va conține câteva teme de interes major atât pentru România, cât și pentru UE, în ansamblul ei.

O temă foarte importantă se referă la negocierile privind viitorul buget al Uniunii pentru perioada 2021-2027. Aici, un succes pentru România ar fi să asigure generarea unui consens politic între statele membre înainte de alegerile europarlamentare din luna mai 2019.

Dorim, totodată, să vedem un acord pe marile dosare care sunt în momentul de față în proces de legiferare, precum cele referitoare la migrație, piața digitală, securitate etc.

Nu în ultimul rând, pe 9 mai, de ziua Europei, la doar șase săptămâni după Brexit și cu două săptămâni înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, liderii celor 27 de state membre ale UE se vor întâlni la Sibiu.

„Drumul către Sibiu” a fost menționat pentru prima oară de președintele Juncker (preşedintele Comisiei Europene − n.r.) în cadrul discursului privind starea Uniunii Europene din anul 2017 − și a devenit foarte repede numele programului nostru de lucru până în mai 2019.

PressOne a analizat recent, cu ajutorul a doi experți în afaceri europene, care sunt mizele președinției românești a Consiliului UE și cum ne vom putea măsura, la finalul mandatului, succesul sau eșecul. Articolul poate fi citit aici.

*

„Din ce în ce mai mulți cetățeni dau dovadă de spirit critic în ceea ce privește informațiile”

− În ultima decadă a lunii mai, adică spre sfârșitul mandatului României la preşedinţia Consiliului UE, au loc alegerile europarlamentare. Care sunt așteptările UE în privința României?

Angela Cristea: Suntem conștienți că trebuie să încurajăm prezența la vot, mai ales ținând cont de faptul că, în 2014, aceasta a fost de 42,6% la nivel european și de 32,44% la nivel național.

În acest sens, Parlamentul European, cu sprijinul Comisiei, a lansat campania de informare „De data asta votez”, pentru a promova importanța participării la alegerile europene din mai 2019.

Conform celui mai recent Eurobarometru, publicat în noiembrie 2018, principalii factori care i-ar determina pe români să participe la vot sunt:

Potrivit sondajului, printre cele mai mari îngrijorări ale românilor se numără:

După cum afirma și prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans − în ciuda îngrijorărilor mai sus menționate, din ce în ce mai mulți cetățeni dau dovadă de spirit critic în ceea ce privește informațiile pe care le primesc și sunt conștienți de potențialele elemente menite să manipuleze ceea ce citesc, gândesc și, în cele din urmă, votează.

Iată de ce noi toți, instituțiile UE și statele membre, trebuie să ne protejăm alegerile și să ne consolidăm democrația.

Pentru a sprijini viitoarele alegeri europene, Comisia Europeană a propus reglementări mai stricte privind finanțarea partidelor politice europene.

Una dintre principalele modificări este revizuirea condițiilor de înregistrare a partidelor politice europene.

Consiliul și Parlamentul European au convenit să interzică sponsorizarea de către persoane fizice a înființării partidelor politice europene; numai alte partide vor avea această posibilitate.

Noile norme facilitează accesul partidelor și fundațiilor la fonduri ale Uniunii Europene, prin reducerea cerinței privind cofinanțarea.

Aceasta a fost redusă de la 15% la 10% pentru partidele politice europene și la 5% pentru fundațiile politice europene, permițându-le acestora să beneficieze într-o mai mare măsură de finanțare publică pentru activitățile lor.

Alte modificări vizează o protecție sporită a intereselor financiare ale UE în caz de fraudă și permit, în anumite cazuri, recuperarea fondurilor de la persoane fizice, dacă acestea sunt responsabile pentru comiterea de infracțiuni.

În plus, partidele din statele membre ale UE vor avea obligația de a afișa pe site-urile lor sigla și programul partidelor politice europene la care sunt afiliate.

„Ne așteptăm ca România să confirme că este un furnizor de stabilitate”

− România preia această președinție cu o parte dintre miniștri abia numiți și cu două portofolii-cheie încă neocupate: Transporturi și Dezvoltare Regională. Premierul Dăncilă a spus că „nu este nicio problemă, fiecare ministru va prelua din mers aceste dosare”. Există vreun precedent în care o țară să fi preluat președinția Consiliului UE cu o treime din Guvern schimbată cu doar câteva săptămâni înainte?

Angela Cristea: În primul rând, trebuie spus că pregătirea președinției este un efort național amplu, care implică mult mai mult decât nivelul politic al unui guvern.

Mii de experți de la nivel tehnic sunt implicați şi ei asigură continuitatea chiar și în cazul unor schimbări politice.

De asemenea, Reprezentanța Permanentă a României la Uniunea Europeană joacă un rol foarte important. Ambasadoarea Luminița Odobescu a fost inclusă de publicația Politico pe lista femeilor de top care modelează politicile europene la Bruxelles.

De aceea, noi avem încredere în profesionalismul de care va da dovadă România în pregătirea și asigurarea președinției Consiliului. Sigur că este important consensul politic intern, așa cum preciza și președintele Juncker, atât înaintea, cât și pe parcursul președinției Consiliului.

Ne așteptăm ca România să confirme și pe perioada președinției rotative a Consiliului UE că este, în continuare, un furnizor de stabilitate în Europa.

− „Coeziunea, o valoarea europeană” − acesta este motto-ul ales de țara noastră pentru acest mandat de şase luni. În același timp, înalți oficiali de la București sunt ostili la recomandări care vin dinspre Bruxelles, mai ales în privința unei alte valori europene: statul de drept.

Angela Cristea: Nu vă împărtășesc opinia. Noi ne uităm mai puțin la ce spun politicienii și mai mult la ce fac liderii responsabili ai acestei țări.

Lucrăm îndeaproape cu autoritățile române, mai ales în domeniul coeziunii. Tocmai de aceea considerăm că acesta este un slogan inspirat, pentru că reflectă o prioritate a Uniunii Europene și pune accentul pe valorile europene.

„Cine urmărește ce se întâmplă în România nu se plictisește niciodată”

− Situația politică din România e marcată, de câteva săptămâni, de criticile din rezoluția Parlamentului European și din raportul MCV, la care se adaugă remanierea și, mai nou, încercările opoziției de a schimba conducerea Camerei Deputaților.

Angela Cristea: Este clar că cine urmărește ce se întâmplă în România nu se plictisește niciodată.

Sigur că ne-am dori să vedem un consens mai larg, sigur că preferăm ca reformele în domenii strategice pentru țară să se bucure de o susținere cât mai largă și sigur că înțelegem și tensiunile politice inerente dintre putere și opoziție.

Uneori ne vedem nevoiți să ne exprimăm îngrijorarea, ca orice prieten care preferă să prevină o situație neplacută, pentru că „prietenul la nevoie se cunoaște”.

Contăm însă enorm pe încrederea românilor în valorile europene, pentru care le mulțumim!

− În ciuda asigurărilor oficiale ale Bucureștiului, există încă îngrijorări că președinția României ar putea fi un eșec.

Angela Cristea:  Eu sunt o optimistă incurabilă! Cred că președinția României va fi un succes.

Există o mobilizare foarte mare în această direcție, așa că prefer să mă gândesc la șampania de după, când vom felicita România și pe români pentru această experiență reușită.

În același timp, cred că va fi și o oportunitate extraordinară pentru România să se facă și mai bine cunoscută, iar pentru români, să capete mai multă încredere în ei și în capacitatea lor de a modela nu numai viitorul lor, ci și al țării în care trăiesc şi al marii familii europene din care fac parte.

Juncker: „Am văzut cât de bine sunt pregătiți miniștrii pe domeniile lor”

Optimist cu privire la mandatul României se declară şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

După întâlnirea de miercuri, 5 decembrie, cu premierul Viorica Dăncilă, Juncker a recunoscut totuși că „mai există unele divergențe în ceea ce privește statul de drept”, însă a spus că asta ține de relația României cu Comisia Europeană”, şi nu de președinția Consiliului UE.

„Am văzut azi cât de bine sunt pregătiți miniștrii pe domeniile lor si sunt convins că România va reuși să gestioneze un mare număr de propuneri aflate pe masa președinției Consiliului Uniunii Europene”, a spus şeful guvernului UE.